Ipoteca Together
Ipoteca de la Northern Rock, care permitea proÂprietarilor sa
imprumute pana la 125% din valoarea casei, a fost in mai multe
randuri blamata pentru epidemia de capital negativ din Marea
Britanie. 95% din valoarea proprietatii reprezenta ipoteca, urmand
ca un imprumut negarantat sa reprezinte ultimele 30 de procente.
Imprumutul era acordat la aceeasi dobanda infima ca si ipoteca.
Unii experti au argumentat ca oferta avea sens, in contextul
sfarsitului anilor â90. La urma urmei, valoarea caselor s-a
dublat in ultimul deceniu, astfel incat o datorie initiala de 125%
ajunsese sa reprezinte doar 50-60% din valoarea de piata a
casei.
De 8-10 ori salariul
In miezul boom-ului creditelor, posesorii de lichiditati erau mai
mult decat fericiti sa imprumute valori de la 8 pana la 10 ori mai
mari decat venitul lunar. Iar in unele cazuri erau luate in calcul
chiar si bonusurile viitoare. Asa a facut banca de investitii
Morgan Stanley, ingenuncheata de creditele subprime toxice. Ori GE
Home Lending, divizie a General Electric, care a oferit imprumuturi
de zece ori mai mari ca salariul. Acum, Morgan Stanley,
transformata din banca de investitii in banca comerciala, se
chinuie sa supravietuiasca crizei si a anuntat concedierea a peste
4.000 de angajati. GE a avut si ea nevoie de un “mic” ajutor de
peste 3 miliarde de dolari de la Warren Buffett.
Ipoteci in valuta
Anul trecut, circa 90% din imprumuturile din Ungaria au fost
acordate in moneda straina, in special in euro sau franci
elvetieni. Datorita ratei de schimb avantajoase, aceste variante au
fost, la momentul lor, mai ieftine decat un imprumut ipotecar in
forinti. Principala problema a oricarui credit in valuta –
cresterea dobanzii pe masura ce moneda locala se depreciaza fata de
moneda in care s-a facut imprumutul – a fost ignorata de multi.
Pana acum, cand deprecierea accentuata a forintului fata de euro,
pe fondul crizei, a adaugat sume destul de mari pe lista de
cheltuieli a debitorilor.
Ipotecile Libor
Debitorii cu o istorie nu chiar perfecta, incadrati in categoria
generica de sub-prime, au avut intotdeauna de infruntat dobanzile
ridicate impuse de creditorii care tineau mortis sa inglobeze
riscul in pretul imprumutului.
In anii trecuti, cativa creditori specializati in credite subprime
au adus pe piata credite cu dobanda variabila, dependenta de rata
LIBOR pe trei luni. Ca raspuns imediat la criza care a destramat
orice urma de incredere in institutiile financiare, LIBOR a urcat
brusc cu cateva luni in urma, iar evolutia viitoare se arata
nesigura, la fel ca si capacitatea debitorilor de a-si rambursa
imprumuturile.
Ipoteca Rover 200
O tranzactie ipotecara buna se vinde singura, asa cum au inteles si
creditorii in ultimele luni. Dar ce se intampla atunci cu o
tranzactie proasta? Ei bine, aici e nevoie de mai mult. In cazul
West Bromwich Building Society a fost nevoie de un Rover 200 cadou.
Totusi, masina a fost mai mult un blestem decat o binecuvantare
pentru proprietarii de case. Modelul era defectuos din start si
nici nu se intrezarea vreun profit din vanzarea lui, mai ales pe o
piata second-hand si asa supra-aglomerata. Cat despre ipoteca, un
“deal” prin care clientul se lega printr-o dobanda variabila pe o
perioada de minim cinci ani de creditor, trebuind sa plateasca taxe
usturatoare in cazul rezilierii inainte de termen, poate ca ar fi
trebuit analizata mai bine.