BusinessMagazin

Tag: sucursala

  • Cum vor giganţii de la Bank of China să cucerească România

    Cu active de peste 21.000 miliarde de yuani, respectiv 3.000 de miliarde de dolari, Bank of China este una dintre cele mai mari patru bănci chinezeşti deţinute de stat şi a patra cea mai mare bancă din lume. Comparativ, întregul sistem bancar românesc are active de numai 110 miliarde de dolari. Intrarea unui asemenea gigant bancar pe piaţa bancară românească este o premieră.

    Istoria Bank of China începea în 1912, aceasta fiind singura bancă care a funcţionat în mod continuu de mai bine de un secol. Bank of China, o bancă de importanţă sistemică, considerată cea mai globalizată şi mai integrată bancă din China, are 320.000 de angajaţi, 11.000 de puncte de lucru şi profit net de 30 de miliarde de dolari.

    Gigantul bancar cu sediul central la Beijing a ajuns să ofere servicii financiare în 60 de ţări şi regiuni din întreaga lume, inclusiv 25 de ţări situate de-a lungul Noului Drum al Mătăsii, ceea ce o face să fie banca chinezească cu cea mai extinsă structură atât de pe glob, cât şi de-a lungul iniţiativei Noul Drum al Mătăsii.

    În ultima perioadă, regiunea Europei Centrale şi de Est pare să fi devenit o piaţă importantă pentru Bank of China, iar instituţia financiară urmăreşte să-şi crească serviciile în această regiune, urmând să direcţioneze companii chinezeşti sa investească în Europa Centrală şi de Est, precum şi să susţină companiile locale să se extindă pe piaţa din China, după cum a declarat Liu Liange, preşedintele gigantului Bank of China, la lansarea sucursalei băncii de la Bucureşti din luna decembrie 2019.

    „Europa Centrală şi de Est este o piaţă deosebit de importantă pentru noi. Se înfiinţează sucursala din Bucureşti a Bank of China. În România este a 60-a unitate a Bank of China peste hotare. Sperăm că vom creşte serviciile noastre în Europa Centrală şi de Est. Vom direcţiona companii chinezeşti să investească în Europa Centrală şi de Est şi vom susţine companiile locale să se extindă pe piaţa din China”, a declarat Liu Liange, preşedintele gigantului Bank of China.
    La evenimentul de lansare a Bank of China în România au participat mai mult de 300 de oameni de afaceri, bancheri, executivi şi diplomaţi. Discursuri au fost susţinute de prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, Antonel Tănase, secretar general al guvernului, Liu Liange, preşedintele Bank of China, şi Jiang Liu, ambasadorul Chinei în România.
    Liu Liange a dat asigurări că Bank of China a venit în România pe termen lung pentru că există un potenţial mare şi va susţine, printre altele, proiectele de infrastructură în parteneriat public-privat, banca fiind pregătită să ofere finanţări pe maturităţi pe termen lung.
    Liu Liange, 58 de ani, este preşedinte al Bank of China din iulie 2019, după ce anterior a fost vicepreşedinte timp de aproximativ un an.
    Sucursala Bank of China din România a fost înregistrată în registrul instituţiilor de credit de la BNR în 17 octombrie cu denumirea „Bank of China (Hungary) Budapesta Sucursala Bucureşti“ şi are sediul în Piaţa Presei Libere, nr. 3-5, în sectorul 1. Iar deschiderea operaţională a sucursalei este programată cel mai târziu la data de 1 aprilie 2020, după cum indică datele BNR. Banca va activa în România pe segmentul corporate. Directorul general al sucursalei Bank of China de la Bucureşti va fi Guo Lixin.
    Chinezii au venit la Bucureşti ca sucursală a Bank of China Hungary, pe baza paşaportului pentru prestarea de servicii financiare în interiorul Uniunii Europene.
    La categoria „sucursale ale instituţiilor de credit” prezente în România şi înregistrate în registrele BNR se mai regăsesc ING Bank Amsterdam sucursala Bucureşti, Blom Bank France Paris sucursala România, Citibank Europe Dublin sucursala România, TBI Bank EAD Sofia sucursala Bucureşti, Alior Bank Varşovia sucursala Bucureşti, BNP Paribas Paris sucursala Bucureşti şi BNP Paribas Personal Finance Paris sucursala Bucureşti.
    Intrarea Bank of China pe piaţa românească vine după ce o delegaţie a BNR a fost la începutul primăverii anului 2019 la Beijing la invitaţia guvernatorului băncii centrale a Republicii Populare Chineze, Yi Gang. Concret, în luna martie 2019, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a fost într-o vizită oficială în Republica Populară Chineză, delegaţia BNR având întâlniri atunci şi cu conducerea băncii centrale chineze, cu conducerea Bank of China şi cu cea a Asian International Infrastructure Bank. „Discuţiile au vizat subiecte de importanţă deosebită, dintre care doresc să menţionez promovarea cooperării financiare bilaterale, evoluţiile economice şi financiare globale, precum şi alte teme conexe“, a spus după vizita în China guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
    Bank of China a derulat începând din vara anului 2019 un proces de recrutare de personal pe piaţa locală, banca căutându-şi noii angajaţi prin intermediului grupului Adecco România, liderul pieţei locale de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar. În procesul de recrutare, Bank of China a căutat preferabil candidaţi familiarizaţi cu limba şi cultura chineză, vorbirea limbii chineze fiind un atu la angajare, potrivit anunţurilor de recrutare pentru poziţii precum cea de office manager. Totodată, printre cerinţele adresate candidaţilor s-a aflat şi atitudinea proactivă („can-do“ attitude), să lucreze eficient sub presiunea termenelor limită şi să poată desfăşura mai multe activităţi şi proiecte simultan. Pe piaţa românească mai sunt prezente companii chineze în sectorul telecom, prin Huawei şi ZTE, dar şi indirect, în industrie, prin Pirelli sau Smithfield. Anul trecut, un fond de investiţii din China a preluat firma de cereale Brisegroup, iar un alt fond de investiţii chinezesc focalizat pe Europa de Est, Sino CEEF, a intrat în negocieri pentru preluarea reţelei de clinici medicale Regina Maria. Până la venirea chinezilor, cea mai mare parte a sistemului bancar românesc a fost deţinută de capitalul străin, iar cele mai mari deţineri au fost înregistrate anul trecut de grupurile financiare din Austria, Franţa, Italia, Olanda şi Grecia. Austria, Franţa şi Italia au o expunere de aproximativ 70% pe bankingul românesc, iar expunerea cumulată a băncilor din cinci ţări – Austria, Franţa, Italia, Olanda şi Grecia – pe sistemul bancar local a ajuns la circa 90%.
    Investitorii austrieci sunt cei mai vizibili dintre străini în sectorul bancar local, cu o expunere de 36%, iar din plutonul băncilor austriece fac parte BCR, a doua cea mai mare bancă locală, şi Raiffeisen, plasată pe locul cinci în topul după active.
    Capitalul francez ocupă locul doi pe piaţa bancară românească, după cel austriac, adunând o cotă de circa 18%. Francezii sunt prezenţi în bankingul din România cu BRD-SocGen, precum şi cu Crédit Agricole, BNP Paribas şi Blom Bank France, bănci de talie mică. Société Générale, unul dintre cele mai puternice grupuri financiare din Franţa, controlează în România BRD – a treia cea mai mare bancă în topul după active.
    La o expunere apropiată de cea a băncilor franceze au ajuns şi instituţiile de credit italiene, reprezentate de UniCredit şi Intesa, cu o o felie cumulată de 15% în 2019.
    Olanda are o expunere de 12%. Banca românească cu capital olandez ING Bank a reuşit să urce în 2018 pe locul şase în topul celor mai mari bănci de pe piaţa locală după active.
    Portofoliile băncilor greceşti şi cipriote pe piaţa bancară românească s-au subţiat în ultimii ani. Alpha Bank este singura bancă cu capital elen care rămâne pe piaţa locală, după ce Bancpost a fost cumpărată de Banca Transilvania, Piraeus Bank a ajuns la fondul american de investiţii J.C. Flowers, iar Banca Românească poate ajunge la EximBank, după a doua tentativă de vânzare.

    ●  Bank of China, una dintre cele mai mari patru bănci chinezeşti deţinute de stat şi una dintre cele mai mari bănci din lume, are active de peste 21.000 miliarde de yuani, respectiv 3.000 de miliarde de dolari, potrivit cifrelor aferente anului 2018. 

    ●  Înfiinţată în 1912, Bank of China este singura bancă care funcţionează în mod continuu de mai bine de un secol.

    ●  Gigantul bancar cu sediul central la Beijing oferă servicii financiare în 60 de ţări şi regiuni din întreaga lume, inclusiv 25 de ţări situate de-a lungul Noului Drum al Mătăsii, ceea ce o face banca chinezească cu cea mai extinsă structură atât de pe glob, cât şi de-a lungul iniţiativei Noul Drum al Mătăsii.

    ●  Bank of China este o bancă de importanţă sistemică şi e considerată cea mai globalizată şi mai integrată bancă din China.●  Sucursala de pe piaţa românească a Bank of China, a patra cea mai mare bancă din lume, a fost înregistrată în registrul instituţiilor de credit de la BNR în 17 octombrie cu denumirea de Bank of China (Hungary) Budapesta Sucursala Bucureşti, banca fiind lansată în 16 decembrie 2019. Iar deschiderea operaţională a sucursalei este programată cel mai târziu la data de 1 aprilie 2020.

  • Cum este să lucrezi ca director de sucursală pentru una dintre băncile cu cea mai multă istorie din România

    Mihaela Aurelia Bran are în responsabilitate activitatea celor 25 de agenţii CEC Bank din Baia Mare, în cadrul cărora lucrează peste 100 de angajaţi. La 26 de ani, a fost numită director al sucursalei OTP Bank Baia Mare. Un al doilea punct important din evoluţia sa profesională a fost în urmă cu trei ani, când s-a alăturat CEC Bank în rolul său actual.
    Ea spune că nu exclude posibilitatea unei eventuale experienţe internaţionale pentru viitor; însă „momentan, intenţiile mele sunt să îmi continuu cariera în România, în cadrul CEC Bank, o instituţie 100% românească”. 

  • Tânărul de 36 de ani care a început ca vânzător de asigurări, iar acum conduce un departament întreg în cadrul uneia dintre marile companii de profil

    Cu o experienţă de 15 ani în aria de vânzări, parcursul profesional al lui Radu Dragoş în cadrul Allianz-Ţiriac a început cu activitatea de vânzări directe şi coordonarea unei echipe de agenţi.
    „O perioadă am fost trainer, susţinând sesiuni la nivel naţional şi implicându-mă în dezvoltarea unor programe de training/coaching. Ulterior, am oferit consultanţă în management şi project management, participând şi la un program de remodelare a reţelelor de vânzări”, îşi aminteşte el. Astăzi, Radu Dragoş este responsabil de activitatea brokerilor parteneri din zona Transilvania, coordonând în mod direct o echipă formată din şase persoane care, la rândul lor, administrează peste 100 de puncte de contact ale brokerilor parteneri la nivel de ţară. Prima experienţă internaţională, dar şi cea mai importantă a avut-o în perioada 2011 – 2012. „A fost un schimb de experienţă consistent care s-a întins pe o perioadă de aproape doi ani. Sunt convins că echipa suport formată din colegi străini s-a îmbogăţit la fel de mult cu informaţii şi experienţe, similar părţii române, în urma acestui proiect.”

    Nu exclude posibilitatea ca, în viitor, să-şi continue cariera pe plan internaţional, dar spune că „momentan mai sunt multe de spus pe plan local şi îmi concentrez toată energia în obiectivele pe care mi le-am propus pentru perioada următoare”. Radu Dragoş a absolvit Facultatea de Electrotehnică din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti şi Facultatea de Marketing şi Relaţii Economice Internaţionale a Universităţii Spiru Haret Bucureşti.

     

    Profilul lui Radu Dragoş a fost publicat în ediţia de anul acesta a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP – realizat de Business MAGAZIN.

     

  • Mişcare surpriză în domeniul financiar: Cetelem IFN SA devine sucursală bancară a BNP Paribas Personal Finance

    Procesul de transformare are loc ca urmare a deciziei strategice la nivel de grup, ce vizează îmbunătăţirea operaţiunilor în pieţele din Europa Centrală şi de Est, respectiv: Cehia, Slovacia, Austria, Ungaria, România şi Bulgaria.

     „Prin această iniţiativă vizăm eficientizarea modelului operaţional al pieţelor din regiune, pentru a susţine livrarea celor mai bune soluţii şi a celor mai competitive servicii pentru clienţii noştri. Suntem convinşi că trecerea Cetelem în această nouă etapă va avea efecte benefice,  atât pentru clienţi cât şi pentru întreaga piaţă românească a creditelor de consum. Cetelem s-a afirmat de-a lungul timpului drept un jucător de top, unul dintre cei mai puternici, iar în urma acestei transformări va beneficia de toate aceste premize pozitive asimilate de-a lungul timpului, la care se adaugă expertiza şi suportul grupului financiar din care face parte”, a declarat Bruno Leroux, CEO Cetelem Romania.

    Procesul de transformare se va finaliza pe 1 Martie  2018, urmând ca după această dată activitatea comercială din România să continue sub brandul Cetelem, o marcă binecunoscută publicului român.

    Clientii vor fi informaţi despre schimbarea statutului companiei via e-mail, scrisoare, precum şi prin intermediul site-ului companiei: www.cetelem.ro.

    „Operaţiunile curente ale Cetelem România, precum şi oferta sa de produse şi termenii contractuali, agreaţi deja cu clienţii sau cu partenerii, nu vor fi afectate de procesul de fuziune. Cetelem România va rămâne acelaşi partener responsabil şi îşi va menţine obiectivul principal de a furniza soluţii financiare optimizate, dezvoltate pentru a preveni supraîndatorarea”, a mai declarat Bruno Leroux.

    În România, Cetelem ofera credite de consum în magazine, carduri de credit sub sigla MasterCard, credite auto şi credite de nevoi personale cu acordare prin telefon sau Internet, precum şi în reţeaua de agenţii proprii. Cetelem are în oferta sa produse financiare lei, cu rate fixe, permiţând clienţilor companiei să aibă o imagine de ansamblu clară asupra situaţiei lor financiare şi să-şi poată gestiona mai bine bugetul pe toată perioada de creditare.

    Cetelem IFN SA a luat naştere în 2005, după preluarea Credissson International SRL de către Cetelem S.A (actuala BNP Paribas Personal Finance SA), divizia de credite de consum a grupului financiar francez BNP Paribas.

    Cetelem este lider pe piaţa creditelor de consum IFN în România, beneficiind de experienţa de 60 de ani a BNP Paribas Personal Finance în Franţa. În afară de creditul de consum în magazine, Cetelem oferă clienţilor săi carduri de credit sub sigla Mastercard, credite auto, credite de nevoi personale cu acordare prin telefon, Internet, intermediere pentru încheierea poliţelor de asigurări. În cei peste 14 ani de prezenţă pe piaţa din România, compania a deservit peste 1,2 milioane de români, oferind peste 1,8 milioane de împrumuturi.

    BNP Paribas Personal Finance SA este liderul pieţei creditelor de consum în Franţa şi în Europa, prin intermediul activităţii de acordare a creditelor de consum şi credite imobiliare. Deţinută în proporţie de 100% de banca cu reputaţie internaţională BNP Paribas SA, BNP Paribas Personal Finance are aproape 17.500 de angajaţi şi operează în peste 30 de ţări.

  • Încă o bancă în România! Una dintre cele mai mari bănci din lume vine la Bucureşti

    Banca din România a francezilor se va numi BNP Paribas Personal Finance şi este o sucursală a divizei de retail cu acelaşi nume din Franţa. BNP Paribas Personal Finance este deţinută integral de BNP Paribas Group şi este liderul pieţei de retail din Franţa. Prin această divizie de retail BNP operează în 30 de ţări din Europa, America de Nord şi Sud, Africa şi Asia.

    Banca de retail a închis anul trecut cu un profit net în valoare de 1,4 miliarde de euro şi un stoc al creditelor de 76,5 miliarde de euro.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • A primit undă verde: Încă o bancă dispare din România

    Atât Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA, cât şi Veneto Banca SpA Italia Montebelluna Sucursala Bucureşti activează în domeniul serviciilor financiare şi bancare.
     
    Autoritatea de concurenţă a evaluat operaţiunea din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal şi a constatat că activităţile companiilor nu se suprapun în România. 
     
    Intesa Sanpaolo a ajuns în urma tranzacţiei de cumpărare a Veneto Banca la o cotă de piaţă cumulată după active de peste 2% şi va avea o reţea formată din 50 de unităţi în România. Italienii de la Intesa operează pe piaţa românească prin două subsidiare, respectiv banca comercială Intesa San­paolo România SA şi Intesa Sanpaolo SpA Torino – sucursala Bucureşti, inregistrata dupa preluarea Veneto.
     

  • Opinie Bogdan Roşu, director executiv la Next Capital Group: Tehnologie şi creditare. Cât de aproape este viitorul?

    Ideea pentru care îţi faci cont de internet sau mobile banking este că nu poţi sau nu mai vrei să îţi pierzi timpul tău personal ca să ajungi la bancă în intervalul 9 am – 5 pm, de luni până vineri, când banca poate să lucreze cu tine. Cei mai mulţi clienţi lucrează fix în acest interval, iar mersul la bancă îi costă pauza de masă.

    Sucursala la care m-am referit mai sus şi pe care o voi folosi doar ca exemplu are locaţie centrală, un sediu de peste 2.000 mp dispuşi pe două etaje, placat cu marmură şi alte materiale scumpe dintr-o stilistică învechită. Deşi era aproape de prânz, erau foarte puţini clienţi în bancă, maximum zece-doisprezece, semnificativ sub numărul consilierilor de la diferitele ghişee şi birouri. Atmosfera era glacială, într-o linişte totală, iar mijloacele de orientare pentru client lipseau. Odată intrat în bancă, nu am avut cui să mă adresez pentru informaţii, aşa că am ales un ghişeu liber şi am mers să întreb acolo.

    în final, am rezolvat problema pentru care venisem, contul meu de internet banking a redevenit activ şi am plecat cât am putut de repede. în calitate de client mai avusesem până atunci parte de o experienţă nereuşită: atmosferă neprimitoare, deşi toţi consilierii erau îmbrăcaţi la patru ace, birocraţie din plin, dar mai ales am avut un mare sentiment de frustrare în privinţa tuturor ineficienţelor constatate acolo.

    Mi s-a părut total nefiresc să mai funcţionezi într-un astfel de sediu faraonic, în care clientul nu simte că este bine-venit, în care consilierii plictisiţi sau demotivaţi nici nu încercau să se conecteze cu tine, ci doar îţi recitau din diferite regulamente interne şi proceduri. Nu mi se pare normal să ţii astfel de sedii, cu mari costuri de întreţinere şi/sau chirie, în care să ai prea mulţi angajaţi subutilizaţi faţă de volumul de activitate real, cheltuieli pentru care în final clientul plăteşte. Nu mi se pare normal să mai funcţionezi ca o bancă din anii ’90. Nu în 2017…

    Am constatat astfel că de fapt mă simţeam mai bine în mediul on-line decât în cel off-line, deşi nu mă încadrez la categoria millennial, ci pur şi simplu am evoluat mai repede decât banca. Cum şi când a ajuns internetul să fie mai primitor decât un sediu elegant de bancă populat cu oameni în carne şi oase? Răspunsul nu e relevant, ci este important ca lucrurile să se schimbe. Bankingul tradiţional pierde teren pe oră ce trece, iar ruperea, detaşarea de modelul de banking învechit nu mai este o opţiune, ci o necesitate stringentă. Aceasta trebuie să se întâmple ieri.

    Sistemul bancar se află încă într-un proces de reformare şi consolidare, care trebuie să continue accelerat. Şi asta strict din cauza noilor realităţi ale pieţei formate din clienţi mult mai evoluaţi şi exigenţi. Libertatea de mişcare, de educaţie şi de muncă în străinătate ne-a expus la modele si soluţii bancare mult mai avansate. Vrem să avem produse şi servicii cel puţin la fel de inovatoare ca acolo, nu ne mai mulţumim cu jumătăţi de măsură:

    1. SUNT PREA MULTE BĂNCI FAŢĂ DE NEVOIA REALĂ A ACESTEI POPULAŢII/ECONOMII.

    S-au produs anumite consolidări/preluări în ultimii ani, însă prea puţine. Sediile somptuoase (de multe ori supraevaluate ca active) nu ar trebui să fie de actualitate, pentru că ridică mari semne de întrebare în rândul clienţilor, care consideră că banca nu lucrează eficient, că nu e suficient preocupată de controlul costurilor, de unde apare poate şi un nivel prea mare al comisioanelor şi dobânzilor. Clientul poate interpreta toată această situaţie ca o risipă sau poate considera că sunt cheltuieli inutile. Clientul, acasă sau la firmă, ştie să ţină cont de fiecare ban cheltuit, după care intră într-o bancă şi vede un monument de brick & mortar căruia nu-i mai înţelege rostul. Nu în 2017…

    2. SUNT PREA PUŢINE DIFERENŢE REALE ÎNTRE OFERTELE DE CREDITARE.

    De cele mai multe ori se desfăşoară o luptă aprigă pe comisioane, însă în acelaşi mediu al creditării clasice. în anii ’90, la o anumită bancă, primeai o sticlă de ulei de floarea-soarelui dacă îţi constituiai depozit la ea. Oamenii din front office aveau baxuri cu ulei alături. Bineînţeles că nu prin astfel de ”inovaţii“ trebuie să se diferenţieze ofertele de produse de creditare, ci prin servicii care aduc valoare adăugată clientului respectiv, fie că vorbim de persoane fizice sau juridice. Lipsa de ofertă reală (în afară de bani din ce în ce mai ieftini) a făcut să se dezvolte atât de mult sectorul IFN-urilor în ultimii ani. Acestea şi-au găsit rolul, nişele şi mijloacele prin care pot veni cu servicii suplimentare pentru clienţi, prin care îi pot înţelege mai bine şi mai repede şi prin care pot fi mai aproape de aceştia. Şi acesta e unul dintre motivele pentru care se bucură de multă apreciere şi loialitate din partea clienţilor.

    3. COMPETIŢIA DINTRE INSTITUŢIILE DE CREDITARE (BANCARE ŞI NEBANCARE) TREBUIE SĂ DUCĂ LA CREŞTEREA NUMĂRULUI DE CLIENŢI CARE FOLOSESC PRODUSE DE CREDITARE PER ANSAMBLU.

    în ultimii ani am văzut mai mult un proces de migrare a clienţilor buni între instituţii de credit în baza unor oferte comerciale mai bune. Deşi costurile de creditare sunt acum la minime istorice, tot sistemul bancar constată că nu apelează la creditare suficiente companii şi se întreabă de ce. Alegerea unei oferte de creditare, dacă e făcută doar pe preţ, nu e sănătoasă pe termen mediu şi lung.

    Azi, competiţia reală este cea dintre produsele standard, de volum pe de o parte şi cele de nişă, personalizate, pe de altă parte. Clienţii nu mai vor produse şablon, pentru că nu li se potrivesc tuturor, clienţii vor produse de tip ”tailor made“. Odată ce toate băncile şi IFN-urile vor accepta acest lucru şi îşi vor adapta oferta acestei noi realităţi, vom vedea că avem din ce în ce mai mulţi clienţi care apelează la creditare. Progresul economic trebuie să se bazeze pe credit, nu trebuie limitat la capitalul propriu, pentru că atunci se pierd multe oportunităţi.

    4. ANALIZELE ARATĂ CĂ ÎNCĂ SUNT PREA MULŢI ANGAJAŢI ÎN SISTEMUL BANCAR.

    Băncile trebuie să se reinventeze şi să ţină pasul cu tehnologia, pentru că sunt multe IFN-uri mult mai suple şi agile, care fac asta deja, construind încet-încet o alternativă atractivă, o contra-ofertă la sistemul bancar. Banca în esenţă este un sistem de computere conectate, care operează sub nişte softuri specifice. Banca nu are neapărat nevoie de un anume număr de sucursale şi nici de un standard de dotări opulente pentru clienţi, care să fie gestionat de mulţi consilieri în costum. Inclusiv scoringul, eternul şi necesarul scoring, este făcut din ce în ce mai des de computer, care opereză modele informatice, simple şi ultrarapide, care nu mai necesită aportul uman la procesare.

    Există deja bănci care au apărut şi s-au dezvoltat fără nicio sucursală, totul bazat pe operaţiuni on-line. Nu se mai vine cu geanta diplomat la bancă, nu mai e nevoie de săli de protocol, nu mai e timp pentru asemenea operaţiuni lente. Instituţiile de credit au nevoie, în primul rând, de o ofertă de produse utile, susţinute de platforme tehnologice prietenoase şi sisteme informatice performante. Operaţiunile clienţilor trebuie făcute doar on-line, chiar de pe smartphone/tabletă, iar vizitele clientului la un sediu de bancă trebuie reduse la minimum. Fiecare angajat din sistemul bancar, de la consilier clienţi până la director, trebuie să înţeleagă că salariul şi bonusurile vin exclusiv de la client, nu de la board şi nici de la acţionari.

    Toate instituţiile de credit trebuie să înţeleagă că trebuie să fie utile, plăcute şi disponibile clientului 24/7. Câteva dintre bănci (încă prea puţine), dar şi multe IFN -uri, arată că au înţeles mai repede ce vor clienţii şi că s-au adaptat mai bine. Este uimitor că, deşi nu au sedii clasice impunătoare şi nici reţea teritorială precum băncile, IFN-urile chiar reuşesc să aducă din ce în ce mai mulţi clienţi care nu mai vor în sistemul clasic bancar, iar asta trebuie să oblige băncile la reforme de substanţă, la creşterea competitivităţii.

    Avantajul costului mai mic al capitalului, principalul atu tradiţional al unei bănci, este din ce în ce mai puţin important în această ecuaţie. Explicaţia fenomenului rezidă în faptul că IFN-urile suplinesc acest lucru cu o ofertă mult mai bine adaptată nevoilor fiecărui client, livrată mult mai rapid şi mai atractiv, astfel încât la final clientul rămâne cu mai mult.
    Nu trebuie aşteptată o nouă criză financiară pentru a se face restructurări serioase în sistemul bancar, iar restructurare nu înseamnă doar ”clean-up“, adică să-ţi vinzi portofoliile de creanţe neîncasate, ci să-ţi regândeşti din temelii modelul de business. Cu sau fără acceptul băncilor, tehnologia îşi intră în drepturi acum, fără limite, fără constrângeri. Banking fără tehnologie nu se mai poate. Noile forme de creditare alternativă (P2P, direct lending, crowd-funding, multi-finanţarea etc.), bazate în principal pe sisteme şi platforme informatice, au apărut cam de nicăieri şi au luat deja o amploare uluitoare, fiind larg acceptate de clienţi.

    Aceasta este noua competiţie care vine şi rupe din felia de clienţi ai sistemului bancar. Băncile nu trebuie să se considere ameninţate doar de celelalte bănci, ci trebuie mai degrabă să se uite mai atent în jos, la nivelul jucătorilor încă mici, dar inovativi tehnologic, pentru că de acolo va veni competiţia cea mai aprigă. Brandurile construite în zeci şi sute de ani vor conta mult prea puţin. Dacă băncile şi celelalte instituţii de creditare nu vor urma acelaşi trend de adaptare a ofertei şi tehnologizare accelerată, într-un timp foarte scurt (câţiva ani) se vor confrunta la modul cel mai radical cu competitorii de nivel următor, Fintech-urile. Pentru că tehnologia nu ne scapă doar de birocraţie, ci ne protejează cea mai valoroasă resursă pe care o avem şi pe care nu o putem cumpăra: timpul.

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Michal Szczurek, CEO ING Bank România

    Szczurek are o carieră de aproape 20 de ani în cadrul băncii şi a avut un rol semnificativ în crearea celui mai mare fond de pensii din Polonia.

    A trecut apoi în arena bancară, a restructurat cu succes divizia Retail Banking din cadrul ING Bank Slaski, iar înainte de a prelua funcţia de conducere a ING Bank România a fost responsabil, vreme de trei ani, de divizia Retail Banking a TMB Thailanda.

  • Libra Internet Bank deschide prima sucursala “International Desk”, ajunge la 48 de unităţi

    Libra Internet Bank a anunţat deschiderea unei noi sucursale Large Corporate, dedicata companiilor cu cifra de afaceri de peste 40 milioane lei pe an. 

    Noua sucursala va fi amplasata in zona Dorobanti din Bucuresti si va deservi clientii din comunitatea de afaceri israeliena din Romania, respectiv cea greceasca. Pentru acest tip de clienti Libra Internet Bank a infiintat de-a lungul timpului linii de business dedicate: Israeli Desk si Greek Desk.

    “Prin infiintarea diviziei Large Corporate, la inceputul anului 2012, Libra Internet Bank a reusit sa vina in intampinarea companiilor mari cu produse de calitate si solutii de finantare diversificate pentru dezvoltarea afacerii. Anul acesta venim cu o noutate si deschidem prima sucursala International Desk din cadrul Libra Internet Bank, prin care urmarim sa fim cat mai aproape de comunitatea oamenilor de afaceri straini. Avem incredere in potentialul acestei piete si ne dorim sa oferim cele mai bune servicii pentru clientii din aceasta zona”, a declarat Selcuk Senkaya, Senior Manager, coordonator Divizie Large Corporate & International Desk.

    Prin deschiderea noii sucursale, reteaua LIBRA INTERNET BANK ajunge la un numar de 48 de unitati teritoriale in Romania.

  • Scandalul Panama: Percheziţii la sucursala din El Salvador a firmei Mossack Fonseca

    Firma de avocatură Mossack Fonseca, care are sediul în Panama, se află în centrul unui scandal în care sunt implicaţi mai mulţi lideri mondiali, acuzaţi că ar putea face parte dintr-o reţea globală de corupţie, folosindu-se de companii de tip offshore.

    Procurorul General Douglas Melendez a spus că Guvernul a decis efectuarea de percheziţii după ce angajaţii Mossack Fonseca au eliminat joi sigla de pe faţada clădirii unde îşi desfăşurau activitatea, ceea ce a atras suspiciuni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro