BusinessMagazin

Tag: STRĂMUTARE

  • RĂZBOIUL DIN SIRIA: Cel puţin 120.000 de oameni, strămutaţi pe teritoriul ţării de la începutul raidurilor aeriene ruse

    “De când au început raidurile ruse în Siria, cel puţin 120.000 de sirieni au fost strămutaţi, ceea ce este o consecinţă a ofensivelor regimului, sprijinte de raidurile ruse în oraşele Hama, Alep şi Idleb”, a declarat secretarul de stat adjunct al SUA pentru Orientul Apropiat, Anne Patterson, în faţa comisiei de Afaceri Externe din Camera Reprezentanţilor.

    Rusia a iniţiat pe 30 septembrie raiduri aeriene în Siria, pentru susţinerea regimului Bashar al-Assad. Moscova susţine că atacă exclusiv poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic. Însă opoziţia siriană susţinută de Occident şi Alianţa Nord-Atlantică acuză Rusia că bombardează poziţii insurgente.

    Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeste 250.000 de morţi.

  • Dosarul lui Nicuşor Constantinescu privind nefinanţarea Centrului Militar Zonal, judecat la Constanţa

    Instanţa Tribunalului Bucureşti a stabilit că nu este competentă să soluţioneze acest dosar, motiv pentru care a dispus judecarea cauzei la Constanţa.

    Dosarul a fost înregistrat miercuri la Tribunalul Constanţa, instanţa urmând să stabilească primul termen de judecată.

    În acest dosar, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată, la sfârşitul lunii aprilie, de procurorii anticorupţie, pentru abuz în serviciu în formă continuată, el fiind acuzat că, în perioada 2009 – noiembrie 2013, nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa.

    În rechizitoriul procurorilor se arată că, în perioada 2009 – 27 noiembrie 2013, Nicuşor Constantinescu nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos, în mai multe rânduri, obligaţiile de preşedinte al CJ Constanţa, potrivit articolului 76 din Legea 446/2006. Conform acestui articol “consiliile judeţene/locale şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti sunt obligate să asigure centrelor militare din raza lor de activitate terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, sistemele şi serviciile informatice, autoturismele, alte dotări şi materiale, precum şi fondurile necesare desfăşurării activităţii specifice, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului”.

    Astfel, în raport de funcţia publică deţinută, Nicuşor Constantinescu nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa, neefectuând reparaţiile necesare la sediul acestuia, şi a dispus rezilierea contractelor pentru furnizarea de utilităţi şi servicii de pază necesare funcţionării în condiţii normale a acestei instituţii, potrivit DNA.

    Procurorii îl mai acuză pe Nicuşor Constantinescu şi că a încercat de mai multe ori să evacueze instituţia din sediul pe care îl ocupa, fapte care au provocat vătămări ale drepturilor şi intereselor legale ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi pagube acestei instituţii.

    Potrivit anchetatorilor, tot din anul 2009, Nicuşor Constantinescu nu ar mai fi fost asigurate piese de schimb şi consumabile pentru sistemele informatice din dotarea Centrului Militar Zonal şi, la cererea Consiliului Judeţean Constanţa, au fost întrerupte şi serviciile de telefonie prestate de diverşi operatori, “posibilităţile de comunicare ale unităţii militare fiind paralizate”.

    În aceeaşi perioadă, Consiliul Judeţean Constanţa ar fi adoptat două hotărâri prin care s-ar fi dispus evacuarea Centrului Militar Zonal din sediul pe care îl ocupa, însă ambele au fost anulate ca urmare a unor acţiuni în justiţie.

    În 2010, Nicuşor Constantinescu ar fi dispus rezilierea contractului de pază a sediului Centrului Militar Zonal, motiv pentru care paza clădirii a fost asigurată de către personalul unităţii, deşi în interior se află armament şi muniţie de război, precum şi documente clasificate, a precizat DNA.

    Activitatea Centrului Militar Zonal Constanţa a fost serios tulburată din cauza lipsei mijloacelor de comunicare, a utilităţilor şi a serviciilor de pază, după rezilierea de către Nicuşor Constantinescu a contractelor prin care acestea erau asigurate. În anul 2011, Consiliul Judeţean Constanţa a finanţat Centrul Militar Zonal cu 1.705 lei, în anul 2012 suma alocată unităţii a fost zero lei, iar în anul 2013 a fost achitată suma de 255.792 de lei, pentru servicii prestate de unii furnizori, în anii precedenţi, a precizat DNA.

    Sumele repartizate de Consiliul Judeţean Constanţa Centrului Militar Zonal au fost însă insuficiente, unitatea militară înregistrând debite importante la furnizorii de utilităţi care au formulat acţiuni în justiţie pentru recuperarea acestor sume.

    Aceste demersuri reţinute în sarcina lui Nicuşor Constantinescu au provocat un prejudiciu material patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale în cuantum de 67.211,32 de lei, au mai stabilit procurorii.

    Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în alte două dosare penale. Într-unul dintre acestea este acuzat că nu s-a supus controlului Curţii de Conturi, iar în altul este judecat pentru că a atribuit nelegal terenuri.

    Într-un alt dosar, şeful CJ Constanţa este cercetat pentru luare de mită şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, după ce în casa lui au fost găsite, la percheziţii, 15 cartuşe de 9 milimetri.

    Nicuşor Constantinescu a fost suspendat din funcţia preşedinte al CJ Constanţa la începutul acestei săptămâni, după ce Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 7 august, să menţină decizia de arestare preventivă în cazul acestuia luată de Tribunalul Capitalei.

    Prefectul judeţului Constanţa, Radu Volcinschi, a emis în 11 august ordinul prin care se constată suspendarea de drept a mandatului şefului CJ Constanţa, până la încetarea măsurii arestării preventive, decizia putând fi atacat în instanţă.

    Propunerea de înlocuire a măsurii controlului judiciar cu arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Nicuşor Constantinscu a fost formulată de DNA, după mediatizarea unor imagini în care preşedintele CJ Constanţa fumează la terasa unui restaurant din New York.

    În motivarea deciziei de arestare, Tribunalul Bucureşti arăta că preşedintele CJ Constanţa a încălcat în mod flagrant obligaţiile care i-au fost impuse în cadrul controlului judiciar, el neavând nicio justificare. Judecătorul menţiona că nu s-a făcut dovada necesităţii ca Nicuşor Constantinescu să rămână în SUA pentru a se trata, precizând că există posibilitatea efectuării unui astfel de tratament şi în România.

    Pe numele lui Constantinescu a mai fost emis un mandat internaţional de arestare, după ce acesta nu a revenit în ţară în urma operaţiei făcute în SUA. Măsura de arestare, dispusă tot de Tribunalul Capitalei, nu a fost însă menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, motiv pentru care mandatul a fost anulat, la acel moment.

    Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, a declarat luni, la Adevărul Live, că în 8 august au fost transmise Tribunalului formalităţile pentru punerea în executare a mandatului de arestare.

    “Nu ştiu dacă Ministerul Justiţiei a transmis mai departe aceste solicitări şi urmează ca SUA să pună în aplicare acest mandat. Noi vom fi anunţaţi în momentul în care Interpolul sau alte structuri vor confirma că l-au localizat şi vor pune în executare mandatul. Până acum nu avem astfel de confirmări”, a spus Kovesi.

  • Gruia Stoica vrea ca dosarul său să fie judecat de o altă instanţă, din cauza “presiunilor publice”

    Cererea de strămutare a dosarului în care este judecat Gruia Stoica urmează să fie luată în discuţie de magistraţii instanţei supreme în 17 iunie.

    Avocatul lui Gruia Stoica, Ovidiu Buduşan, a declarat, pentru MEDIAFAX, că această cerere de strămutare a dosarului la o altă curte de apel din ţară a fost formulată din cauza “presiunilor publice din jurul cazului”.

    Primul termen din procesul lui Gruia Stoica a avut loc miercuri, la Curtea de Apel Bucureşti. Instanţa a decis să amâne discutarea cazului, după ce avocaţii au cerut să studieze înregistrările Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), aflate la dosar.

    Gruia Stoica a fost arestat preventiv în 30 ianuarie, fiind acuzat de procurorii anticorupţie de cumpărare de influenţă, după ce i-ar fi dat avocatului Doru Boştină trei milioane de euro pentru a afla preţul cerut de CFR Marfă la licitaţia pentru transportarea cărbunelui, organizată de Complexul Energetic Oltenia (CEO), la care participa şi firma acestuia, GFR.

    La jumătatea lunii februarie, procurorii i-au trimis în judecată pe Gruia Stoica în stare de arest preventiv şi pe Doru Boştină cu interdicţie de a părăsi ţara. Săptămâna trecută, instanţa supremă a decis ca Gruia Stoica să fie judecat în arest la domiciliu.

    Potrivit rechizitoriului procurorilor, în luna mai 2013, SC Complexul Energetic Oltenia S.A (CEO) Târgu Jiu a lansat public procedura de licitaţie ce avea ca scop încheierea acordului cadru şi a contractelor subsecvente având ca obiect “Servicii de transport feroviar de cărbune” pentru sucursala Electrocentrale Craiova II, sucursala Electrocentrale Işalniţa şi sucursala Electrocentrale Turceni.

    Conform fişei de date a achiziţiei, valoarea estimată a contractului era de 473.068.410 lei, fără TVA, din care 195.079.200 de lei pentru SE Turceni, 105.414.600 de lei pentru SE Craiova II şi 172.574.610 lei pentru S.E. Işalniţa. Durata contractuală era de 36 de luni, începând cu 1 februarie 2014, iar criteriile de atribuire a contractului erau “cel mai mic preţ” sau “oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”.

    Îm 17 ianuarie 2014, SC CEO SA a transmis invitaţii de participare la procedura de licitaţie, organizată conform normelor interne ale autorităţii contractante, către SNTFM “CFR Marfă”, SC Grup Feroviar Român SA Bucureşti şi alte trei societăţi comerciale. Termenul de depunere a ofertelor de către societăţile comerciale care doreau să ia parte la procedura de licitaţie era 29 ianuarie 2014.

    “CFR Marfă şi-a manifestat intenţia de a participa la procedura de achiziţie a serviciilor de transport feroviar de cărbune pentru cele trei sucursale aparţinând SC CEO SA şi prin urmare a cerut să i se elibereze documentaţia de atribuire (fişe de date, caiet de sarcini, model de contract subsecvent, model de acord cadru)”, au precizat procurorii în actul de sesizare a instanţei.

    Anchetatorii au stabilit că, la data de 22 ianuarie 2014, Gruia Stoica, “persoană ce controlează SC GFR SA, membră a grupului Grampet”, i-a promis avocatului Doru Boştină că-i va da trei milioane de euro, pentru “a-şi exercita influenţa pe care a lăsat să se creadă că are o asupra directorului general al CFR Marfă (funcţionar public), pentru a-l determina să îşi încalce atribuţiile de serviciu şi să-i comunice preţul oferit de societatea pe care o conduce, la licitaţia din 29 ianuarie 2014, aşadar să divulge date confidenţiale”.

    “Acest demers avea ca scop adjudecarea, de către Stoica Gruia, a contractului ce făcea obiectul licitaţiei, respectiv transport cărbune de la nivelul SC CEO SA. În acest context, inculpatul Boştină Doru-Cătălin i-a promis inculpatului Stoica Gruia că va înlesni, în schimbul sumei de trei milioane euro, aflarea ofertei de preţ şi va folosi, pentru realizarea traficului de influenţă, un intermediar care poate exercita influenţa directă asupra funcţionarului public, directorul general al CFR Marfă”, au precizat procurorii în rechizitoriu.

    Din 23 ianuarie şi până în ziua licitaţiei, respectiv 29 ianuarie, Doru Boştină l-a ţinut la curent pe inculpatul Stoica Gruia cu stadiul demersurilor sale de intermediere a traficării influenţei, în scopul adjudecării contractului la licitaţia având ca obiect contractul de transport cărbune, au mai arătat procurorii.

    “Intervenţia autorităţilor judiciare în data de 29 ianuarie 2014 a pus capăt demersurilor infracţionale şi a «stopat» o licitaţie afectată de activitatea infracţională a celor doi inculpaţi, care nu mai putea fi derulată, deoarece era incompatibilă condiţiilor de concurenţă reală, loială şi care ar fi putut determina prejudicierea unei unităţi de stat cu suma de 473.068.410 lei, fără TVA”, au mai scris procurorii în rechizitoriu.