BusinessMagazin

Tag: SUA/NATO

  • Rusia ameninţă Occidentul cu un conflict militar direct din cauza atacurilor cibernetice

    Administraţia Vladimir Putin a avertizat, joi după-amiază, Occidentul că există riscul unor confruntări militare directe din cauza atacurilor cibernetice lansate asupra Rusiei, pe care le-a atribuit în principal Statelor Unite şi Ucrainei.

    Ministerul de Externe de la Moscova acuză că infrastructura esenţială a Rusiei şi instituţiile sunt vizate frecvent de atacuri cibernetice, pe care le atribuie Statelor Unite şi Ucrainei. Duminică, site-ul Ministerului rus al Locuinţelor a fost vizat de un atac cibernetic care a avut ca rezultat apariţia mesajului în limba ucraineană “Glorie Ucrainei”.

    “Să fiţi siguri că Rusia nu va lăsa fără ripostă aceste acţiuni agresive. Toate acţiunile noastre vor fi moderate, punctuale, în conformitate cu legislaţia noastră şi cu dreptul internaţional”, a reacţionat Ministerul de Externe de la Moscova, potrivit agenţiei Reuters, acuzând Washingtonul că “reduce deliberat nivelul de utilizare a instrumentelor cibernetice în scop ofensiv”.

    “Militarizarea spaţiului informatic de către Occident şi tentativele de a-l transforma într-o zonă de confruntare interstatală au generat creşterea semnificativă a ameninţării unor confruntări militare directe , cu efecte imprevizibile”, atrage atenţia Ministerul de Externe de la Moscova.

  • Putin susţine că Ucraina este utilizată de Occident ca “instrument de confruntare” cu Rusia

    Rusia se confruntă cu o ameninţare “serioasă” din cauza utilizării Ucrainei de către Occident ca “instrument de confruntare”, a afirmat luni preşedintele Vladimir Putin, subliniind că vrea evitarea unui conflict prin solicitarea garanţiilor de securitate.

    “Utilizarea Ucrainei ca instrument de confruntare cu ţara noastră reprezintă o ameninţare serioasă, foarte mare, pentru noi. Dar prioritatea noastră nu este confruntarea, ci securitatea”, a declarat Vladimir Putin, potrivit cotidianului Le Figaro, la finalul unei reuniuni a Consiliului pentru Securitate Naţională.

    “Dacă Rusia se va confrunta cu ameninţarea generată de admiterea Ucrainei în NATO, riscurile la adresa ţării noastre se vor amplifica”, a atras atenţia Vladimir Putin, citat de agenţia Tass.

    Liderul de la Kremlin a anunţat că analizează cererile liderilor regiunilor separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk de recunoaştere a independenţei. “Scopul reuniunii de astăzi a fost ascultarea colegilor noştri şi determinarea viitorilor paşi în acest sens. Am înţeles că procesul de pace, care este în impas din 2019, nu are nicio perspectivă”, a adăugat preşdintele Rusiei, acuzând autorităţile ucrainene că nu respectă armistiţiul convenit prin Acordul de la Minsk.

    Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a confirmat, luni, că se va întâlni joi, în oraşul elveţian Geneva, cu secretarul de Stat american, Antony Blinken. Vineri, Serghei Lavrov se va deplasa la Paris, pentru o întâlnire cu ministrul francez de Externe, Jean-Yves Le Drian, pentru consultări în vederea pregătirii unui summit al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) privind criza din Ucraina.

    Rusia este acuzată că a mobilizat aproximativ 150.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie. Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria.

  • Putin: Rusia vrea dialog cu SUA şi NATO în sensul creşterii transparenţei activităţilor militare

    Rusia vrea să continue negocierile cu SUA şi Alianţa Nord-Atlantică pe tema măsurilor în sensul controlului armamentului şi creşterii transparenţei privind activităţile militare, a declarat preşedintele rus, Vladimir Putin, după întâlnirea pe care a avut-o cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei.

    “Există, în răspnsurile transmise de NATO şi SUA privind garanţiile de securitate, puncte pe care Rusia vrea să le discute, inclusiv revizuirea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF) şi transparenţa militară”, a declarat Vladimir Putin, conform agenţiei RIA Novosti.

    “Rusia nu vrea război, de aceea am propus discuţiile pe tema garanţiilor de securitate. Dar Rusia nu poate asista cu ochii închişi la modul arbitrar în care Statele Unite şi NATO interpretează principiile indivizibilităţii securităţii”, a adăugat liderul de la Kremlin, subliniind, potrivit BBC, că NATO nu îşi poate consolida propria securitate în detrimentul ţărilor vecine.

    “Germania este un partener-cheie al Rusiei”, a continuat liderul de la Kremlin, pledând pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale. Întâlnirea lui Vladimir Putin cu Olaf Scholz a durat aproximativ trei ore, conform publicaţiei Bild.

    Vladimir Putin a subliniat că gazoductul Nord Stream 2 este “un proiect pur comercial”, fără caracter politic, şi a semnalat că Rusia ar putea continua să furnizeze gaze Europei inclusiv prin Ucraina, dacă se doreşte acest lucru.

  • Emmanuel Macron şi Vladimir Putin pledează pentru continuarea dialogului NATO-Rusia

    Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi omologul său rus, Vladimir Putin, au pledat luni seară, la Moscova, pentru continuarea dialogului NATO-Rusia în scopul ajungerii la un acord pe tema arhitecturii de securitate din Europa şi pentru soluţionarea conflictului separatist din estul Ucrainei.

    “Următoarele zile vor fi determinante şi necesită discuţii susţinute pe care le vom continua. Încă există timp pentru a găsi soluţii de menţinere a păcii şi stabilităţii Europei. Preşedintele Putin mi-a dat asigurări asupra intenţiei de a respecta suveranitatea Ucrainei. Trebuie să continuăm eforturile pentru a ajunge la o soluţie”, a declarat Emmanuel Macron, conform postului FranceInfo, subliniind că sunt necesare noi mecanisme de securitate în Europa.

    La rândul său, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a avertizat asupra consecinţelor eventualei aderări a Ucrainei la NATO. “Dacă Ucraina va adera la NATO şi va vrea să recupereze Crimeea prin mijloace militare, ţările europene vor fi angrenate într-un conflict cu Rusia şi nu va exista niciun câştigător”, a declarat, la rândul său, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, reiterând că se opune extinderii Alianţei Nord-Atlantice spre est şi instalării de sisteme militare ofensive în apropierea frontierelor Rusiei.

    “Pregătim răspunsurile privind viziunea noastră asupra securităţii şi le vom trimite în curând la Washington şi Bruxelles. Nu cred că dialogul cu Statele Unite şi cu NATO pe tema garanţiilor de securitate s-a încheiat”, a subliniat Vladimir Putin, potrivit agenţiei RIA Novosti, reiterând apelul privind revenirea la arhitectura de securitate din anul 1997.

    Atât Emmanuel Macron, cât şi Vladimir Putin au pledat, la finalul întâlnirii care a durat peste cinci ore, pentru aplicarea Acordului Minsk, în scopul soluţionării conflictului separatist din estul Ucrainei. Vladimir Putin a anunţat că este dispus să îi acorde azil politic în Rusia fostului preşedinte ucrainean Petro Poroşenko. “Petro Poroşenko este acuzat de trădare pentru că a semnat Acordul Minsk. Da, a semnat acordul, dar toată ţara a acceptat acest lucru. Noi suntem pregătiţi să îi acordăm azil politic”, a precizat Putin.

    Rusia este acuzată că a mobilizat peste 100.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, iar Administraţia de la Kiev se teme de o invazie. Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria. Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică au transmis răspunsuri scrise Rusiei privind garanţiile de securitate, dar Moscova insistă pentru retragerea trupelor din statele est-europene şi pentru oprirea extinderii NATO spre est.

    Administraţia Joseph Biden a decis transferul a aproximativ 1.000 de militari americani din Germania în România, în cadrul măsurilor de consolidare a apărării flancului estic al NATO. De asemenea, 1.700 de militari americani de la Baza Fort Bragg, situată în statul american Carolina de Nord, vor fi trimişi în Polonia, iar 300 în Germania.

  • Rusia aşteaptă ca SUA să renunţe la planul sistemului antirachetă după acordul cu Iranul

    Potrivit lui Lavrov, Moscova aşteaptă ca Administraţia Barack Obama să abandoneze planurile de construire a unui sistem antirachetă în Europa, dat fiind că Washingtonul a prezentat proiectul antibalistic ca fiind îndreptat împotriva unor ţări precum Iranul şi Coreea de Nord, care nu se conformează reglementărilor internaţionale.

    Lavrov a amintit că preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a declarat la Praga, în anul 2009, că nu ar mai fi necesară crearea unui segment european al sistemului antirachetă dacă va fi soluţionată criza nucleară iraniană.

    “De aceea, astăzi le-am atras atenţia colegilor noştri americani asupra acestui fapt şi aşteptăm o reacţie”, a declarat marţi Lavrov.

    “Este clar că acordul cu Iranul va influenţa situaţia generală în Orientul Mijlociu, în nordul Africii şi în zona Golfului Persic”, a spus şeful diplomaţiei ruse, potrivit agenţiei TASS.

    Iranul şi marile puteri din grupul P5+1 (SUA, M.Britanie, Franţa, Rusia, China şi Germania) au ajuns, marţi, la un acord privind programul nuclear iranian.

    Rusia a exprimat în mai multe rânduri preocupări în legătură cu elementele antirachetă care vor fi instalate în România, Polonia, Spania şi Turcia. În urmă cu trei săptămâni, Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului rus pentru Securitatea Naţională, afirma că sistemele antibalistice ale Alianţei Nord-Atlantice sunt îndreptate împotriva Rusiei şi Chinei.

    Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul.

    Departamentul american al Apărării a anunţat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaţionale şi evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenţiei americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eşuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcţie de rezultate. Cele patru locaţii propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) şi Baza Custer (statul Michigan).

    Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puţin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) şi Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

    Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui “scut antirachetă” NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) şi în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.

  • Vladimir Putin: Criza din Ucraina are scopul de a transforma NATO în “instrumentul politic” al SUA

    “Sancţiunile ca instrument de politică externă au o eficienţă redusă şi nu au adus niciodată rezultatele aşteptate“, a declarat Putin cu ocazia summitului Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS), desfăşurat la Duşanbe.

    “Dacă privim problema în integralitate, este mai degrabă pozitivă decât negativă“, a spus Putin.

    Noi sancţiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei au intrat în vigoare vineri.