BusinessMagazin

Tag: STUDIU DE CAZ: UNGARIA

  • Studiu de caz: Ungaria

    Concurenta care ucide: KLM isi va inchide din 2007 zborurile catre Ungaria, respectiv catre Budapesta, dupa cum spune Alexandru Dobrescu, directorul general al companiei in Romania.

     

    Filiala din Ungaria a companiei mergea de ceva timp fara profit, asa ca oficialii companiei au decis sa o inchida. „Asta este conditionarea de la centru: daca un an nu acoperi costurile de functionare, inchizi“, spune Dobrescu. Acesta precizeaza ca deja preturile biletelor in Ungaria ajunsesera prea jos pentru ca o companie de linie cu costuri normale sa mearga constant pe profit. „Varianta de supravietuire pentru companiile de linie care doresc sa ramana sa lupte cu low-cost este sa preia din modelul de business al acestora, bazat pe costuri scazute de operare, dar este greu de aplicat“, spune Szabolcs Nemes, consultant Roland Berger.

     

    Conform unui studiu KPMG, operatorii low-cost de pe piata ungara au avut o crestere rapida dupa ianuarie 2004: daca in 2004 doar 5% dintre unguri au zburat cu un avion low-cost, in 2005 peste 14% au folosit aceste curse. „Cota de piata a operatorilor low-cost in Ungaria este de asteptat sa ajunga la 35% la nivelul anului 2010 (cu patru milioane de pasageri)“, estimeaza analistii KPMG.

     

    Traficul mare al operatorilor low-cost a adus o crestere generala a traficului aerian, care a imbunatatit si gradul de ocupare a hotelurilor unguresti: pentru hotelurile de la trei stele in sus, gradul de ocupare a crescut cu pana la 9,8%, iar veniturile au crescut cu 11% in 2005 fata de 2004.

  • STUDIU DE CAZ: UNGARIA

    Exemplul inzestrarii Ungariei poate fi foarte important, in contextul in care procesul pare oarecum asemanator cu cel din Romania. Plecand de la faptul ca MiG-urile trebuia sa fie inlocuite cat de curand, guvernul maghiar a facut in 2000 o prospectie a pietei, a eliminat din start variantele Rafale si Eurofighter ca fiind prea scumpe si a luat in calcul modernizarea MiG-29 existente, F/A-18 Hornet (Boeing), Mirage 2000-5 (Dassault-Breguet), JAS 39A/B (Gripen) si F-16A/B (Belgia).

     

    CRITERII DE SELECTIE: Au fost aceleasi ca si in cazul Romaniei – pret cat mai bun, senzori si tehnologie de ultima generatie, interfata om-masina avansata, achizitie si costuri exploatare acceptabile, interoperabilitate NATO, capacitatea de a lansa bombe laser si de a fi realimentat in zbor, capacitatea de a indeplini misiuni multirol (sa poata fi folosit atat ca avion de lupta, dar si de vanatoare sau interventie).

     

    Dupa evaluare: Guvernul maghiar a ajuns la urmatoarele rezultate, care, conform analistului Danut Vlad, ar sta foarte bine in picioare si in cazul Romaniei:

    • Modernizarea MiG-29 reprezenta o solutie pe termen scurt, ridica probleme de interoperabilitate NATO si de disponibilitate a avioanelor si pieselor;
    • F/A-18 dispunea de o gama larga de arme, dar era prea scump, atat in ceea ce priveste achizitia, cat si operarea aparatelor;
    • Mirage 2000-5 era un avion realizat intr-o tehnologie invechita, capabil de a utiliza doar armament francez;
    • JAS 39A/B ridica probleme de interoperabilitate NATO, nu corespundea total din punct de vedere tehnic, dar era acceptabil din punctul de vedere al costurilor;
    • F-16A/B avea capabilitate demonstrata in ceea ce priveste interoperarea NATO, corespundea tehnic si era acceptabil din punctul de vedere al costurilor.

    Conform acestei analize, in februarie 2001 se ia decizia cumpararii in leasing a 24 avioane F-16A/B, dar, in aprilie 2001, guvernul suedez prezinta o oferta revizuita pentru Gripen, mai atractiva din punct de vedere financiar. Oferta este acceptata, iar pe 10 septembrie 2001 se ia decizia inchirierii in leasing pentru o durata de 10 ani a 14 avioane JAS 39A/B (12 JAS 39A si 2 JAS 39B).