“Dorinţa noastră este de a avea o bază de producţie solidă în spate”, a spus Şucu într-un interviu acordat ZF. Grupul Mobexpert, care anul trecut a avut un rulaj de 114 mil. euro, deţine nouă fabrici, grupate în patru centre de producţie, în Bucureşti, Dej, Târgu-Mureş, Suceava, care lucrează la o capacitate de 50-80%.
Tag: Sucu
-
Şucu: Provincia recuperează mai repede ca Bucureştiul
“Am regăsit creşteri substanţiale de 20-25% în magazine din Braşov, Sibiu, Suceava”, a spus Dan Şucu, într-un interviu acordat ZF. Grupul Mobexpert a înregistrat în primele nouă luni ale anului o creştere a vânzărilor de 6%, pe baza acestor magazine şi a vânzărilor de mobilă de exterior (pariul omului de afaceri pentru revitalizarea vânzărilor).
-
Şucu: Românii ies mai rar la restaurant, dar invită prietenii acasă. Vânzările de mese mari au crescut
“Clientul iese mai rar la restaurant, dar invită prietenii acasă. Am dublat numărul de mese mari vândute şi am crescut vânzările de feţe de mese, pahare şi furculiţe”, a spus Şucu la o conferinţă organizată de Ziarul Financiar. El a adăugat că au crescut şi vânzările de frapiere şi aparatură pentru bar, care au transformat proprietarul de locuinţă în gazdă. “Până în 2008, poate clienţii sperau să se mute într-o casă mai mare. Când au hotărât însă că în următorii 3-4 ani nu se vor muta, au hotărât să investească în locuinţa veche. Din acest motiv, am avut o creştere de 38% la vânzarea de saltele”, a mai spus Şucu.
-
Ce planuri au copiii oamenilor de afaceri din Romania: Cristina Sucu si Raluca Savanciuc, in noul numar al revistei The ONE
Cristina este fata cea mica a Cameliei Sucu (Class Living) si a
lui Dan Sucu (Mobexpert), iar Raluca este fata Veronicai Savanciuc
(presedintele agentiei de publicitate Lowe).Cele doua fete recunosc in The ONE ca sunt sfatuite de catre
mamele lor in tot ceea ce fac. Cristina Sucu marturiseste ca se
considera norocoasa sa aiba o mama atat de stylish cu care se
sfatuieste intotdeauna in materie de moda, dar si in privinta altor
aspecte ale vietii sale. Cat despre afaceri, Cristina spune ca mama
o sfatuieste mereu, pe un ton mai bland, si o rasfata, pentru ca o
considera la inceput de drum. Tatal ei este cel care ii tine lectii
despre dramuirea banilor. “Tata, daca ne dadea bani, mie si surorii
mele, cand eram mici, ne punea sa facem ceva pentru el: sa-i aducem
cafeaua dimineata, ziarul etc. Imi zicea ca trebuie sa muncesc
serios, sa incep ca vanzatoare, ca sa inteleg viata alaturi de
oameni din toate clasele sociale. Doar ca eu i-am spus: “Tata, eu
ma duc dimineata vanzatoare, dar seara tot la Nobu (un lant renumit
de restaurante) o sa iau masa cu prietenii. Nu sunt in situatia sa
inteleg exact cum e sa n-ai decat banii aia castigati, sa inteleg
cum traiesc altii. Stiu mereu ca am undeva o plasa de
protectie”.Raluca Savanciuc o considera pe mama ei omul cu care se
sfatuieste cel mai mult, pe orice subiect. “Iesim la masa amandoua,
mergem la shopping, mergem in vacante, vorbim despre orice si tin
cont de sfaturile ei. Ne intelegem foarte bine.”Cristina isi doreste un serviciu care sa nu necesite sa fie
acolo tot timpul: “Sa pot sa am si o familie, sa ma distrez, sa
plec in vacante. Tata zice ca, daca nu esti obsedat de munca pana
la 40 de ani, nu poti reusi, dar eu sper ca se poate”.In ceea ce priveste planurile lor de viitor, Raluca vrea un
internship la directia de Private Banking a unei banci londoneze
si, daca ar obtine apoi si un job acolo, ar fi si mai fericita, iar
Cristina pleaca in China sa importe si sa comercializeze un produs
in Romania. Anul acesta Cristina invata limba chineza la facultate.
Iar peste vara va face practica si in business-ul familiei. -
Cele mai mari 100 de companii controlate de romani: afaceri de 10 mld. euro si 90.000 de angajati
Marile companii aflate inca in mainile romanilor dau de lucru
anual la aproape 90.000 de oameni, ceea ce reprezinta 3% din
efectivul salarial existent in mediul privat, scrie ZF in editia de
joi. Daca cele mai mari 100 de afaceri romanesti aduna intr-un an
vanzari de 10 mld. euro, cele peste 100 de companii private reunite
in Consiliul Investitorilor Straini (CIS) au avut anul trecut
incasari de 36 mld. euro, potrivit datelor asociatiei. Zoltan
Teszari, actionarul grupului telecom RCS&RDS, Ioan Niculae, proprietarul Interagro, si Cezar
Rapotan de la Arabesque Galati controleaza primele trei companii cu
capital majoritar romanesc din economia locala.Cei trei au ajuns anul trecut la o cifra de afaceri cumulata de
4 miliarde de lei (sub un miliard de euro), astfel ca pragul de
business de un miliard de euro cu o singura companie nu a fost
atins de niciun business controlat de romani.
Ion Tiriac si Ioan Niculae, care spun ca ruleaza anual in
Romania afaceri in jurul a un miliard de euro, au pe cea mai mare
firma din grup afaceri de putin peste 100 mil. euro, respectiv 300
mil. euro, arata datele analizate de ZF. Niculae, spre exemplu,
controleaza peste 25 de companii in 15 piete in industria chimica,
in cea alimentara, agricultura sau turism si are 9.000 de angajati.
“Ma ghidez dupa o regula simpla din comert – niciodata nu vand in
momente de criza. In paralel investesc in productie si procesare,
domenii care s-au dovedit profitabile in cativa ani”, spune
Niculae.
In clasamentul intocmit de ZF pe baza
rapoartelor financiare ale companiilor nu apare nicio firma
detinuta de Dan Sucu sau George Copos, pentru ca grupul celor doi
include mai multe companii cu cifre de afaceri de sub 215 mil. lei
(51 mil. euro) pe o firma, prag care permite intrarea in acest
clasament. La nivel de grup insa, Dan Sucu controleaza cel mai mare
retailer local din industria mobilei (Mobexpert), in timp ce Copos
este unul dintre cei mai cunoscuti antreprenori romani din
turism.Sucu a explicat in mai multe randuri de ce pastreaza un model de
business in care fiecare magazin si fiecare fabrica reprezinta
entitati fiscale diferite, care au generat impreuna afaceri de 115
mil. euro in 2009. Omul de afaceri spune ca astfel fiecare unitate
este independenta, incearca sa genereze profit si nu se bazeaza pe
faptul ca ar putea fi sustinuta de o alta divizie din grup.In
ultimul an sase din cele mai mari 100 de companii au intrat in
insolventa, potrivit datelor ZF, situatie care arata dificultatile
cu care se confrunta capitalul local in actualul context economic.
Spre exemplu, aproape 5.000 de oameni sunt afectati de intrarea
inincapacitate de plata a celor trei companii controlate de
Cristian Burci (Astra Vagoane Arad, Romvag si Meva), care nu mai au
comenzi si se confrunta cu lipsa de lichiditate.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
“A terminat Princeton, acum e la Harvard”. Unde invata copiii milionarilor sa faca bani
In Romania,
o intreaga generatie de “nouveaux riches” isi pune aceasta
problema. Oamenii de afaceri autohtoni vor sa se asigure ca cei
care le vor succeda vor avea cunostinte temeinice despre buna
administrare a capitalului agonisit dupa Revolutie si nu sunt deloc
zgarciti atunci cand vine vorba despre educatia
urmasilor.George Copos este mandru de
performantele scolare ale fiicei sale, Alexandra (27 de ani): “A
terminat facultatea de finante la Princeton. Acum urmeaza un
masterat de trei ani la Harvard. Categoric, ea va prelua afacerile
familiei”.Ionut Negoita spune ca, pana la
sfarsitul celor opt clase, cei doi copii ai lui vor continua sa
invete la o scoala privata bucuresteana, unde nu plateste mai mult
de 10.000 de euro anual, pentru fiecare. “Pe viitor, intentionez sa
ii indrum catre o scoala din afara. Un punct de plecare in
cautarile mele este chiar colegiul de business din Haga, unde
studiaza nepoata mea.”Detalii pe www.gandul.info.
-
Sucu: Bancile s-au comportat ca un pompier care provoaca un incendiu si stinge doar jumatate
Clientii persoane fizice erau captivi creditelor pentru ca nu
aveau posibilitatea de a negocia cu banca sau de a renunta la
colaborare”, a declarat Dan Sucu, presedintele Asociatiei Marilor
Retele Comerciale din Romania si proprietarul producatorului de
mobila Mobexpert, la intalnirea ZF Expert.Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
Sucu catre Vladescu: Pentru oamenii nostri restructurarea nu a fost dureroasa?
Statul ar trebui sa reduca in sfarsit cheltuielile salariale asa
cum mediul privat a concediat oameni si a redus salarii inca de
anul trecut, spune omul de afaceri Dan Sucu, proprietarul grupului
de firme de mobila Mobexpert, insa ministrul finantelor Sebastian
Vladescu inca e in cautarea unor solutii de restructurare a
personalului in sectorul public fara risc de instabilitate sociala
si apoi politica.Cititi mai multe pe www.zf.ro
-
Consilierul meu, Superman
Cunoscuta drept doamna cu cei mai multi bani gheata din mediul de afaceri romanesc, Camelia Sucu afirma ca se pregateste sa investeasca aproximativ 40 de milioane de euro intr-un proiect rezidential de lux in Bucuresti. Si, in paralel, sa-si extinda afacerea cu mobila de lux peste granitele tarii, cel mai probabil sub forma unui parteneriat cu producatorul italian Natuzzi, a carui franciza o opereaza deja in Romania.
“Niciodata nu am considerat o imensa bogatie faptul ca ai foarte multi bani intr-o banca. Un om de afaceri nu stie ce sa mai faca pentru a-si investi banii. Toti, daca s-ar putea”, spune cu convingere Sucu, cea care dupa divortul de omul de afaceri Dan Sucu, impreuna cu care detinea grupul Mobexpert, a devenit anul trecut cu 40 de milioane de euro mai bogata.
Cu banii cu care a cumparat anul trecut terenurile – “bine gandite, bine amplasate”, spune ea – din centrul si nordul Capitalei, plus cu cei pe care ii va cheltui pentru construirea locuintelor rezidentiale de lux, Sucu ar urma sa ajunga la o investitie totala enorma, de aproximativ 70 de milioane de euro. Si atunci nu va mai ramane cea mai bogata femeie din Romania in bani lichizi? “Sigur ca voi ramane, pentru ca aceste proiecte vor fi finantate din rulajul firmei si din credite de la banca. Banii personali ii pastrez pentru acele oportunitati de afaceri pentru care nu e timp sa astepti creditul de la banca”, raspunde ea.
Chiar daca recunoaste ca nu ar dori sa-si extinda afacerile in prea multe domenii, Sucu spune ca imobiliarele au tentat-o pentru ca reprezinta inca un sector foarte bun pentru investitii, iar cel mai bun argument l-a gasit butonand intr-o zi telecomanda televizorului. “Am prins o secventa din <Superman> in care personajul negativ spunea ca ar vrea sa distruga tot Pamantul si mai apoi sa-l ia in stapanire ca sa-l vanda. Tatal lui ii spusese ca totul poate fi inmultit – banii, aurul – totul, cu exceptia pamantului”, povesteste amuzata presedinta Class Living.
Pentru moment, nu da alte detalii despre proiectul rezidential care va fi lansat in primavara anului viitor, ci doar afirma ca la acesta s-ar mai putea adauga si altele pe parcurs, in functie de succesul primului. In ceea ce priveste terenurile, Sucu se declara linistita si spune ca deocamdata nu se grabeste sa le vanda sau sa construiasca pe ele. “Deocamdata, terenurile sunt apte pentru a fi privite ca obiective pentru investitii. Pe de o parte, astept si pentru a vedea ce se va construi in jurul meu, pentru ca as vrea ca toate cladirile sa se armonizeze ca aspect”, spune femeia de afaceri.
Pana anul viitor insa, principala ei preocupare este rebrandingul companiei, proiect in care s-a investit jumatate de milion de euro si prin care urmareste orientarea catre dezvoltatorii imobiliarelor de lux (compania are deja un showroom in ansamblul Peninsula din Capitala, dezvoltat de Neocity). In afara de schimbarea de imagine a companiei, o suma de 1,5 milioane de euro va fi investita in deschiderea de noi magazine, urmatorul oras vizat pentru extinderea retelei fiind Cluj-Napoca. La sfarsitul anului, cifra de afaceri ar urma sa atinga sase-sapte milioane de euro, in crestere cu 20-40% fata de 2007.
Produsele care inregistreaza cele mai mari vanzari pentru importator sunt canapelele, mobilierul pentru bucatarie, dormitor si dressing si decoratiunile, mai ales covoarele si perdelele importate din Franta si Italia, spune Camelia Sucu. Incepand cu anul viitor, portofoliul de produse al Class Living ar urma sa creasca gratie unui nou furnizor strain, proiect despre care Sucu prefera sa nu ofere informatii pentru moment. Spune insa ca va acorda o mai mare atentie “pietei tinere”, asa cum o numeste Pasquale Natuzzi, adica acelui segment de clienti aspirationali, care in cativa ani vor avea suficiente venituri pentru a-si permite produse premium si high-end.
“Piata tanara este foarte bine definita, pentru ca nu este nici economica, nici medie, ci una a tinerilor care isi doresc sa cumpere produse de lux”, explica proprietara distribuitorului de mobila. Mai mult decat atat, la sfarsitul lunii iulie, Sucu va discuta cu Pasquale Natuzzi, presedintele si chief designerul producatorului de mobila, posibilitatea extinderii in regiunea Europei de Est sub forma unui parteneriat. “Suntem in faza de cercetari pentru a vedea ce tara este oportuna si luam in considerare piete similare cu cea romaneasca, precum Bulgaria, Macedonia, Ungaria, Republica Moldova, Serbia si Croatia”, detaliaza femeia de afaceri.
Desi acest proiect este inca in faza discutiilor, sefa Class Living porneste de la premisa ca va fi o “win-win situation”, adica o situatie in care toata lumea are de castigat, referindu-se la potentialul de dezvoltare a acestor piete emergente. Dar potentialul pietei interne inca asteapta sa fi e exploatat.
In lipsa unor studii riguroase in domeniu, valorea pietei de mobila de lux este doar aproximata, sefa Class Living cifrand-o la circa 1-2% din valoarea totala a pietei romanesti a mobilei, care anul trecut a atins 1,1 miliarde de euro. Dar Sucu este optimista, intemeindu-se pe o logica foarte simpla: “Piata mobilei nu are decat sa creasca pe toate segmentele, si cand spun asta, ma bazez pe faptul ca a fost anuntata fi nalizarea construirii multor apartamente care va trebui sa fi e mobilate”.
Pana la sfarsitul anului in curs, 5.000-6.000 de noi apartamente in ansambluri rezidentiale de peste 200 de locuinte vor fi gata, potrivit analistilor Colliers International. -
Dan Sucu: investitile marilor comercianti depasesc 1 miliard de euro
Conform reprezentantilor AMRCR, comertul modern reprezinta 35% din totalul pietei, intre 70 si 80% dintre furnizorii de produse alimentare fiind romani.
"Nu se poate pune problema ca marii comercianti sa forteze preturile", declara Sucu, chiar daca sunt diferente foarte mari intre pretul de vanzare la la taran si cel cu care ajunge produsul in final pe raftul marilor magazine. "Marjele de profit – plasate in jurul a 5% din rulaje – sunt un argument suficient de puternic pentru a sustine acest lucru", adauga Sucu.