Tag: subiect
-
Reacţia lui Eugen Teodorovici la subiectul impozitării IT-istilor: Noi vrem să extindem facilitatea pentru mai multe industrii
“Nu am avut o reacţie pe subiectul IT. E un subiect discutat de oameni care nu înţeleg. A fost o măsură bună (n.r: facilitatea) şi cred că cifrele sunt mai mult decât convingătoare. Industria IT are o pondere importanta pentru tot ce înseamnă PIB”, spune Teodorovici. Mai mult, el spune că vrea să extindă facilitatea şi pe alte industrii.“Vrem să extindem facilitatea şi pe alte industrii. Am discutat cu patronate din industria textilă şi cea prelucrătoare”, adaugă el. -
Tensiuni în alianţa PSD-ALDE. Călin Popescu Tăriceanu este nemulţumit de PSD: Am stabilit că încheiem subiectul pe justiţie până la 1 martie
„Noi am discutat mai demult ca să închidem agenda cu justiţia până la 1 martie. Acesta a fost unul din subiectele pe care le-am discutat la un moment dat împreună cu doamna prim-ministru, cu Liviu Dragnea, în cadrul unei reuniuni informale, ca să închidem aceste subiecte. Astăzi suntem pe 11 aprilie şi noi stăm încă şi discutăm, dăm ordonanţele, reia Parlamentul procesul, şi despre alegerile europene ce discutăm? –Păi domne staţi puţin că în România s-ar putea să se dea OUG-. Aşa este. Cei din Opoziţie bineînţeles că profită şi cei din Parlamentul European intervin în această chesiune”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu, la DC News.Liderul ALDE a afirmat că subiectul nemulţumirilor la adresa lui Tudorel Toader constituie avantaj la alegeri, pentru opoziţie şi pentru Parlamentul European.„Tudorel Toader este extrem de criticat şi a fost în ultima perioadă în privinţa reformei din justiţie. A fost criticat de opoziţie, acum ajunge să fie criticat de majoritatea care susţine Guvernul. (…) E foarte greu de tranşat acest subiect. Este o inflamare pe care o văd şi eu mi-aş fi dorit ca această problemă să fi fost soluţionată şi închisă mai demult, pentru că ea perturbă campania pentru alegerile pentru Parlamentul European. -
Mai ştii ce face şeful tău? – Piaţa de business din România are nevoie de cancanurile din companii
A fost un story extraordinar, care ţi-a reţinut atenţia de la prima până la ultima propoziţie. O poveste în care descria cum Jeff Bezos se întâlnea cu amanta, cum foloseau hoteluri retrase şi camere separate, cum se fereau de toate privirile. Probabil că Jeff Bezos nu ar fi făcut anunţul că divorţează de soţia lui aşa intempestiv dacă nu ar fi fost vândut presei de către fratele amantei.
În aceeaşi ediţie a Wall street Journal, pe prima pagină în dreapta era un articol legat de un şef mare din industria de entertainment americană, care fusese prins în campania MeToo” referitoare la hărţuirea sexuală. Un alt subiect de cancan. The Wall Street Journal şi Financial Times, cele mai importante ziare de business din lume, nu ratează nicio ştire şi chiar vânează ştiri legate de ceea ce în România ar fi considerat cancan: scandalurile şi bârfele din marile companii legate de şefi, salariile directorilor care conduc companiile, corupţia din companiile private, modul cum folosesc directorii bunurile şi banii companiilor – tocmai Carlos Ghosn, fostul şef de la Renault, este acuzat că şi-a făcut nunta pe banii Renault, că avea la dispoziţie trei avioane private, că plătea studiile copiilor din banii grupului, sau că avea patru case în diferite oraşe ale lumii renovate şi plătite de companiile pe care le conducea –, de luptele interne între directori, de luptele între acţionari (un mare fond de investiţii, Elliott, care este principalul acţionar de la Fondul Proprietatea, urmărea directorii companiilor pe care le viza pentru a-i ameninţa ulterior) etc.
Toată presa de business urmăreşte şi caută să scrie despre salariile marilor directori din marile companii: nu salariul în sine este o problemă, ci corelaţia lui cu performanţa companiei, adică acţionarii trebuie să ştie pe cine dau banii şi de ce. În ultimii ani, presa de business urmăreşte tot mai mult cazurile de corupţie din companii, aşa cum există în companiile de stat. Directorii pot supraevalua activele şi rezultatele financiare pentru a obţine bonusuri sau pentru a avea o creştere a valorii acţiunilor, care este partea variabilă şi cea mai consistentă dintr-un pachet salarial.
Prăbuşirea Steinhoff, unul dintre cei mai mari retaileri din Europa, care deţine printre altele brandurile Kika şi Pepco, prezente şi în România, a scos la iveală o fraudă de 6,5 miliarde de euro, obţinută prin umflarea valorii activelor şi a profitului. Acum toţi se întreabă cum de a fost posibil acest lucru, cum de nu au văzut auditorii, cine a câştigat şi cât.
Luptele interne din marile familii care deţin businessuri de miliarde, zeci şi sute de miliarde de euro sau dolari sunt subiecte de interes pentru presa de business şi nu numai.
Spălarea rufelor în public face senzaţie. Bolile magnaţilor sau ale directorilor sunt subiecte pe agenda de business pentru că au un impact direct în viaţa companiilor. Dacă eşti persoană importantă în America şi nu declari un cancer boardului, acţionarilor sau publicului, poţi fi dat în judecată pentru ascunderea de informaţie relevantă, pentru că dacă ar fi fost cunoscută, cei implicaţi ar fi luat o altă decizie.
Acţionarii, care au expuneri de zeci şi sute de miliarde de euro, trebuie să ştie pe cine mizează şi cine are grijă de banii lor. Între un subiect de cancan şi o analiză de politică monetară şi valutară, The Wall Street Journal sau Financial Times nu au nicio îndoială ce pun pe prima pagină. România a fost ferită de astfel de subiecte de cancanuri din business. Poate doar Cancan a mai reuşit să scoată în prim-plan câteva bârfe din cadrul firmelor sau din viaţa milionarilor români.
Marile companii din România se confruntă şi ele cu astfel de bârfe şi cancanuri care pot avea un impact în business. „Mai ştii ce face şeful tău?” ar bate în orice moment orice ştire legată de inflaţie, majorarea dobânzilor sau creşterea cursului, care au un impact direct în buzunar, pentru că şi cancanurile fac parte din business.
-
Arta în miniatură
O demonstrează britanicul Jeremy Cooper, care a început cu cărţi poştale cumpărate de prin diverse locuri vizitate din Italia pe vremea studenţiei, scrie The Guardian, şi a ajuns ulterior să se specializeze în colecţionarea cărţilor poştale realizate de artişti. Colecţia sa impresionantă, care include lucrări de Yoko Ono, Marina Abramovici ori Gilbert & George, a făcut, de-a lungul timpului, obiectul unor expoziţii sau cărţi. Cea mai recentă expoziţie cu piese din colecţia sa şi totodată subiectul unei cărţi este „The World Exists to Be Put on a Postcard: Artists’ Postcards from 1960 to Now”, organizată de British Museum.
-
Următoarea revoluţie: Capitalismul are nevoie să fie salvat de el însuşi
The Economist are o istorie de 175 de ani, iar temele pe care le aduce în discuţie sunt globale şi privesc trenduri şi evoluţii care ţin ani de zile, dacă nu chiar decenii.
Alăturarea dintre revoluţie şi capitalism este un paradox. Cum să ceri să fie o revoluţie a capitalismului, având în vedere că aşa ceva era apanajul stângii, al comunismului, al socialismului, al proletariatului?
The Economist, prin autorii ei anonimi, susţin că în acest moment capitalismul, prin ceea ce a crescut, prin aceste companii gigant, prin consolidarea pieţelor, a creat un monstru.
Această putere a companiilor mari, profiturile pe care le obţin distrug capitalismul, iar oamenii din jur vor ajunge să urască acest sistem. Pentru a reclădi încrederea în pieţe – un concept care a fost serios zdruncinat în criză, când s-a ajuns la concluzia că pieţele nu rezolvă toate lucrurile – competiţia trebuie reclădită.
Într-o lume a competiţiei, The Economist propune o nouă revoluţie. Competiţia de acum, prin monopolurile şi rentele pe care le-a creat, a distrus şi începe să distrugă adevărata competiţie. În ciuda faptului că dobânzile şi costul de finanţare sunt la un minim istoric, iar pieţele sunt inundate de bani, marile companii au încetat să mai investească, preferând să folosească banii în răscumpărarea propriilor acţiuni. Pieţele au ajuns să aibă bariere foarte mari de intrare, ceea ce nu mai încurajează deloc apariţia unor noi competitori.
Deşi Google şi Facebook oferă un produs şi un serviciu gratis pentru clienţii lor, în spate se ascunde un monopol teribil care determină distrugerea altor pieţe. Puterea salariaţilor este la cel mai scăzut nivel, iar The Economist aduce în discuţie reapariţia sindicatelor, care trebuie să-şi reia locul la masa de conducere.
Organismele de reglementare şi de competiţie ar trebui să se uite la sănătatea pieţelor şi la sănătatea profiturilor obţinute de către companii în detrimentul celorlalţi jucători.
The Economist, o revistă care a promovat liberalismul, economia de piaţă, competiţia încă de la primul număr, susţine nici mai mult, nici mai puţin că profiturile companiilor americane trebuie aduse la un nivel normal, salariaţii trebuie să-şi reia beneficiile, iar salariile reale trebuie să crească cu 6%.
Consumatorii au nevoie de mai multe opţiuni, iar autorităţile trebuie să încurajeze prin toate mijloacele apariţia concurenţei şi să protejeze acest lucru. Nu să-i protejeze pe cei mari.
În ciuda faptului că firmele au devenit mari, că operează restructurări continue, productivitatea nu creşte. Pentru că de fapt s-au creat monopoluri din care se extrag rente.
Statul şi autorităţile au început să introducă din ce în ce mai mult bariere de intrare în meseriile liberale, începând de la licenţele pentru avocaţi, notari, alte profesii, până la taximetrişti, ceeea ce nu încurajează deloc competiţia şi nici apariţia unor produse şi servicii mai bune, în interesul celor care le plătesc.
Protecţia patentelor, produsele descoperite de companii trebuie să aibă o viaţă mai scurtă.
Prea puţină lume, capitalistă, s-ar aştepta ca The Economist să pună pe tapet această necesitate a unei revoluţii capitaliste, care să salveze capitalismul de ceea ce el a creat.
Dar evoluţia vieţii, a economiilor, a societăţii implică şi acest gen de revoluţii, nu numai revoluţii ale comunismului, socialismului, proletariatului. -
Darth Vader, subiectul unei noi trilogii produse pentru dispozitive VR de Lucasfilm
“Vader Immortal: A Star Wars VR Series” poate fi vizionată cu ajutorul dispozitivului VR Oculus Quest, care redă mişcarea utilizatorului 1:1 într-un spaţiu virtual.
Utilizatorii vor avea acces în fortăreaţa lui Vader, îl vor putea auzi pe acesta respirând în spatele lor şi vor putea controla o sabie laser, printre altele, potrivit unui comunicat emis de Lucasfilm şi Oculus.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Varujan Vosganian: ALDE nu e promotorul unei OUG pentru graţiere. Nu va fi subiect pe agenda Guvernului
”Informaţiile noastre, dat fiind că avem alături de noi şi pe ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul (Viorel Ilie, membru ALDE – N.R.) sunt limpezi – mâine (marţi – n.r.) pe ordinea de zi nu este prevăzută o ordonanţă de urgenţă care să aibă ca temă graţierea sau amnistia”, a declarat Varujan Vosganian.
El a ţinut să precizeze şi faptul că Executivul nu are programată o altă şedinţă în această săptămână.
”Nu am niciun fel de mandat şi cred că nimeni nu poate da răspunsul dacă nu se va da deloc sau dacă se va da pentru că în acest moment singura cetitudine este că nu am fost printre promotori şi ea nu se va da în şedinţa de Guvern de mâine (marţi – n.r.)”, a declarat Varujan Vosganian, purtătorul de cuvânt al ALDE.