BusinessMagazin

Tag: Supliment Banking 2024

  • Nevoie vs. moft. Pentru ce iau românii bani cu împrumut?

    ♦ „Sunt conştient că a fi una dintre cele mai mari şi mai vizibile IFN-uri din România vine cu multe responsabilităţi. Facem parte dintr-un sector cu un rol social foarte bine definit, deservind cu responsabilitate o categorie de consumatori care este extrem de numeroasă şi care nu are întotdeauna acces la serviciile oferite de alte instituţii financiare, fie din lipsa unui istoric de creditare, a unui istoric negativ sau existenţa unor venituri sub medie. Tocmai din această cauză este în continuare nevoie de multă responsabilitate, atât din partea industriei, cât şi a clienţilor. Obiectivul nostru rămâne să finanţăm nevoile reale, păstrând un echilibru just între ţintele de profit şi evitarea riscului de supraîndatorare“, spune Florin Bâlcan, CEO al Provident.

    Ultimii ani par să fi adus o abordare mai responsabilă a românilor atunci când iau bani cu împrumut, aceştia accesând valori mai mici decât sumele maxime disponibile şi împrumutând, în general, pentru nevoi reale, nu pentru mofturi. Printre nevoile de finanţare pentru necesităţi reale se regăsesc cele pentru îmbunătăţiri ale locuinţei, cheltuieli neprevăzute, diverse cheltuieli medicale, mergând până la cele mai de bază nevoi, cum ar fi lemne de foc, achiziţionarea animalelor domestice cu scopul de a ajuta gospodăria, achiziţionarea biletelor de avion pentru a lucra sezonier sau chiar cheltuieli pentru educaţia copiilor. Mofturile pe care în urmă cu 5 ani ni le permiteam, acum au ajuns la superlativ, iar această transformare se observă în comportament, prin modul în care aleg românii să folosească banii împrumutaţi.

    Florin Bâlcan, CEO al Provident, susţine că, pe lângă faptul că majoritatea clienţilor folosesc sumele împrumutate pentru nevoi reale de îmbunătăţire a locuinţei, cheltuieli neprevăzute sau diverse cheltuieli medicale, aproape jumătate din contractele de credit sunt de o valoare mai mică decât suma maximă disponibilă.

    „Valoarea creditelor de consum nou emise la nivelul întregii pieţe – bănci şi IFN-uri – a fost mult mai mare în primul trimestru din acest an comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, un trend menţinut şi în al doilea trimestru, deşi nu la aceeaşi intensitate. În acest context, e greu să vorbim despre reticenţă. În ceea ce ne priveşte, este încurajator că, în ciuda volumelor în creştere, există o abordare responsabilă, cel puţin din două puncte de vedere. Mai întâi, aproape jumătate din toate contractele vândute sunt de o valoare mai mică decât suma maximă disponibilă, în măsura în care respectăm criteriile de grad maxim de îndatorare impuse prin regulamentul BNR. Mai apoi, dacă ne raportăm la modul în care clienţii noştri folosesc împrumuturile noastre, cei mai mulţi se împrumută pentru a face mici îmbunătăţiri în locuinţă, a acoperi o cheltuială neprevăzută sau pentru diverse cheltuieli medicale. Deci, vorbim despre nevoi reale, nu despre mofturi. În acelaşi timp, clienţii noştri se împrumută pentru lemne de foc, pentru a-şi cumpăra animale domestice care să îi ajute în gospodărie, să cumpere bilete de avion pentru a lucra sezonier în Spania, să-şi pregătească copiii pentru şcoală sau pentru olimpiade. Lucruri simple, cât se poate de autentice, pentru care nu îţi este întotdeauna la îndemână să te împrumuţi de la rude sau prieteni“, explică Florin Bâlcan.

    Din perspectiva creditării, şeful Provident aminteşte că România continuă să aibă cea mai scăzută rată de intermediere financiară din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că piaţa are nevoie de produse financiare care să adreseze un spectru mai larg de nevoi, dar şi care să suporte, în acelaşi timp, un grad mai mare de risc.

    „În contextul în care aproape o treime dintre adulţii din România nu au cont bancar, nevoia de servicii pe care să le poată accesa atunci când au ceva de rezolvat rămâne ridicată“, a mai adăugat CEO-ul Provident.

    Pe de altă parte, produsul pentru care Provident a devenit cunoscut în România, respectiv împrumutul la domiciliu, are în continuare o cerere susţinută, iar Florin Bâlcan este de părere că acest model de business al Provident va rămâne relevant pentru o bună parte dintre clienţi mult timp de acum înainte.

    „Vedem în continuare o cerere susţinută pentru produsul care ne-a consacrat în România: împrumutul la domiciliu, care are în spate o istorie de peste 140 de ani şi milioane de clienţi în întreaga lume. Credem că modelul nostru actual de business va rămâne relevant pentru o bună parte dintre clienţii noştri mult timp de acum înainte.“

    Şeful Provident mai spune că aproximativ 20% dintre clienţii care au luat un nou împrumut în acest an au ales şi produsul de asigurare conceput special pentru ei de partenerii de la Metropolitan Life.

    „În egală măsură, privim cu mult entuziasm potenţialul ProviOnline, primul nostru credit 100% online, dar şi parteneriatele pe care le-am semnat cu mai multe lanţuri de retail din ţară, prin care reuşim să satisfacem şi mai bine nevoile existente în piaţă. O proporţie covârşitoare a clienţilor intraţi în portofoliu prin aceste canale sunt clienţi noi (nu au mai folosit niciodată produsele noastre), în măsura în care, în 18 ani de activitate, am fost aproape de 1,3 milioane de români. Circa 10% din toate vânzările noi vin prin intermediul ProviOnline şi parteneriate.“

    Din punctul de vedere al pieţei, şeful Provident susţine că lucrurile arată sănătos în ansamblu, cu o cerere care este ridicată şi care este susţinută de venituri şi de un consum în creştere.

    „Dacă ne uităm la imaginea de ansamblu, lucrurile arată sănătos. Cererea e sus, susţinută de venituri şi de un consum în creştere, nivelul creditelor neperformante la nivel de industrie este la minime istorice. Un studiu pe care l-am derulat împreună cu Kantar în iunie arată că intenţia de a lua un credit în următoarele 12 luni rămâne ridicată şi mai bine de 30% dintre români au un plan să ia un credit. În acelaşi timp, preconizăm schimbări în comportamentul consumatorilor, care încearcă să se pregătească pentru situaţiile neprevăzute făcând economii. Potrivit aceluiaşi studiu, aproape o treime dintre români au reuşit să economisească lunar sau aproape lunar bani, dar, în acelaşi timp, dacă ajung în situaţia de a fi nevoiţi să contacteze un credit sunt interesaţi de produse financiare care le oferă mai multă flexibilitate.“

    În ceea ce priveşte a doua parte a anului, CEO-ul Provident se aşteaptă la o evoluţie stabilă a cererii pentru creditele de consum, cu un vârf în septembrie, fără fluctuaţii notabile privind calitatea portofoliului.

    „Vom continua să consolidăm parteneriatele cu eMAG şi Flanco, ca parte a ambiţiilor noastre de a le oferi clienţilor acestor parteneri o soluţie de finanţare pentru nevoile lor practice, diferită de soluţiile de tip buy now pay later. În plus, am pus recent bazele unui parteneriat cu TBI, prin intermediul căruia produsele noastre de creditare sunt disponibile deja în peste 350 de magazine, iar numărul lor creşte în fiecare lună. Totodată, ne aşteptăm la volume în creştere pentru ProviOnline, care este atractiv pentru tânăra generaţie, familiarizată cu tehnologia şi cu mediul online şi care apreciază faptul că este uşor de folosit, dar şi viteza de transfer a banilor, totul în aceleaşi condiţii de siguranţă şi responsabilitate. Astfel, aceste noi canale şi servicii ne vor ajuta să deservim şi alte categorii de clienţi care au nevoi reale, dar care nu sunt mereu adresate printr-un produs financiar potrivit.

    Vorbind despre evoluţia din prima jumătate a anului, Florin Bâlcan susţine că a fost o perioadă foarte bună din multe puncte de vedere.

    „În primul rând, am continuat să fim alături de clienţii noştri. O bună parte dintre aceşti clienţi sunt oameni cu venituri mici şi medii şi adesea fără un istoric de creditare, pentru care opţiunile sunt limitate, dar şi riscul de neplată e mai mare. Nevoia lor de credit este cât se poate de reală şi împrumută, în medie, cam de 2-3 ori cât câştigă, oarecum similar cu media creditelor de consum din piaţă. Noi credem că nimeni nu ar trebui exclus de la o formă de finanţare şi înţelegem că, pentru mulţi oameni, rolul nostru în societate este, dincolo de sprijinul financiar, o primă experienţă cu lumea serviciilor financiare. O bună parte dintre clienţii noştri ies din portofoliul nostru prin refinanţări la alte instituţii financiare, cu precădere bănci, care, poate, în lipsa istoricului de credit creat prin împrumutul de la Provident, nu ar mai fi emis refinanţările respective. Numărul adeverinţelor de refinanţare emise în prima jumătate a acestui an este cu 10% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Poate părea contra-intuitiv dintr-o perspectivă comercială, dar pentru noi este exemplul perfect că ne ţinem de cuvânt atunci când spunem că vrem să punem umărul la îmbunătăţirea incluziunii financiare din România. Numărul de clienţi este în creştere şi calitatea portofoliului este la cel mai bun nivel de până acum.“

    Anul trecut, Provident a încheiat cu 175.000 de clienţii activi dintre care 17.000 au fost la prima lor experienţă cu un produs financiar, a mai adăugat Florin Bâlcan. Iar valoarea creditelor emise a fost de asemenea în creştere, cu o calitate impecabilă a portofoliului, adaugă el.

    „Am rămas relevanţi şi prima opţiune pentru zeci de mii de clienţi care trăiesc în zona rurală şi care au încredere că le oferim în mod responsabil ajutorul de care au nevoie pentru a merge înainte. Peste 1.300 de români şi-au îmbunătăţit anul trecut istoricul de creditare cu Provident şi au putut accesa apoi împrumuturi în condiţii mai avantajoase. Nu e niciodată uşor să prezici ce urmează, mai ales ţinând cont de şocurile fără precedent prin care am trecut în ultimii ani. Presupunând că nu vor exista perturbări provocate de factori externi, imprevizibili, ne aşteptăm ca 2024 să rămână cu rezultate remarcabile pentru întreaga industrie financiară. Sunt conştient că a fi una dintre cele mai mari şi mai vizibile IFN-uri din România vine cu multe responsabilităţi. Facem parte dintr-un sector cu un rol social foarte bine definit, deservind cu responsabilitate o categorie de consumatori care este extrem de numeroasă şi care nu are întotdeauna acces la serviciile oferite de alte instituţii financiare, fie din lipsa unui istoric de creditare, a unui istoric negativ sau existenţa unor venituri sub medie. Tocmai din această cauză este în continuare nevoie de multă responsabilitate, atât din partea industriei, cât şi a clienţilor. Obiectivul nostru rămâne să finanţăm nevoile reale, păstrând un echilibru just între ţintele de profit şi evitarea riscului de supra-îndatorare.“

    Conform informaţiilor publicate pe site-ul Provident, în condiţiile unui credit în valoare de 1.000 lei, primit şi restituit prin transfer bancar, rata dobânzii fixă este de 13,5% pe an, cu o valoare a ratelor săptămânale de 16,98 lei. Pentru un împrumut de 3.000 de lei, pe 64 de săptămâni, cu rata dobânzii fixă de 13,50%/an, DAE este de 14,43%, valoarea totală plătibilă de 3.259,28 lei (include împrumutul şi dobânda de 259,28 lei) şi rata săptămânală de 50,93 lei, iar cu rata dobânzii fixă de 40,50%/an, DAE este de 49,70%, valoarea totală plătibilă de 3.818,57 lei (include împrumutul şi dobânda de 818,57 lei) şi rata săptămânală de 59,67 lei. Clientul poate beneficia, la cererea sa, de serviciul auxiliar şi opţional de gestionare la domiciliu a creditului, comisionul aferent acestui serviciu fiind în cadrul promoţiei de 15 lei/săptămână. Promoţia este supusă unor condiţii şi termene. Pentru un împrumut de 4.700 de lei, pe 95 de săptămâni, prin transfer bancar, cu o rată a dobânzii fixă de 74,00%/an, DAE de 117,02%, valoarea totală plătibilă este de 8.838,26 lei (include: suma împrumutată, dobânda în valoare de 3.888,26 de lei şi comisionul de analiză a dosarului în valoare de 250 de lei), iar rata săptămânală este de 93,04 lei. În cazul în care clientul solicită serviciul auxiliar şi opţional de gestionare la domiciliu a creditului, la valoarea ratei anterior menţionate se adaugă comisionul unic aferent acestui serviciu (25 de lei/ săptămână).

  • Ce planuri are Salt Bank, cea mai nouă bancă lansată în România 100% românească, 100% digitală. Care sunt rezultatele de la lansare şi până acum?

    ♦ Salt Bank s-a lansat oficial în aprilie 2024 ♦ Pentru strategia şi dezvoltarea băncii, pachetul de investiţii planificat iniţial pentru primii doi-trei ani se ridică la 80-100 mil. euro ♦ „Pregătim pentru sfârşitul de an un produs de creditare, respectiv creditul de consum, pe care suntem convinşi că îl va aprecia piaţa, şi avem în vedere şi lansarea produsului depozite în moneda euro“, spune Gabriela Nistor, CEO al Salt Bank ♦ În ceea ce priveşte numărul de clienţi, ţinta propusă în planurile iniţiale ale Salt Bank pentru perioada imediată postlansare a fost depăşită de ceva timp, banca având în prezent peste 240.000 de clienţi persoane fizice, adaugă şefa băncii. În aceste condiţii, ţinta de 250.000 de clienţi în primul an de la lansare va fi atinsă curând.

    Salt Bank, cea mai nouă bancă lansată în România, 100% românească şi 100% digitală, se declară o bancă vizionară, o bancă altfel, care schimbă regulile jocului în lumea financiară, o bancă care vrea să reprezinte un salt în tehnologie, un salt în banking, combinând stabilitatea financiară a unei bănci cu agilitatea unui fintech. Se adresează românilor din ţară, dar şi românilor din diaspora. Şi intră în competiţie atât cu băncile tradiţionale, cât şi cu fintech-urile.

    De la început de drum, Salt Bank a promis să aibă preţuri fair, nu ascunse, cursuri valutare bune, flexibilitate, rapiditate şi simplitate. Aprilie 2024 a fost momentul când s-a lansat oficial Salt Bank, entitatea nou creată ca urmare a achiziţionării Idea Bank de către Banca Transilvania.

    „Acum un an şi ceva s-a scris prima linie de cod şi s-au făcut primele setări în cloud pentru acest proiect. Am avut o abordare diferită. Suntem la intersecţia, la mijlocul dintre ce înseamnă un fintech şi o bancă tradiţională. Am vrut să aducem ce este mai bun din cele două lumi. Din lumea fintech venim cu o abordare fresh, de la băncile tradiţionale aducem siguranţă, încredere. Da, reprezentăm un salt în tehnologie, un salt în banking. Dar, vrem să rămânem modeşti, cu picioarele pe pământ. Aducem primul neobank făcut 100% în România“, spunea Gabriela Nistor, CEO al Salt Bank, la evenimentul de lansare a băncii din luna aprilie.

    Iniţial, banca anticipa că va ajunge la un număr de 250.000 de clienţi în primul an, iar în trei ani a plănuit să ajungă la 1 milion de clienţi.

    În prezent, Salt Bank are deja peste 240.000 de clienţi persoane fizice, după cum spune şefa băncii. În aceste condiţii, ţinta de 250.000 de clienţi în primul an de la lansare va fi atinsă curând.

    Concret, ţinţa propusă în planurile iniţiale ale Salt Bank pentru perioada imediată post-lansare a fost depăşită de ceva timp în condiţiile în care banca are în momentul de faţă peste 240.000 de  clienţi persoane fizice, în mare parte tineri, activi, din mediul urban, angajaţi în domeniile IT, media, vânzări, finanţe şi construcţii. Astfel, cu siguranţă ţinta respectivă, de 250.000 de clienţi,  va fi atinsă curând.

    Salt Bank se îndreaptă pentru început doar către persoanele fizice, urmând să se extindă la persoanele fizice autorizate, iar ulterior posibil şi la microcompanii. „Avem un calendar de extindere către alte categorii de utilizatori, freelancerii fiind prima categorie care va fi adresată, dar anul acesta ne focusăm să adăugăm noi funcţionalităţi aplicaţiei bancare Salt destinată persoanelor fizice“, după cum a transmis banca.

    În ceea ce priveşte produsele băncii, planul este ca Salt Bank să ofere spre sfârşitul anului un produs de creditare, precum şi depozite în euro.

    „Pregătim pentru sfârşitul de an un produs de creditare, respectiv creditul de consum, pe care suntem convinşi că îl va aprecia piaţa, şi avem în vedere şi lansarea produsului depozite în moneda euro“, spune şefa Salt Bank. Gabriela Nistor a devenit în 2022 CEO la Idea Bank, redenumită Salt Bank, după aproape trei decenii la Banca Transilvania, din care 10 ani pe poziţia de director general adjunct retail.

    În prezent, aplicaţia Salt Bank oferă o serie de produse şi servicii destinate persoanelor fizice, precum cont curent, card de debit multicurrency care are posibilitatea de a ataşa până la 17 conturi disponibile în 17 monede, depozite în lei, Spaces, puşculiţe virtuale purtătoare de dobândă ataşate contului principal. Spaces ajută clientul să pună bani deoparte  pentru obiective personale stabilite,  iar acesta poate activa inclusiv opţiunea Round-Up, astfel că la fiecare cheltuială se poate economisi o sumă sau un procent prestabilit în mod automat pentru proiectele personale. Clienţii sunt interesaţi de gestionarea veniturilor şi cheltuielilor proprii, după cum susţine banca, iar „Gogoaşa de Cheltuieli“ a intrat deja în limbajul uzual urban şi este folosită pentru vizualizarea rapidă a bugetului personal.

    Pe palierul dobânzilor, Salt Bank oferă clienţilor o dobândă promoţională la contul curent principal şi Spaces de 3% pe an, dacă clienţii fac plăţi de minimum 1.000 lei/lună, oferta fiind valabilă în perioada 1 aprilie – 1 octombrie.

    Pe lânga contul curent şi Spaces, Salt Bank oferă  produse de economisire, respectiv depozite cu durată de constituire pe 3, 6, 12 luni, în lei, suma minimă pentru deschiderea unui depozit la termen fiind de 500 de lei, iar dobânda maximă ajunge la 6% /an.

    În perspectivă, banca vrea să permită şi achiziţionarea de unităţi de fond, acţiuni, titluri de stat, dar nu şi crypto.

    Un alt obiectiv al băncii este ca în patru ani Salt Bank să intre pe profit. „Salt Bank are obiective clare, inclusiv în zona de profitabilitate, ne-am propus să ajungem să avem profit după patru ani de activitate şi semnele sunt de bun augur“.

    Pentru strategia şi dezvoltarea băncii, pachetul de investiţii planificat iniţial pentru primii 2-3 ani se ridică la 80-100 mil. euro. Iar ulterior, banca vrea să genereze venituri care să contribuie la creştere.

    Importantă în strategia Salt Bank este şi partea de suport pentru clienţi, atunci când utilizatorii simt nevoia să sune şi să vorbească cu o persoană, nu cu un robot. Astfel, banca are în call center pentru început persoane, nu roboţi.

    Un element de diferenţiere este cel prin care Salt Bank, deţinută integral de Grupul Banca Transilvania, a oferit clienţilor săi posibilitatea unică de a deveni fondatori şi, în timp, acţionari ai băncii, în eventualitatea listării la Bursă. Dar ce înseamnă mai exact acest statut de fondator? Clienţii înscrişi înainte de lansare beneficiază de o serie de beneficii tangibile, de opţiuni descrise drept exclusiviste, precum cinci puncte de fondator şi câte un punct suplimentar pentru fiecare persoană convinsă să îşi facă cont accesând codul de recomandare. În timp, aceste puncte vor putea fi transformate în bani, iar dacă banca se va lista la bursă, punctele vor putea fi transformate în acţiuni Salt Bank. Totodată, fondatorii primesc o asigurare de călătorie Allianz, card Mastercard Platinum şi prioritate pe viaţă în Care Center, după cum a promis banca.

    O altă direcţie de diferenţiere este orientarea noii bănci şi către românii din diaspora, nu doar către românii din ţară.

    Salt Bank, cu sediul în România, este deţinută integral de Grupul Financiar Banca Transilvania, grup din care face parte liderul pieţei bancare din România. În anul 2022 s-a finalizat integrarea Idea Bank, redenumită Salt Bank, în Grupul Banca Transilvania, această bancă rămânând ca o entitate de sine stătătoare. Salt Bank, fosta Idea Bank, cu obligaţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti, şi-a majorat în decembrie 2023 capitalul social cu 165 mil. lei prin aport în numerar de la Banca Transilvania (163 mil. lei) şi BT Investments (2 mil. lei). Ca urmare a majorării, capitalul social al Salt Bank ajunsese la 417 mil. lei, integral subscris şi vărsat, împărţit în 4.169.760.000 acţiuni, cu o valoare nominală de 0,10 lei fiecare.   

     

    Ce strategie are Salt Bank

    ► Banca s-a îndreptat la început doar către persoanele fizice, urmând să se extindă la persoanele fizice autorizate, iar ulterior posibil şi la microcompanii.

    ► Pe partea de creditare, pentru început vor fi lansate credite de nevoi personale până la finalul anului 2024.

    ►80-100 mil. euro este pachetul de investiţii planificat iniţial pentru primii 2-3 ani pentru strategia şi dezvoltarea băncii. Iar ulterior, banca vrea să genereze venituri care să contribuie la creştere.

    ►3% este dobânda promoţională oferită de Salt Bank clienţilor la contul curent principal şi Spaces, dacă clienţii fac plăţi de minimum 1.000 lei/ lună, oferta fiind valabilă în perioada 1 aprilie – 1 octombrie.

    ►250.000 de clienţi a planificat banca pentru primul an, iar în 3 ani vrea să ajungă la 1 milion de clienţi.

    ►În 4 ani Salt Bank intenţionează să intre pe profit. Listarea, ulterior.

    ►Planul este să ajungă la 300 de angajaţi până la sfârşitul anului 2024, însă este posibil să fie depăşit acest număr.

    ► În perspectivă, banca vrea să permită şi achiziţionarea de unităţi de fond, acţiuni, titluri de stat, dar nu şi crypto.

    ► Aplicaţia Salt Bank este live nu doar în România, ci şi în diaspora, în câteva ţări, pentru românii care au buletine sau paşapoarte româneşti. Aceştia se pot înrola şi pot folosi aplicaţia, aşa cum o foloseşte orice român din ţară.

    ► Un card multicurrency cu tranzacţionare în 17 valute din toată lumea este oferit de Salt Bank clienţilor.

    ► Competitorii sunt şi fintechurile şi băncile tradiţionale.

    ► În Call Center banca are la început persoane, nu roboţi.

     

    Cine este Gabriela Nistor, director general (CEO) al Salt Bank

    ►Œ Gabriela Nistor are aproape 30 de ani de experienţă în banking. Este, din octombrie 2022, director general al Idea Bank, transformată în Salt Bank, parte din Grupul Banca Transilvania.

    ► Până la Salt Bank (fosta Idea Bank), ea a coordonat activitatea de retail, private banking şi reţea în cadrul BT, din 2013 fiind director general adjunct al Băncii Transilvania.

    Ž► În cei 27 de ani de carieră la Banca Transilvania, a implementat multe proiecte inovatoare  la momentele respective, a pus pe picioare businessul de carduri în BT, a setat activitatea de call center şi a condus digitalizarea retailului în BT, cel mai recent exemplu fiind digital walletul BT Pay.

    ► Gabriela Nistor a fost în perioada 2021-2024 vicepreşedinte al Asociaţiei Române a Băncilor.

  • Cât de bine capitalizate sunt băncile din România. Ce bănci şi-au majorat capitalul şi ce bănci şi-au redus capitalul în 2023? Clasamentul băncilor după capital

    ♦ Majoritatea băncilor au operat majorări ale capitalului în ultimul deceniu ♦ Dintre băncile mari, Banca Transilvania şi-a majorat fondurile proprii de circa cinci ori faţă de nivelul din 2013, BCR şi-a triplat capitalul, BRD şi-a dublat nivelul, UniCredit Bank şi-a triplat fondurile proprii, Raiffeisen a ajuns la un capital dublu faţă de 2013, iar CEC Bank şi-a majorat fondurile proprii de mai mult de patru ori ♦ Capitalul întregului sistem bancar s-a apropiat de 70 mld. lei în anul 2023 după un salt de 10% faţă de 2022, nivelul fiind mai mult decât dublu faţă de 2013 ♦ Majorări consistente ale fondurilor proprii în 2023 faţă de 2022 în cazul băncilor mari din top 10 se observă la Banca Transilvania (+16%), BCR (+11%), CEC Bank (+11%) şi Raiffeisen Bank (+11%) ♦ Primele trei bănci din vârful clasamentului după capitalizare – Banca Transilvania, BCR şi BRD – deţin o pondere de aproape 50% din totalul capitalului propriu al băncilor din România de la final de 2023, având cumulat fonduri proprii de 33,6 mld. lei.

    Băncile din România deţineau la finalul anului trecut capitaluri proprii cumulate de aproape 70 mld. lei, în creştere cu 6,2 mld. lei, respectiv cu aproape 10% peste nivelul din anul 2022, potrivit datelor BNR.

    Majoritatea instituţiilor de credit incluse în top, respectiv 17 bănci, şi-au majorat fondurile proprii în 2023 faţă de 2022, în timp ce două bănci şi-au redus capitalul, iar cinci bănci au rămas anul trecut cu capitaluri comparabile cu cele din 2022. Băncile care au statut de sucursală nu raportează fondurile proprii la BNR.

    Majorări consistente ale fondurilor proprii faţă de 2022 în cazul băncilor mari din top 10 se observă la Banca Transilvania (+16%), BCR (+11%), CEC Bank (+11%) şi Raiffeisen Bank (+11%).

    Urmărind şi evoluţia celorlalte bănci care activează pe piaţa românească, creşteri substanţiale ale capitalurilor au mai avut anul trecut Vista Bank (+16,7%), Libra Internet Bank (+16,7%), Garanti BBVA (12,5%) şi Intesa Sanpaolo Bank (+11%).

    Anul 2023 a adus trei tranzacţii de fuziuni şi achiziţii în sistemul bancar românesc – UniCredit Bank, care fuzionează cu Alpha Bank România, Intesa Sanpaolo, care preia First Bank, şi Banca Transilvania, care achiziţionează OTP Bank, finalizarea acestor tranzacţii fiind estimată pentru 2024. Lider în topul băncilor în funcţie de valoarea fondurilor proprii deţinute la final de 2023, cu 13,6 mld. lei (19,6% din total), a fost Banca Transilvania, cea mai mare bancă după active. Fondurile proprii ale băncii sunt mai mari cu circa 2 mld. lei, respectiv cu peste 16% faţă de nivelul din 2022. Iar comparativ cu nivelul din 2013, Banca Transilvania şi-a majorat fondurile proprii cel mai mult, de circa cinci ori.

    Poziţia 2 în topul băncilor după fondurile proprii îi revine BCR, a doua cea mai mare instituţie de credit după active. Banca românească cu capital austriac şi-a majorat anul trecut fondurile proprii cu 1,2 mld. lei (+11%) faţă de 2022, până la aproape 12 mld. lei. Faţă de nivelul din urmă cu un deceniu, BCR şi-a majorat fondurile proprii de aproape trei ori.

    Podiumul clasamentului fondurilor proprii este completat de BRD-SocGen, a patra bancă mare după active, care a ajuns la un nivel de 8,1 mld. lei, în creştere modestă faţă de nivelul de 7,95 mld. lei de la final de 2022. Comparativ cu anul 2013, banca românească cu capital francez şi-a dublat capitalul.

    Primele trei bănci din vârful clasamentului după capitalizare – Banca Transilvania, BCR şi BRD – deţin o pondere de aproape 50% din totalul capitalului propriu al băncilor din România de la finalul anului 2023, având cumulat o valoare de 33,6 mld. lei.

    O bancă mare din clasament ar fi ING Bank, dar fiind sucursală, aceasta nu raportează valoarea capitalului propriu către BNR.

    Poziţia a patra în topul capitalurilor proprii este ocupată în anul 2023 de UniCredit Bank (plasată pe locul 7 în topul după active), cu o valoare a fondurilor proprii de 8 mld. lei, cu 0,6 mld. lei (+8%) în creştere faţă de 2022. Raportat la nivelul din urmă cu un deceniu, de la final de 2013, UniCredit Bank şi-a triplat capitalul.

    Raiffeisen Bank, care a coborât anul trecut pe locul 6 în topul băncilor după active, ocupă poziţia 5 în topul capitalizării, cu fonduri proprii de 7,1 mld. lei în 2023, în creştere cu 0,7 mld. lei, respectiv cu 11% peste nivelul din 2022. Faţă de anul 2013, banca românescă cu capital austriac are un capital dublu.

    Valoarea capitalurilor proprii cumulate în cazul primelor cinci bănci din clasament este de 48,7 mld. lei, reprezentând aproape 70% din totalul capitalului propriu al băncilor din România în 2023.

    CEC Bank, instituţie de credit deţinută de statul român, care a urcat anul trecut pe locul 3 în topul după active, ocupă locul 6 în topul capitalizării. Banca a înregistrat anul trecut o majorare a fondurilor proprii cu peste 10%, până la un nivel de 6,2 mld. lei. În ultimul deceniu, CEC Bank şi-a majorat capitalul de mai mult de 4 ori.

    În cazul Alpha Bank, plasată pe locul 7 în topul capitalizării, fondurile proprii au ajuns la sfârşitul anului 2023 până la 2,4 mld. lei, nivel apropiat de cel din 2022, de 2,3 mld. lei. În ultimul deceniu, capitalul Alpha Bank a crescut de doar 1,3 ori. Alpha Bank fuzionează cu UniCredit Bank, finalizarea operaţiunii fiind estimată pentru acest an.

    Şi OTP Bank, care ocupă locul 8 în topul capitalizării, avea anul trecut fonduri proprii comparabile, de circa 2,4 mld. lei, peste nivelul din 2022 de 2,2 mld. lei. În ultimul deceniu, banca românească cu capital maghiar şi-a majorat capitalul de 6 ori, de la doar 0,4 mld. lei în 2013. OTP Bank a fost preluată de Banca Transilvania, finalizarea procesului fiind estimată pentru 2024.

    Urmează în topul capitalizării, pe locul 9, Garanti BBVA (locul 11 în clasamentul după active), cu fonduri proprii de 1,8 mld. lei la final de 2023, mai mari cu 12,5% faţă de 2022. Banca şi-a majorat capitalul de 3,6 ori faţă de nivelul din 2013.

    În cazul Exim Bank Românească, bancă deţinută de statul român prin Ministerul Finanţelor, plasată pe locul 10 în topul capitalizării, nivelul fondurilor proprii a rămas în 2023 la un nivel comparabil cu cel din 2022, de 1,6 mld. lei.

    În anul 2022 a fost încheiat procesul de fuziune prin absorbţie dintre EximBank şi Banca Românească. Tot în 2022 Vista Bank a finalizat fuziunea cu Credit Agricole România, proces început în 2021, când Vista Bank a achiziţionat această bancă, Credit Agricole fiind radiată. Şi integrarea Idea Bank în Grupul Banca Transilvania s-a finalizat în 2022, dar Idea Bank a rămas o bancă de sine stătătoare, redenumită Salt Bank.

    Primele zece bănci din clasamentul capitalizării au o valoarea cumulată a capitalurilor proprii de 63 mld. lei, însemnând o pondere de peste 90% din totalul capitalului propriu al băncilor de pe piaţa locală în 2023.

    Pe lângă băncile care au înregistrat creşteri ale capitalurilor în 2023, au fost şi bănci care au avut scăderi. Mai exact, două bănci şi-au redus fondurile proprii anul trecut, respectiv Porsche Bank şi Aedificium Banca pentru Locuinţe, în timp ce la cinci bănci nivelul fondurilor proprii a rămas constant, respectiv Exim Banca Românească, Credit Europe Bank, First Bank, ProCredit Bank şi Techventures Bank (fosta Banca Feroviara).

     

    Cum a evoluat solvabilitatea sistemului bancar în ultimul deceniu?

    Solvabilitatea sistemului bancar s-a menţinut peste 20%, depăşind cerinţele prudenţiale aplicabile, precum şi media europeană, ajungând la finalul anului 2023 la 23,6%, conform datelor BNR.

    La finalul primului trimestru (T1) din 2024, rata de solvabilitate – unul dintre cei mai importanţi indicatori urmăriţi de BNR, care arată cât de bine capitalizată este o instituţie de credit şi sistemul bancar în general – a ajuns la aproape 23% (22,9%), în creştere faţă de nivelul din T1/2023, de 21,65%. Însă, solvabilitatea a mai scăzut puţin faţă de finalul anului 2023, când era 23,6%. Totuşi, nivelul solvabilităţii este în continuare mult peste minimul impus de 10%, ceea ce arată că băncile au teoretic suficient spaţiu pentru continuarea creditării economiei.

    BNR susţine că rezultatele ultimului exerciţiu de testare la stres a solvabilităţii, derulat pe orizontul de timp 2023-2025, reflectă o bună capacitate a sectorului bancar de a face faţă provocărilor unui mediu macroeconomic advers, aspect ce are la bază o rezervă de capital consistentă la începutul exerciţiului (decembrie 2022), precum şi o bună capacitate operaţională de a genera rezultate financiare pozitive într-un mediu caracterizat de dobânzi relativ ridicate (în special la nivelul băncilor mari).

    Modificarea graduală a structurii de finanţare, precum şi eficientizarea activităţii operaţionale prin reducerea cheltuielilor (inclusiv prin eforturile de digitalizare) sunt factori care au contribuit la întărirea rezilienţei instituţiilor de credit, în viziunea BNR. Astfel, băncile din România au o bună capacitate de absorbţie a potenţialelor pierderi neaşteptate în cazul unor şocuri macroeconomice.

    Banca centrală atenţionează că un potenţial efect negativ suplimentar pe termen mediu asupra solvabilităţii va fi generat de transpunerea cadrului de reglementare Basel III la nivel european, aşteptată să determine o majorare a cerinţelor de capital.

    8 bănci au statut de sucursală şi nu au mai raportat în ultimii ani fondurile proprii la BNR. Aceste bănci sunt:  ING Bank, Citibank, BNP Paribas Paris, TBI Bank, BNP Paribas Personal Finance, Banque Banorient France, Alior Bank şi Bank of China. În 2013 băncile cu statut de sucursale raportau la BNR capitaluri proprii, totalul aferent anului 2013 incluzând şi capitalurile aferente sucursalelor.

    BNR susţine că rezultatele ultimului exerciţiu de testare la stres a solvabilităţii, derulat pe orizontul de timp 2023-2025, reflectă o bună capacitate a sectorului bancar de a face faţă provocărilor unui mediu macroeconomic advers, aspect ce are la bază o rezervă de capital consistentă la începutul exerciţiului (decembrie 2022), precum şi o bună capacitate operaţională de a genera rezultate financiare pozitive într-un mediu caracterizat de dobânzi relativ ridicate (în special la nivelul băncilor mari).

    168 de sucursale şi agenţii bancare s-au închis în 2022, în timp ce numărul angajaţilor a fost mai mare cu 218 comparativ cu situaţia de la sfârşitul anului 2021, ritmul restructurării în bănci încetinind.

     Băncile au ajuns să aibă la sfârşitul anului 2022 un număr de 51.857 de angajaţi, în timp ce numărul sucursalelor a coborât la 3.487.

     Peste un sfert dintre bancheri au plecat din acest domeniu şi aproape jumătate dintre sucursalele bancare şi-au închis porţile la nivelul întregului sistem bancar faţă de 2008, odată cu tăierea costurilor, mutarea unei părţi din activitatea bancară în mediul online, dar şi ca urmare a dispariţiei mai multor bănci din statistici.

     

  • Economia dă semne de revenire după evoluţia sub aşteptări, inflaţia continuă să scadă, iar relaxarea monetară mult-aşteptată a început, în timp ce profiturile băncilor şi deficitele tot urcă. Cât de mult vor coborî dobânzile la credite şi când încep să scadă şi deficitele? Care sunt provocările pentru bancheri?

    ♦ Creditarea se poate revigora mai mult în perspectivă, având în vedere scăderea dobânzilor în contextul temperării inflaţiei ♦ În prima parte a anului segmentul creditelor retail s-a revitalizat, tras în sus de creditul de consum, în timp ce pe piaţa corporate a prevalat prudenţa ♦ Sistemul bancar se află într-una din cele mai bune perioade, cu majoritatea indicatorilor pe verde în ceea ce priveşte solvabilitatea, lichiditatea, calitatea activelor, profitabilitatea ♦ În T1/2024 activele sistemului bancar au atins un nou maxim, de peste 822 mld. lei, în timp ce solvabilitatea a ajuns sub 23%, raportul credite/depozite a coborât spre 66%, iar rata NPL a fost doar 2,4% în martie 2024. Profitul a depăşit 3,7 mld. lei în T1/2024, fiind în creştere cu 10%, iar rentabilitatea activelor a trecut de 1,8% ♦ Băncile au capacitatea de a finanţa economia, atât din perspectiva capitalului, cât şi a lichidităţii.

    Anul 2024 a adus o inflaţie în scădere şi începutul relaxării monetare mult- aş­teptată de toată lumea. Iar ajustarea dobânzilor ar urma să meargă mai departe, astfel că în perspectivă putem să vedem dobânzi mai mici la credite, rate mai mici, ceea ce va da un impuls creditării şi economiei.

    După ce inflaţia şi-a accelerat scăderea sub prognoză, economia a crescut mai puţin decât s-a anticipat în primul trimestru din acest an, iar avansul anual al creditului privat a rămas anemic, sub 6%, BNR a decis în sfârşit în vară să dea startul relaxării monetare, tăind dobânda-che­ie la 6,75%, de la nivelul de 7% unde staţionase timp de un an şi jumătate.

    Această relaxare monetară vine la distanţă de aproape trei ani de când saltul inflaţiei impusese începerea înăspririi politicii mo­netare, în toamna anului 2021, când BNR a urcat dobânda de la minimul istoric de 1,25% până la 1,50%, iar apoi la 1,75%. În anul 2022 BNR a mai majorat dobânda-cheie de încă opt ori, până la 6,75%, iar la început de 2023 a mai fost o creştere, până la 7%. Practic, ciclul de înăsprire a politicii monetare din ultimii trei ani a inclus 11 majorări ale dobânzii-cheie, care au venit în tandem cu explozia inflaţiei.

    Dacă în urmă cu un deceniu inflaţia era în jurul a 1%, în anul 2022 a urcat la două cifre, spre 17%, pentru ca apoi să coboare spre 6% în 2023 şi spre 5% în prima parte a anului 2024. În acest interval, rata-cheie a coborât de la 4% în 2013 la minimul istoric de 1,25% în 2021 şi apoi a urcat treptat până la 7% în 2023, pentru ca în vara acestui an să coboare la 6,75%.

    Cu ajutorul dobânzilor mai mari băncile centrale temperează inflaţia, dar nivelurile ridicate ale dobânzilor înseamnă şi credit mai scump, consum încetinit şi frânare a creşterii economice.

    De altfel, vedem că în anul 2023 creditarea a frânat, crescând cu un ritm mediu de circa 7%, la jumătate faţă de viteza din 2022, în timp ce şi economia a încetinit, creşterea PIB fiind de doar 2,1%, faţă de 4,1% în 2022. Şi în T1/2024 creditarea şi economia au mers cu frâna trasă. Astfel, scăderea dobânzilor a devenit tot mai necesară.

    După ce în T1/2024 creşterea economică a fost „sub aşteptări“, pentru T2/2024 BNR spune că datele indică o „creştere semnifi­ca­tivă a economiei“ în termeni trimes­triali, mai solidă decât aşteptările, implicând o creştere notabilă a avansului PIB faţă de T2/2023. Iar dobânzile mai mici vor aduce un impuls suplimentar creditării şi economiei.

    În următoarele luni, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă pe o traiectorie „semnificativ mai joasă“ decât cea estimată anterior, după cum indică evaluările specialiştilor din BNR. Însă, nu lipsesc nici atenţionările cu privire la incertitu­dini şi riscuri pentru inflaţie în viitor venind dinspre fiscalitate şi creşterea salariilor şi pensiilor, dar şi din sfera energiei electrice, gazelor naturale sau cotaţiei ţiţeiului. Iar una dintre problemele României este accen­tua­rea dezechi­li­brelor macroecono­mice, deficitele şi datoria publică crescând substan­ţial faţă de situaţia din urmă cu un deceniu.

    În condiţiile în care persistă incertitudinile macroeconomice şi geopolitice, se impune atât susţine­rea redresării economiei (inclusiv prin revigorarea creditării), cât şi ajustarea deficitelor bugetare şi de cont curent, care pot deveni în caz contrar vulnerabilităţi importante.

    În ceea ce priveşte sistemul bancar, probabil va rămâne perfor­mant, solvabil, lichid, cu un profit consistent şi în 2024, cu o revigorare a creditării, iar consoli­darea, restruc­turarea şi digitalizarea pot merge mai departe, după cum anticipează bancherii.

    În planul creditării, în prima parte a anului segmentul creditelor retail s-a revitalizat, tras în sus de creditul de consum, în timp ce piaţa corporate a decelerat de la începutul anului.

    Bogdan Neacşu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) şi preşedintele executiv al CEC Bank, se aşteaptă ca sistemul bancar să continue ritmul de creştere, să se îmbunătăţească activi­tatea de creditare.

    El consideră că există un nivel de conservatorism privind creditarea în România, care vine şi dinspre economia reală, mai exact din rândul cererii, companiile fiind mult mai precaute, prudente, dar nici băncile nu pot să îşi asume să arunce cu banii în direcţia unor businessuri care nu au rezilienţă financiară sau un viitor.

    „Conservatorismul îl întâlnim şi la nivelul clienţilor. Clienţii sunt mult mai precauţi – mă refer aici la persoane juridice, companii -, sunt mult mai precauţi, prudenţi în momentul în care iau decizia să investească într-un proiect sau să se împrumute pentru a realiza un proiect. Nu mai văd antreprenori care să se aventureze şi să dezvolte o afacere fără să citească mai mult, fără să se documenteze mai mult sau să aibă o previziune în faţă. Conservatorismul acesta vine cumva şi din ceea ce se întâmplă în economia reală, în rândul cererii de credite. Nu putem să aruncăm cu banii pe fereastră sau să creăm în mod voit businessuri care nu au rezilienţă financiară sau un viitor“, a spus şeful bancherilor în cadrul ZF Bankers Summit 2024.

    În timp ce precauţia a fost la cote ridicate în rândul companiilor în ceea ce priveşte creditarea, zona finanţării persoanelor fizice a început mult mai dinamic anul 2024 decât în 2023, adaugă el. „Observăm că în cazul persoanelor fizice, acest început de an a fost mult mai dinamic decât perioada anului anterior. Probabil şi din cauză că salariile au cunoscut o oarecare creştere raportat la anul trecut.„ El a atenţionat totuşi că zona de consum s-a revigorat destul de mult în ultimele două luni, ceea ce ar putea pune din nou presiune pe inflaţie.

    Şeful bancherilor din ARB se declară optimist pentru partea a doua a acestui an, luând în calcul şi scăderea dobânzilor pe fondul ajustării inflaţiei. „Suntem şi foarte atenţi la ce se întâmplă în economie, cum inflaţia reuşeşte să înregistreze niveluri mai scăzute. Ne aşteptăm în a doua parte a acestui an ca dobânzile să cunoască măcar o scădere lentă. Trebuie să fim foarte atenţi la partea de consum pentru că s-a revigorat destul de mult în ultimele două luni, lucru care poate să pună presiune pe inflaţie. Trebuie să fim atenţi la ce se întâmplă în regiune pentru că alegerile nu s-au terminat. Trebuie să fim atenţi la politicile fiscale şi să încercăm să ne implicăm activ în relaţia aceasta între noi ca reprezentanţi ai sistemului bancar şi guvern, decidenţii politici„.

    Cât despre nivelul mai mare al depozitelor la companii comparativ cu creditele, Bogdan Neacşu a explicat că fie nu există suficiente proiecte de investiţii, fie firmele aşteaptă noi oportunităţi.

    Referindu-se la profitabilitatea sistemului bancar, şeful ARB a spus că profiturile care au fost făcute în România în sistemul bancar au rămas într-o foarte mare măsură la nivelul băncilor locale, chiar dacă au mai existat cazuri de retragere de dividende, lucru absolut firesc.

    Florian Neagu, director general adjunct al direcţiei de stabilitate financiară din BNR susţine că sănătatea sectorului bancar din România a continuat să se consolideze şi, pentru toţi indicatorii principali după care se evaluează sănătatea financiară a unui sector bancar, noi suntem cu valorile în zona verde, atât în ceea ce priveşte solvabilitatea, lichiditatea, calitatea activelor, cât şi profitabilitatea.

    Cu toate acestea, el recomandă să existe o pregătire, şi la nivelul sectorului real, pentru a face faţă unor eventuale evoluţii nefavorabile. „Sectorul bancar are şi un grad bun de acoperire a pierderilor aşteptate cu provizioane, are şi un grad bun de acoperire a pierderilor neaşteptate cu capitaluri şi ne-am aştepta să vedem o pregătire rezonabilă şi din partea sectorului real. De exemplu, a folosi perioadele bune care s-au manifestat în anii anteriori pentru a-ţi consolida solvabilitatea firmelor. Primul meu mesaj ar fi de prudenţă. Doar dacă ne uităm la principalele riscuri care sunt în prezent atât în România, cât şi pe plan internaţional, conflicte geopolitice importante, un război la graniţa României în desfăşurare, dezechilibrele macroeconomice rămân importante. El a amintit că avem o mare vulnerabilitate în economie, o pondere foarte mare de companii subcapitalizate şi aşteptările ar fi fost ca în anii anteriori, când profiturile au fost semnificative în economia reală, să vedem o parte din aceste profituri capitalizate.

    Privind retrospectiv, în anul 2023 bankingul românesc a fost caracterizat de profit record, active ajunse la vârfuri istorice, stabilitate a dobânzilor, odată cu scăderea inflaţiei, solvabilitate şi lichiditate la cote ridicate, continuarea creditării, accelerarea consolidării şi restructurării băncilor, cu tranzacţii surpriză de M&A, impozitul suplimentar pe cifra de afaceri a băncilor, continuarea digitalizării şi nivelul scăzut al ratei NPL.

    Practic, anul 2023 s-ar putea delimita ca cel mai bun an din istoria României pentru instituţiile de credit, cu maxime istorice pe mai multe paliere, în condiţiile în care băncile au reuşit să se replieze destul de rapid, acomodându-se la noua realitate, după perioada lungă de stabilitate macroeconomică şi dobânzi mici din ultimul deceniu.

    În anul 2023, ascensiunea puternică a veniturilor băncilor, în contextul dobânzilor mari, şi continuarea creditării au ajutat sistemul bancar românesc format din 32 de bănci să obţină un profit net record de aproape 14 mld. lei, depăşind recordul precedent din 2022, de peste 10 mld. lei. Acesta a fost cel mai bun câştig anual pentru bănci, un profit istoric. Comparativ, la final de 2013, băncile raportau un profit modest, după ce în 2012 marcaseră o pierdere de -2 mld. lei.

    Activele băncilor din România au avut o ascensiune aproape neîntreruptă de la an la an, dublându-se în ultimul deceniu, la un record de peste 800 mld. lei. Dacă în 2013 existau pe piaţa financiară autohtonă 40 de bănci cu active totale de circa 360 mld. lei, la finalul anului 2023 cele 32 de instituţii de credit existente raportau active cumulate record de 803 mld. lei.

    În ultimul deceniu, economia şi creditarea au fost pe un trend preponderent ascendent, într-un mediu de dobânzi care au coborât la minime istorice până în 2020/2021, pentru ca apoi să revină pe creştere, iar din 2024 să scadă iar. Dar viteza economiei a depăşit viteza creditării, PIB-ul crescând mai repede decât stocul creditului privat. Astfel, creşterea economiei a fost susţinută de resursele populaţiei şi companiilor, şi într-o mai mică măsură de creditare. De altfel, România a ajuns la coada clasamentului european al intermedierii financiare, având cele mai scăzute ponderii în PIB ale activelor şi creditelor.

    După un deceniu, PIB-ul României a ajuns în prezent mai mult decât dublu faţă de 2013 (Ă153%), trecând de pragul de 1.600 mld. lei, în timp ce creditarea a crescut cu doar 77%, soldul ajungând la 387 mld. lei în 2023.

    Până acum, câştigurile mari obţinute de bănci au fost, în general, corelate şi cu ascensiunea creditării şi a economiei. Anul trecut, ascensiunea profitului băncilor a venit pe fondul nivelurilor ridicate ale dobânzilor, în contextul continuării creditării cu un ritm mult mai lent decât în 2022.

    Câştigurile mari raportate de băncii în ultimii ani au fost susţinute atât de îmbunătăţirea calităţii portofoliilor şi scăderea provizioanelor, cât şi de activitatea operaţională, portofoliile de credite noi fiind în creştere. Totodată, marja mare dintre dobânzile la credite şi depozite şi creşterea veniturilor din comisioane au susţinut rezultatele raportate de bănci. Rata creditelor neperformante a rămas sub 3%.

    La nivelul întregului sector bancar românesc sumele economisite în depozite au rămas la un nivel ridicat, fiind mult peste soldul creditelor, astfel că există resurse financiare de unde poate să fie susţinută creditarea mai puternic. La finalul anului 2023, soldul depozitelor era de circa 574 mld. lei, în timp ce soldul creditelor ajunsese la 387 mld. lei. Iar raportul credite/depozite scăzuse în decembrie 2023 sub 70%, la 67,8%, fiind mai mic decât nivelul de la final de 2022, de 71,4%. Astfel, se observă că raportul credite/depozite a rămas în jurul a 70% în ultimii ani, semn că nivelul creditării nu ţine pasul cu depozitele din sistemul bancar. Privind retrospectiv, în perioada 2007-2013 raportul dintre credite şi depozite depăşea 100%, iar începând din 2014 acest nivel a scăzut de la an la an.

    Şi solvabilitatea mare a băncilor, de peste 20%, mai mult decât dublă faţă de minimul recomandat de 10%, arată faptul că băncile pot face faţă mai bine unor şocuri şi că există resurse pentru a intensifica finanţarea economiei. Însă, nu este de dorit nici un nivel foarte ridicat al solvabilităţii, pentru că dă semnalul că băncile nu îşi utilizează resursele de care dispun pentru acordarea de credite. Comparativ, în urmă cu un deceniu rata de solvabilitate – un indicator important analizat de BNR, care arată nivelul de capitalizare al băncilor de pe piaţa românească – era de doar 15%.

    Bogdan Neacşu, preşedintele ARB: Suntem şi foarte atenţi la ce se întâmplă în economie, cum inflaţia reuşeşte să înregistreze niveluri mai scăzute. Ne aşteptăm în a doua parte a acestui an ca dobânzile să cunoască măcar o scădere lentă. Trebuie să fim foarte atenţi la partea de consum pentru că s-a revigorat destul de mult în ultimele două luni, lucru care poate să pună presiune pe inflaţie. Trebuie să fim atenţi la ce se întâmplă în regiune pentru că alegerile nu s-au terminat. Trebuie să fim atenţi la politicile fiscale şi să încercăm să ne implicăm activ în relaţia aceasta între noi ca reprezentanţi ai sistemului bancar şi guvern, decidenţii politici.

    Florian Neagu, director general adjunct, Direcţia Stabilitate Financiară din BNR:  Sănătatea sectorului bancar din România a continuat să se consolideze. Constatăm că, pentru toţi indicatorii principali după care se evaluează sănătatea financiară a a unui sector bancar, noi suntem cu valorile în zona verde, atât în ceea ce priveşte solvabilitatea, lichiditatea, calitatea activelor, cât şi profitabilitatea. Primul meu mesaj ar fi de prudenţă. Doar dacă ne uităm la principalele riscuri care sunt în prezent atât în România, cât şi pe plan internaţional – conflicte geopolitice importante, un război la graniţa României în desfăşurare, dezechilibre macroeconomice importante. Trebuie să ne pregătim pentru a face faţă unor eventuale evoluţii nefavorabile.