BusinessMagazin

Tag: Supliment Construcţii 2024

  • Construcţiile şi tehnologia: cum se împacă şi care sunt piedicile în relaţia dintre ele?

    ♦ Antreprenorii spun că se văd nevoiţi să se concentreze foarte mult pe operaţional, pe viaţa de zi cu zi a companiei şi să aibă puţin timp sau deloc pentru proiecte inovative sau de schimbare în companie.

    Presiunea volumului mare de lucrări şi a deficitului de forţă de muncă, alături de întârzierea plăţilor şi schimbările legislative frecvente fac dificilă pentru companii aplecarea atenţiei către tehnologizare, fapt care poziţionează construcţiile la coada clasamentului când vine vorba de adoptarea tehnologiei.

    Într-o epocă în care inteligenţa artificială se strecoară în toate domeniile, dovedindu-şi utilitatea aproape peste tot, industria construcţiilor nu putea sta departe de inovaţiile tehnologiei. Aşa se face că firmele de profil au început să aloce sume considerabile pentru implementarea sistemului de lucru BIM (Building Information Modeling), menit să faciliteze activitatea pe şantiere, dar şi pentru alte tehnologii şi soluţii digitale. Această tendinţă vine la pachet cu noi specializări necesare în rândul angajaţilor, lucru deja dificil pentru acest sector.

    Totuşi, specialiştii din industrie spun că este loc de mai bine.

    În acest moment, există decalaje semnificative între companiile din construcţii din punctul de vedere al digitalizării, unele mergând până la imprimare 3D, realitate augmentată sau drone, altele fiind departe de astfel de noţiuni.

    „În construcţii vorbim de tehnologii care ajută la procesarea rapidă de date pentru luarea deciziilor, la colectarea de date relevante şi aici mă gândesc la senzori diverşi care pot oferi date, de exemplu, despre gradul de utilizare a unor spaţii în vederea eficientizării acestora sau a reconfigurarii ori despre consumuri, roboţi care pot executa sarcini uşoare şi repetitive în şantier. Lista de tehnologii este imensă“, spune Rodica Lupu, director la Cluster TEC (Technology Enabled Construction).

    Clusterul TEC a fost înfiinţat în toamna anului 2019 şi se concentrează pe transformarea digitală a construcţiilor, unul dintre sectoarele cel mai slab digitalizate din Uniunea Europeană. Din cluster fac parte 11 IMM-uri, Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), Casa Socială a Constructorilor (CSC) şi Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti (UTCB), alături de alte companii care s-au asociat. Cluster TEC organizează anual o conferinţă internaţională, Innoconstruct, special dedicată inovaţiilor din această industrie.

    Unul dintre cele mai populare concepte când vine vorba de tehnologie în construcţii este BIM „ Building Information Modelling, o metodă colaborativă de lucru, într-un mediu comun de date, în care se întâlnesc toţi actorii care participă la construirea unei infrastructuri şi apoi la exploatarea acesteia, de la proiectare până la facility management. Pe scurt, BIM înseamnă agregarea în timp real a tuturor datelor relevante despre fiecare element al construcţiei „ de la dimensiuni, la material cu toate specificaţiile, la costuri, dar şi a tuturor datelor despre procesul în sine de dezvoltare a infrastructurii respective.

    „Adică, într-o singură platformă, se dezvoltă proiectul cu toate detaliile, se lucrează colaborativ pe diferite variante alături de beneficiar, se urmăreşte procesul însuşi de elaborare a proiectului, cu toţi factorii implicaţi, în contextul execuţiei se poate construi bugetul, se pot contracta şi urmări furnizorii, se urmăresc lucrările în timp real, se revine asupra unor aspecte, la nevoie, şi se colaborează cu proiectantul pentru eventuale modificări, se fac revizii, se aprobă documentaţia şi aşa mai departe.“

    BIM şi digital twin, adaugă Rodica Lupu, sunt elemente esenţiale ale digitalizării construcţiilor şi reprezintă viitorul mod de operare, momentan fiind utilizate de un număr limitat de companii. În ce măsură investesc firmele româneşti în tehnologie?

    „Într-o măsură îngrijorător de mică. Industria este una conservatoare, care adoptă greu schimbările. Pe de altă parte, trebuie spus că nici nu este uşor să faci tranziţia digitală în acest sector, tocmai pentru că există interdependenţe puternice între actori şi lanţul de producţie este destul de lung, fiind în acelaşi timp compus din firme care operează foarte diferit şi îşi înţeleg greu procesele reciproc.“

    Antreprenorii spun că se văd nevoiţi să se concentreze foarte mult pe operaţional, pe viaţa de zi cu zi a companiei şi să aibă puţin timp sau deloc pentru proiecte inovative sau de schimbare în companie.

    „Industria construcţiilor este foarte fragmentată şi formată mai ales din IMM-uri, cu un procent de 98% la nivel european, nu doar în România. Este nevoie de suport real din partea statului pentru a face tranziţia verde şi digitală în această industrie.“

    Tehnologia poate fi un ajutor la problema crizei de forţă de muncă, însă nu poate fi în sine răspunsul. Este nevoie de un pachet întreg de măsuri în acest sens, crede Rodica Lupu de la Cluster TEC.

    „Pe de o parte, anumite sarcini sunt preluate de roboţi şi de inteligenţa artificială, de softuri de diferite tipuri care automatizează procese; pe de altă parte, tehnologia schimbă modul de lucru şi face ca munca în construcţii să devină mai plăcută, mai confortabilă şi mai interesantă pentru generaţia tânără.“

    Industria este însă nevoită să investească în dezvoltarea de noi competenţe pentru angajaţi.

    „Nu e un moft, e o necesitate absolută. Însă resursele sunt limitate.“

    Potrivit statisticilor europene citate de Cluster TEC, industria construcţiilor se află pe penultimul loc în Europa din punctul de vedere al digitalizării, fiind mai digitală doar decât pescuitul.

  • Kilometru cu kilometru: Autostrada Moldovei se apropie de inaugurarea primelor loturi. Ce bucăţi vor fi gata în 2024?

    ♦ Prin PNRR, sunt prevăzute 7,6 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură, iar din total o sumă importantă ar trebui să meargă pentru autostrada din zona Moldovei.

    Autostrada Moldovei, cel mai amplu proiect de autostradă aflat în derulare în România, se apropie de finalizarea primelor loturi, potrivit estimărilor Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Astfel, până la sfârşitul anului 2024, ar urma să fie gata lotul 1 Dumbrava – Mizil (21 km), construit de asocierea Impresa Pizzarotti&SPA – Pizzarotti SA – Retter Projectmanagement SRL, lotul 2 Mizil – Pietroasele (28,35 km), construit de asocierea SC Coni SRL – Trace Group Hold PLC, dar şi tronsonul 1 Buzău – Vadu Paşii (4,6 km) şi tronsonul 4 Mândreşti Munteni – Focşani (10,94 km), de care este responsabilă asocierea SA&PE Construct SRL – Spedition UMB SRL – Tehnostrade SRL.

    După ce, în ultimii 11 ani, ritmul mediu de construire a autostrăzilor în România a fost de 45 km pe an, cu recorduri negative precum cel din 2016, cu zero kilometri, cu greu, anul 2023 a marcat atingerea bornei de 1.000 km de autostradă în România, iar alţi circa 1.000 km sunt pregătiţi pentru următorii şase ani.

    Totuşi, susţinută de fondurile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care pun şi o presiune a respectării termenelor, infrastructura rutieră din România a început să prindă avânt în 2023, astfel că, pentru prima dată în istorie, constructorii lucrează pe întrea­ga lungime a unei autostrăzi – în cazul A7, dar şi la altele în paralel. La autostrada A7, unde pe cele mai multe loturi lucrează antreprenorul băcăuan Dorinel Umbrărescu, sco­pul este finalizarea completă până în 2027, astfel încât să fie decontate lucrările prin PNRR, unde sunt prevăzute 7,6 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură, iar din total o sumă importantă ar trebui să meargă pentru autostrada din zona Moldovei.

    Pe ultimul lot din autostrada A7, cel care încheie practic acest pro­iect de infrastructură, între Mirceşti şi Paşcani, cu o lungime de 28 de kilometri, se va construi „nodul de tip turbion de la Paşcani“, potrivit CNAIR, de la intersecţia autos­trăzilor A7 şi A8, în zona Sodomeni – Paşcani, judeţul Iaşi, aceasta fiind o investiţie unică în România.

    „Va fi construit cu o viteză de proiectare de 80 km/h, la o rază minimă a bretelelor de 400 de metri. Acesta va fi compus din nu mai puţin de 12 pasaje rutiere şi va avea o lungime cumulată a bretelelor de 15 km“, spun reprezentanţii CNAIR.

     


     

     

  • Salariul mediu din construcţii s-a apropiat de 5.000 de lei în aprilie 2024. Constructor: „Ne aşteptăm la o creştere a costurilor salariale ca urmare a deficitului de forţă de muncă“

    ♦ În toamna lui 2023, guvernul a introdus o serie de modificări fiscale care au inclus, printre altele, eliminarea facilităţilor fiscale acordate în 2018 industriei construcţiilor.

    Salariul mediu din industria construcţiilor s-a apropiat considerabil, în aprilie 2024, de pragul de 5.000 de lei net lunar, înregistrând astfel un maxim istoric, potrivit datelor disponibile pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică. Faţă de aprilie 2023, creşterea este de 12%, în vreme ce, faţă de martie 2024, este de 3%.

    „Ne aşteptăm la o creştere a costurilor salariale ca urmare a deficitului de forţă de muncă“, spune Ion Crăciunescu, CEO şi fondator al IBB Holding, un grup de douăsprezece companii care activează în domeniul construcţiilor, cu preponderenţă construcţii de infrastructură.

    Specialiştii din construcţii spuneau, în vara anului 2023, că, în cazul muncitorilor necalificaţi, dacă în România ei lucrează pe un salariu minim de 700 de euro, în Germania pot ajunge şi la venituri de

    2.000 de euro pe lună. Acest decalaj vine în condiţiile în care companiile din domeniul producţiei de materiale de construcţii, dar şi cele care se ocupă cu ridicarea proiec­telor imobiliare sau de infrastructură au ridicat de multe ori în ultimii ani problema insuficienţei forţei de muncă.

    Mai mult, în toamna lui 2023, guvernul a introdus o serie de modificări fiscale care au inclus, printre altele, eliminarea facilităţilor fiscale acordate în 2018 in­dustriei construcţiilor. Este vorba despre scutirea de la plata contribuţiilor so­ciale ale angajatorului din con­struc­ţii şi reducerea contri­buţiilor sociale ale sala­ria­ţilor cu 3,75%. Aceste mă­suri au pus presiuni pe bugetele com­paniilor.

    Totodată, începând cu 1 ianuarie 2019, Ordonanţa de urgenţă 114/2018 a impus un salariu minim brut de 3.000 de lei pentru angajaţii din domeniul construcţiilor. Ulterior, prin OUG 168/2022, de la 1 ianuarie 2023, salariul minim brut a fost stabilit la 4.000 de lei.

    Indiferent că e vorba despre şantiere sau despre fabrici, problema lipsei acute de forţă de muncă rămâne, astfel că atât companiile locale, cât şi cele străine au ales să recruteze oameni din Asia, dar şi din Ucraina, Serbia sau Maroc pentru a putea să-şi onoreze activităţile.

    Potrivit specialiştilor în resurse umane, sectoare precum construcţiile, HoReCa şi comerţul sunt cele care au cea mai mare nevoie de muncitori necalificaţi, după ce românii care ocupau aceste poziţii au ales la rândul lor să plece la muncă în străinătate.

    Companiile apelează astfel la forţă de muncă din ţări non-UE pentru a acoperi nevoia de angajare cu candidaţi locali, a unei productivităţi mai ridicate a muncitorilor asiatici sau pentru o fluctuaţie de personal mai mică în unele cazuri. Costurile unui angajator cu un muncitor asiatic pot fi mai mari pe termen scurt decât pentru a aduce un muncitor român, însă pe termen lung acestea se amortizează printr-o fluctuaţie de personal mai mică şi o productivitate mai mare.

    Industria construcţiilor a ajuns să numere, la sfârşitul anului 2022, peste 92.000 de companii cu o cifră de afaceri totală de 163 de miliarde de lei şi cu peste 423.000 de angajaţi, potrivit datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) şi centralizate de ZF.

  • Învăţământul dual în construcţii: Firmele au vrut să califice la locul de muncă peste 500 elevi în anul şcolar care tocmai se încheie, dar mai puţin de 300 s-au înscris

    ♦ Învăţământul dual se implementează în România începând din anul şcolar 2017-2018.

    Învăţământul dual este încă o încercare a companiilor de construcţii de a face rost de forţă de muncă, pe o piaţă în care aceasta este din ce în ce mai greu de găsit. Astfel, firmele de profil apelează la metoda învăţământului dual pentru a găsi şi a pregăti potenţiali angajaţi, însă nici aici interesul nu este la cote foarte ridicate. Dintr-un necesar de peste 500 de elevi, pentru care au aplicat firmele interesate să susţină învăţământul dual în anul şcolar 2023-2024, doar ceva mai mult de jumătate s-au înscris pentru a se profesionaliza în cadrul companiilor, arată datele Ministerului Educaţiei.

    Companii precum TeraPlast Bistriţa, Celco sau Sipex spun că, în condiţiile în care sistemul de învăţământ pare decuplat de nevoile pieţei în ceea ce priveşte calificările personalului, se văd obligate să asigure calificarea angajaţilor la locul de muncă. Astfel, se orientează către universităţi şi programe de învăţământ dual pentru a atrage şi pregăti forţa de muncă necesară.

    „Sunt adeptul unor şcoli vocaţionale care să dezvolte specialişti care să rămână în România. De asemenea, consider că firmele ar trebui să sprijine învăţarea prin acordarea de burse şi angajarea studenţilor la începutul carierei, inclusiv din anul patru al facultăţii“, este de părere Irinel Gheorghe, CEO şi acţionar al distribuitorului de materiale de construcţii Sipex din Prahova, o companie cu 280 de angajaţi.

    Concret, învăţământul dual este o rută alternativă de educare şi formare profesională, organizată pe bază de parteneriat şi conform unor contracte individuale de pregătire practică, încheiate cu operatorii economici care îşi asumă ca responsabilitate principală pregătirea practică a elevilor, după cum explică reprezentanţii Ministerului Educaţiei. Scopul este dobândirea de cunoştinţe, deprinderi şi competenţe pentru ocuparea unui loc de muncă, aşadar integrarea pe piaţa muncii.

    Învăţământul dual se implementează în România începând din anul şcolar 2017-2018. În primul an, elevii beneficiază de pregătirea practică în atelierele şcolii şi la operatorul economic, ceea ce ocupă 20% din timpul total alocat programului de învăţământ, pentru ca, în următorii ani, ponderea să crească la 60%, respectiv 70% din timp. Pe parcursul a trei ani, sunt organizate stagii comasate de practică cu o durată totală de 24 de săptămâni.

    Companiile se implică astfel activ în formarea profesională a elevilor în baza unor contracte de parteneriat cu unităţile de învăţământ profesional şi tehnic şi cu unităţile administrativ-teritoriale pe raza cărora se află unităţile şcolare. De asemenea, fiecare elev şcolarizat prin învăţământ dual încheie un contract individual de pregătire practică cu unitatea de învăţământ şi cu operatorul economic unde îşi desfăşoară instruirea practică.

    Citiţi articolul integral pe zf.ro

    „Operatorii economici au solicitat spre şcolarizare în anul 2023-2024, clasa a IX-a, în calificări profesionale din domeniul de pregătire profesională „Construcţii, instalaţii şi lucrări publice“, 516 locuri la învăţământ dual, dintre care 458 au fost incluse în oferta de şcolarizare, dar s-au înscris numai 298 de eleviî, au transmis, la solicitarea ZF, reprezentanţii biroului de presă al Ministerului Educaţiei, citând date din Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România şi date administrative CNDIPT (Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic).

    În total, incluzând şi celelalte clase de învăţământ liceal, la începutul anului şcolar 2023-2024, în domeniul construcţiilor erau înregistraţi 760 de elevi în învăţământul dual (298 – în clasa a IX-a, 327 – în clasa a X-a, 123 – în clasa a XI-a şi 12 – în clasa a XII-a, învăţământ special).

    Învăţământul dual din România este organizat la iniţiativa operatorilor economici interesaţi, în calitate de potenţiali angajatori, însă elevii, la finalizarea programului de studiu, pot alege să-şi continue studiile sau să intre pe piaţa muncii, în conformitate cu propriile nevoi şi interese, neexistând obligativitatea de a rămâne în cadrul companiei în care s-au format. Ministerul Educaţiei spune că nu are date oficiale privind inserţia absolvenţilor din învăţământul dual pe piaţa muncii, însă lucrează la o platformă în acest sens.

    În anul şcolar 2023-2024, se şcolarizează prin învăţământul dual, în toate industriile, un procent de 16,85% din totalul elevilor înscrişi în învăţământul profesional, respectiv un număr de aproximativ 15.800 de elevi.

    Potrivit specialiştilor în resurse umane, sectoare precum construcţiile, HoReCa şi comerţul sunt cele care au cea mai mare nevoie de muncitori necalificaţi, după ce românii care ocupau aceste poziţii au ales la rândul lor să plece la muncă în străinătate. Companiile aleg adesea să apeleze la forţă de muncă din ţări non-UE pentru a acoperi nevoia de angajaţi. Costurile unui angajator cu un muncitor asiatic pot fi mai mari pe termen scurt decât pentru a aduce un muncitor român, însă pe termen lung acestea se amortizează printr-o fluctuaţie de personal mai mică şi o productivitate mai mare.

    Concelex, Construcţii Erbaşu, Tancrad sunt câteva dintre companiile locale din domeniul construcţiilor care se înscriu în clasamentul angajatorilor cu cei mai mulţi angajaţi străini, pe o piaţă în care găsirea forţei de muncă este o provocare tot mai mare de la un an la altul.

    Per total, numărul muncitorilor asiatici integraţi pe piaţa locală a muncii depăşeşte 65.000 de persoane, potrivit unei analize ZF. Dacă în 2015 numărul maxim de muncitori din afara UE nou-admişi pe piaţa muncii era stabilit la 5.500, în 2019 a ajuns la 30.000, iar în 2022 şi 2023 a fost stabilit la 100.000.