BusinessMagazin

Tag: sua/m.britanie

  • Document secret al SUA: State occidentale au trimis membri ai forţelor speciale în Ucraina

    Conform unui document secret atribuit Departamentului american al Apărării, mai multe ţări occidentale au membri ai forţelor speciale pe teritoriul Ucrainei. Marea Britanie are cei mai mulţi militari în Ucraina, aproximativ 50, fiind urmată de Letonia, cu 17 militari, şi de Franţa (15 militari). Statele Unite au 14 membri ai forţelor speciale pe teritoriul Ucrainei, iar Olanda un singur militar, conform documentului secret care are data de 23 martie, informează postul de televiziune BBC News.

    Documentul nu precizează unde se află aceşti membri ai forţelor speciale şi nici nu oferă informaţii despre misiunile acestora.

    Toate statele occidentale, inclusiv Statele Unite şi Marea Britanie, au transmis, de la începutul invaziei militare ruse, că nu au deloc militari în Ucraina, cu excepţia celor care protejează misiuni diplomatice.

    Ministerul britanic al Apărării a refuzat să facă vreun comentariu pe tema presupusei prezenţe a forţelor speciale în Ucraina. Dar, referitor la publicarea neautorizată a documentelor secrete din SUA, Ministerul britanic al Apărării susţine că acestea prezintă “un nivel semnificativ de inexactitate”. “Cititorii trebuie să fie prudenţi în privinţa abordării unor informaţii cu valoare de presupuneri care au potenţialul răspândirii dezinformării”, a atras atenţia instituţia.

    Ministrul francez al Forţelor Armate, Sébastien Lecornu, a insistat că Franţa nu a trimis militari pe teritoriul Ucrainei. “Nu există forţe franceze implicate în operaţiunea din Ucraina. Documentele citate nu provin de la forţele armate franceze. Nu ne pronunţăm asupra unor documente a căror sursă este incertă”, a afirmat Sébastien Lecornu, conform cotidianului Le Monde.

    Publicarea ilegală a documentelor secrete americane este investigată de către Departamentul american al Apărării şi de către Departamentul Justiţiei. Pentagonul a admis că difuzarea neautorizată a acestor informaţii, multe referitoare la conflictul militar din Ucraina, generează “un risc foarte grav” în materie de securitate naţională.

    Unul dintre documente, citat de cotidianul The Washington Post, relevă dubii emise de Administraţia SUA asupra eficienţei eventualei contraofensive a Ucrainei, o evaluare care intră în contradicţie cu poziţia publică a Washingtonului. Conform unor surse, informaţiile conţinute de documentele clasificate americane difuzate pe reţele de socializare online ar indica faptul că serviciile de informaţii din SUA l-ar intercepta pe preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, notează publicaţia germană Frankfurter Rundschau. Însă Mihailo Podoliak, consilier în cadrul Cancelariei prezidenţiale de la Kiev, nu crede că au fost interceptate conversaţiile preşedintelui Zelenski, argumentând că discuţiile cu principalii comandanţi militari ucraineni s-au derulat diferit decât este prezentat în documentele americane publicate neautorizat. Administraţia de la Kiev a acuzat Rusia că ar fi modificat informaţii din documentele secrete americane apărute online, dar, în acelaşi timp, Kievul şi-a schimbat planurile operaţionale în contextul dezvăluirilor.

    În schimb, Kremlinul a denunţat tendinţa Occidentului de a atribui mereu vina Rusiei şi a sugerat că documentele americane apărute online relevă activităţi de spionaj ale Washingtonului împotriva aliaţilor. “Tendinţa de a acuza Rusia pentru toate şi de a atribui Rusiei totul este o boală frecventă în acest moment. Este destul de interesant” că nu poate fi exclusă posibilitatea spionajului american împotriva aliaţilor, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului. “Faptul că Statele Unite au început de mult timp supravegherea diverşilor şefi de state, mai ales din capitale europene, a apărut în mod repetat şi a cauzat situaţii scandaloase. De aceea, nu poate fi exclus”, a subliniat Dmitri Peskov, catalogând drept “destul de interesante” dezvăluirile.

    Administraţia din Coreea de Sud a anunţat că va cere acţiuni “adecvate” din partea Statelor Unite după analizarea activităţilor de spionaj evidenţiate de documentele apărute online, în contextul în care, conform unor surse, Washingtonul ar fi interceptat atât aliaţi, cât şi inamici. La rândul său, un oficial militar australian a catalogat drept “gravă” publicarea neautorizată a presupuselor documente clasificate americane. “Este un incident grav. Problema menţinerii securităţii informaţiilor este esenţială pentru dezvoltarea capabilităţilor naţionale, a încrederii şi seriozităţii în relaţiile dintre aliaţi şi parteneri”, a declarat Angus Campbell, şeful Statului Major al armatei australiene.

  • Rusia,China condamnă parteneriatul AUKUS,prezentat de Biden,Sunak ca esenţial în zona Indo-Pacifică

    Rusia şi China au condamnat vehement, marţi, definitivarea parteneriatului strategic între Australia, Statele Unite şi Marea Britanie (AUKUS), prezentat de preşedintele american, Joseph Biden, şi de premierul britanic, Rishi Sunak, drept esenţial pentru securitatea în zona Indo-Pacifică.

    Preşedintele SUA, Joseph Biden, premierul britanic, Rishi Sunak, şi premierul australian, Anthony Albanese, au definitivat, în cadrul summitului de la San Diego (California), parteneriatul strategic AUKUS. Statele Unite, Australia şi Marea Britanie se vor asocia în scopul fabricării unei noi generaţii de submarine militare, denumită SSN-AUKUS, şi vor intensifica activităţile militare în regiunea Indo-Pacifică.

    Australia ar urma să investească peste 100 de miliarde de dolari pentru achiziţionarea de submarine militare şi dezvoltarea capacităţilor industriale. În cadrul acordului, Australia va achiziţiona trei submarine militare cu propulsie nucleară din clasa Virginia, cu opţiunea de a comanda încă două submersibile. Submarinele vor fi livrate începând din anul 2030.

    “Suntem într-un moment crucial în istorie, un moment în care intensificarea acţiunilor în sensul descurajării militare şi pentru promovarea stabilităţii vor avea efecte asupra perspectivelor de pace în următoarele decenii”, a declarat preşedintele Biden, conform cotidianului The Washington Post.

    “Demonstrăm încă o dată cum democraţiile pot furniza rezultate asupra propriei securităţi şi prosperităţi. Şi nu doar pentru noi, ci pentru întreaga lume. Ne putem baza permanent unii pe alţii”, a precizat Biden, subliniind că noul parteneriat este esenţial pentru securitatea zonei Indo-Pacifică. “Acest prim proiect este doar începutul. Urmează mai multe parteneriate, potenţial suplimentar pentru pacea şi securitatea regiunii”, a insistat liderul de la Casa Albă.

    “China reprezintă cea mai mare ameninţare statală la adresa intereselor noastre economice şi este o ameninţare sistemică pentru ordinea mondială. Este îngrijorător comportamentul Chinei din ultima perioadă, acţionează într-un stil mai autoritarist pe plan intern şi mai incisiv la nivel internaţional”, a afirmat, la rândul său, premierul britanic, Rishi Sunak, conform postului NBC News şi publicaţiei The Hill.

    Premierul Rishi Sunak a anunţat suplimentarea cu aproape cinci miliarde de lire sterline (6,07 miliarde de dolari) a bugetului apărării în următorii doi ani, pentru contracararea ameninţărilor emergente generate de naţiuni ostile. Downing Street a anunţat că trei miliarde de lire sterline vor fi acordate pentru susţinerea parteneriatului AUKUS, iar 1,9 miliarde de lire pentru achiziţii de armament, în contextul scăderii stocurilor din cauza aprovizionării Ucrainei. “Investim mai mult în forţele noastre armate în următorii ani (…) Facem investiţii în apărare, pentru că eu cred că lumea a devenit mai volatilă”, a argumentat Rishi Sunak.

  • Comisia Europeană propune excluderea unor bănci ruse din sistemul bancar “Swift”

    Comisia Europeană a anunţat, sâmbătă seară, că, în coordonare cu Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Canada şi Statele Unite, va propune excluderea unui anumit număr de bănci ruse din sistemul de tranzacţii interbancare “Swift”.

    “În coordonare cu Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Canada şi Statele Unite, voi propune noi măsuri ale liderilor Uniunii Europene în sensul consolidării reacţiei noastre faţă de invazia Rusiei în Ucraina şi în scopul perturbării abilităţilor lui Vladimir Putin de finanţare a aparatului de război”, a declarat, prin Twitter, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.

    “În primul rând, ne vom angaja să procedăm astfel încât un anumit număr de bănci ruse să fie excluse din sistemul Swift. Această măsură le va împiedica să desfăşoare operaţiuni internaţionale şi va bloca eficient exporturile şi importurile ruse. În al doilea rând, vom paraliza activele Băncii Centrale ruse, iar tranzacţiile vor fi blocate”, a subliniat Ursula von der Leyen, conform cotidianului Le Monde. Sancţiunile vor trebui aprobate în Parlamentul European şi în Consiliul Uniunii Europeene, unde ar putea apărea dificultăţi.

    Într-un comunicat comun, Comisia Europeană, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Canada şi Statele Unite anunţă că au convenit să excludă “anumite bănci ruse” din sistemul Swift. “Ne angajăm să asigurăm că anumite bănci ruse vor fi eliminate din sistemul de tranzacţii bancare Swift. Acest lucru va asigura că aceste bănci sunt deconectate de la sistemul financiar internaţional şi că le vor fi afectate abilităţile de a derula operaţiuni la nivel mondial”, arată declaraţia comună, citată de cotidianul The Guardian.

    Consiliul UE a decis, vineri, blocarea activelor financiare deţinute de preşedintele rus, Vladimir Putin, şi de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în cadrul sancţiunilor impuse ca reacţie la invazia Rusiei în Ucraina. Liderii ţărilor din cadrul Uniunii Europene şi ai instituţiilor comunitare au condamnat vehement, cu ocazia summitului desfăşurat joi seară, atacul armatei ruse asupra Ucrainei şi au decis impunerea de sancţiuni “masive” şi “severe” împotriva Rusiei.

    Uniunea Europeană va facilita transferul de echipamente militare spre Ucraina, a anunţat, sâmbătă seară, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, în contextul în care Bruxellesul analizează modalităţi de a acorda asistenţă de urgenţă destinată armatei ucrainene.