BusinessMagazin

Tag: Strabag

  • Strabag estimează scăderea afacerilor

    “Proiectele mari au fost finalizate, iar pe piaţă sunt acum doar investiţii de dimensiuni mici. Anul acesta vom termina în România cu o cifră de afaceri mai redusă decât am avut anul trecut. Când am intrat pe piaţa românească strategia era să participăm doar la proiecte mari, însă acum ne implicăm în orice proiect. De asemenea, am ieşit şi în afara Bucureştiului şi cu alte proiecte, în afara celor de infrastructură”, a declarat Johann Polzl, managing director sub division SEE East Strabag.

    Grupul austriac Strabag a încheiat primul semestru cu venituri de 137,6 milioane de euro pe plan local, în scădere cu 2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit informaţiilor din raportul financiar al companiei.

  • O asociere condusă de Strabag va construi centrul de cercetări ştiinţifice de la Măgurele

    Institutul Naţional pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“ a desemnat miercuri asocierea Strabag (Austria) – ED Zublin (Germania) drept câştigător al licitaţiei pentru construcţia centrului de cercetări ştiinţifice de la Măgurele ELI-NP, cu o ofertă de 286,3 milioane lei, fără TVA.

    Centrul de Cercetări Ştiinţifice Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), care va fi construit pe Platforma de Fizică de la Bucureşti-Măgurele, este un centru de cercetări în domeniul fizicii nucleare. Acesta este unul dintre cei trei piloni ai proiectului european ELI, care va deveni cea mai avansată structură pe plan mondial destinată studiilor legate de radiaţia fotonică cu caracteristici extreme. Celelalte două centre – ELI-Beamlines şi ELI-ALPS – vor fi construite la Praga (Cehia) şi Szeged (Ungaria).

    „Comisia şi-a încheiat lucrările şi a făcut comunicările. Există o perioadă legală de contestaţii, care se încheie la 29 aprilie, iar după soluţionarea eventualelor contestaţii, contractul va fi semnat“, a declarat Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ceva la care stam bine in UE: ponderea femeilor in conducerea marilor companii

    La nivel european, cel mai bine la promovarea femeilor la
    nivelul cel mai inalt de conducere a companiilor stau Finlanda si
    Suedia, fiecare cu cate 26% femei si 74% barbati, urmate de
    Letonia, cu 23% si 77%, respectiv Slovacia, cu 22% femei si 78%
    barbati. Cel mai prost stau Malta, cu 2% femei si 98% barbati,
    respectiv Luxemburg si Cipru, cu 4% si 96% barbati.

    Datele, valabile pentru octombrie 2010 si bazate pe componenta
    indicelui celor mai bine cotate actiuni de la bursa in fiecare
    tara, au fost invocate la discutiile de marti de la Bruxelles
    despre cum poate creste ponderea femeilor in conducerea marilor
    corporatii. Intalnirea a fost prezidata de vicepresedintele
    Comisiei Europene, Viviane Reding, si de Gertrude Tumpel-Gugerell,
    singura femeie membru al Comitetului executiv al Bancii Centrale
    Europene. Corporatiile europene au fost reprezentate de presedintii
    consiliilor directoare sau de administratie de la firme ca OMV,
    Statoil, Dexia, Strabag, BASF sau Delhaize.

    Mediul de afaceri european continua sa fie dominat de barbati:
    numai unul din 10 membri ai consiliilor de administratie ale celor
    mai mari societati din Europa sunt femei si in 97% din cazuri
    presedintele consiliului de administratie este un barbat. Pe de
    alta parte, studiile invocate de Reding spun ca societatile in care
    numarul femeilor care au functii superioare de conducere este mai
    mare au performante mai bune decat cele a caror conducere este
    exclusiv masculina. Veniturile din exploatare ale acestor companii
    sunt mai mari si stiu mai bine sa atraga talentele si sa ii
    inteleaga pe clienti.

    Care ar fi solutia vazuta de Bruxelles? “Consider ca
    autoreglementarea ar putea aduce o schimbare pozitiva daca este
    credibila si eficace in intreaga Europa”, a declarat Viviane
    Reding. “Cu toate acestea, voi reveni asupra acestei chestiuni
    peste un an. Daca autoreglementarea nu da rezultate, sunt pregatita
    sa intreprind actiuni suplimentare la nivelul UE”, a continuat
    comisarul european, fara a spune insa concret daca exista intentia
    de a institui un anumit sistem de stimulente sau, dimpotriva, de
    cote obligatorii pentru promovarea femeilor.

  • Ce face Strabag pentru 1%

    Asteptari mari inseamna pentru Strabag inceperea constructiei de autostrazi in Romania. Desi au inceput sa lucreze de anul trecut la un tronson din autostrada Bucuresti-Brasov, acesta este calificat de oficialii companiei drept “o joaca de copii” pe langa proiectele-gigant pe care le desfasoara in Germania sau Austria. Cu toate ca este un proiect mic, tronsonul de autostrada si contractul cu Petrom de la Straulesti, pe langa alte lucrari proiectate pentru acest an, vor creste cifra de afaceri a Strabag in Romania cu aproape 40%, pana la 300 de milioane de euro.

     

    De fapt, Strabag asteapta cresteri importante ale afacerilor in Romania pentru urmatorii ani. Christian Ebner, purtator de cuvant al grupului si membru al consiliului executiv, considera ca la capitolul infrastructura vor urma cinci-zece ani de foc pentru Romania. “imi amintesc cand mergeam cu masina prin Ungaria cu 20 de ani in urma si era exact la acelasi nivel de infrastructura la care este Romania acum”, spune Ebner, care considera ca Romania va avea nevoie de mai putin de 20 de ani pentru a-si face reteaua de autostrazi pe care o are acum Ungaria. “Romania va avea nevoie de aproximativ 10 ani pentru a-si construi infrastructura. Timpul necesar pentru construirea infrastructurii se scurteaza, deoarece acum Romania are acces la banii UE, la care pe atunci Ungaria nu avea acces”, apreciaza Ebner.

     

    Un studiu Deloitte arata ca piata constructiilor din Romania va ajunge in 2010 la 10 miliarde de euro, dat fiind ca pentru aceasta perioada este prevazuta constructia a 1.000 kilometri de autostrazi si 500.000 de metri patrati de spatii comerciale. “Sectorul ingineriei civile va depasi sectoarele rezidentiale si non-rezidentiale, contribuind semnificativ la cresterea de ansamblu a pietei de constructii”, spun autorii studiului, care estimeaza ca aceasta crestere a sectorului ingineriei civile se va datora cel mai probabil sectorului transporturilor, deoarece autostrazile nou construite si modernizarea retelei de drumuri existente ar putea costa 12 miliarde de euro pana in 2013.

     

    Constructia autostrazilor va aduce Strabag o crestere de 15% pe an in urmatorii cinci ani, iar Ebner considera ca in 2013 Romania va aduce grupului afaceri intre 500 si 600 de milioane de euro. Si peste cinci ani, ca si acum, principala piata din care Strabag isi va atrage veniturile va fi cea a constructiei de drumuri. Procentul “drumuri” va mai scadea insa un pic: “Din toata cifra de afaceri pe care o facem acum in Romania, 90% este constructie de drumuri, insa in cinci ani, 70% va fi constructie de drumuri, iar 30% constructii civile”, spune Ebner.

     

    Motivul cresterii constructiilor in portofoliul austriecilor este inceperea proiectelor planuite in Romania de Raiffeissen Evolution – divizia de dezvoltare imobiliara a bancii austriece Raiffeissen, care are numeroase proiecte in Romania, printre care constructia Skytower din Floreasca City, estimat a fi cel mai inalt turn de birouri ce se va construi in capitala Romaniei. “Noi, fiind actionarii Raiffeissen Evolution (Strabag detine 20% din Raiffeissen Evolution – n.red.), vom construi cu ei la majoritatea proiectelor, fie ca antreprenor general, fie ca proiectant, vom fi acolo si aceasta ne va creste procentul de afaceri din constructii”, explica Ebner.

     

    Cel mai mare proiect de constructii pe care Strabag l-a avut in Romania pana acum a fost constructia hotelului JW Marriott din Capitala la sfarsitul anilor ’90. Cum insa Strabag era si actionarul principal al hotelului, austriecii l-au construit, insa ulterior nu au mai participat la proiecte majore de constructii, astfel incat cifra de afaceri a grupului din constructii a ramas undeva la 19 milioane de euro in 2007, aproximativ 10% din cifra de afaceri pentru Romania.

     

    De fapt, Ebner identifica doua motive pentru care Strabag nu a dezvoltat de-a lungul timpului in Romania divizia de constructii. Primul motiv este legat de faptul ca Strabag se concentreaza pe proiecte mari: “Problema cu proiectele mari este ca atrag competitie mare la licitatii si trebuie sa vii cu un pret bun, astfel ca nu faci bani”. De aici decurge al doilea motiv, anume ca Strabag prefera sa se axeze pe proiecte unde piata nu ii obliga sa lucreze ieftin. “La proiectele mari este competitie mare, iar acolo unde este competitie mare nu faci bani. Noi preferam sa mergem pe proiectele unde putem aduce cea mai multa valoare adaugata ca know-how, cum sunt constructiile de drumuri, deoarece avem un avantaj competitiv important in acest segment”, spune Ebner.

     

    Daca au avantaj competitiv, atunci de ce detin o cota de doar 10% din piata de constructii de drumuri? Ebner spune ca au aceasta cota de piata deoarece “concurenta e mai desteapta”. Concurenta Strabag in Romania pe segmentul constructiei de drumuri este formata din aceleasi grupuri internationale cu care Strabag e in competitie in tot estul Europei: francezii de la Vinci, spaniolii de la Inocsa si FCC, italienii de la Astaldi si austriecii de la Alpine, care controleaza impreuna in jur de 40% din piata de constructii de drumuri. Restul de jumatate este concentrat de firmele lui Dorinel Umbrarescu (Spedition UMB), Dan Besciu si Sorin Vulpescu (Euro Construct Trading ’98), dar si de aproximativ 2.000 de mici firme de constructii.

     

    Constructia de drumuri este o latura – este adevarat, cea mai vizibila – a activitatii Strabag in Romania. Strategia Strabag pe o noua piata este de a fi o companie integrata si de a avea toata materia prima necesara din productie proprie: astfel, pe toate pietele unde opereaza, Strabag detine companii care se ocupa de extractia de piatra, productia de bitum si apoi de asfalt, precum si companii specializate pe constructie si pe administrare. Daca in privinta carierelor de piatra si a productiei de asfalt, Strabag a mizat pe aducerea in Romania a unor branduri cu care lucreaza si in alte tari din zona, cum este Bitunova, la capitolul constructii a preferat varianta achizitiilor, cumparand anul trecut Antrepriza de Reparatii si Lucrari Cluj de la statul roman, intr-o tranzactie de 5,2 milioane de euro.

     

    Si pentru viitor, Strabag se uita spre posibile achizitii: “Investitiile noastre sunt dupa oportunitati; cand gasim o companie interesanta care este de vanzare, facem evaluarea si o cumparam; avem achizitii in plan, negociem, dar nu putem anunta nimic”, spune Christian Ebner. Desi nu poate spune despre ce companii este vorba, Ebner mentioneaza ca interesul momentan al Strabag este indreptat catre carierele de piatra: “Suntem in special interesati de cariere, unde sunt multe companii specializate, dar sunt mici si regionale (o companie exploateaza de obicei o cariera de piatra – n.red.). Romania e o tara foarte buna pentru piatra si speram sa ne consolidam pozitia pe acest segment”.

     

    Strabag detine o cota de piata generala pe zona Europei Centrale si de Est de 15%. Cu toate acestea insa, este devansat de companiile locale nu numai in Romania, ci si pe alte piete, precum Polonia sau Cehia, unde cifra de afaceri a Strabag variaza in jurul a 800 de milioane de euro. si in regiune, ca si in Romania, cele mai multe contracte ale Strabag sunt cu statul. Dincolo de acestea sunt relatiile de afaceri cu companiile austriece; la noi, cel mai recent si mai mare de pana acum este contractul semnat cu Petrom pentru Petrom City (contractul prevede curatarea si ecologizarea terenului de la Straulesti, pe care va fi construit noul sediu al Petrom, contract in valoare de 25 de milioane de euro).

     

    Constructorul noului sediu va fi tot o companie austriaca, Alpine. “Este adevarat ca avem relatii de business cu toate companiile austriece, dar austriecii nu lucreaza numai cu austriecii”, adauga Ebner, dar admite ca atunci cand pe o piata exista deja conationali, companiile au mai mult curaj sa intre.

     

    “Strabag a avut insa cel mai mult curaj”, sustine Ebner, amintindu-si sedinta din 1985, cand sefii companiei au ajuns la concluzia ca, daca nu gasesc noi piete, ii asteapta o cadere a afacerilor. in 1985, compania era numarul 1 pe piata din Austria, iar in Germania concurenta incepea sa se ascuta semnificativ, dupa cum spune Ebner. Concluzia a fost “sa ne indreptam spre est”, iar compania a intrat pe piata din Polonia, unde a construit trei hoteluri Marriott. “Cand am intrat noi in Europa Centrala si de Est, nici bancile, nici OMV, nici asigurarile, nicio companie austriaca nu apucase sa intre acolo. Am fost pionieri intr-o incercare de a reface zona imperiului habsburgic sau de a ne pierde sansele de dezvoltare”, recunoaste Ebner.

     

    Compania a venit si in Romania printre primele multinationale, in 1994, iar primul mare proiect a fost de asemenea constructia unui hotel Marriott. Dupa Europa Centrala si de Est, Strabag este acum una dintre companiile vestice care au intrat pe piata din Ucraina (unde are momentan 1.000 de angajati la proiecte in constructii, deoarece tara nu a inceput inca niciun proiect de autostrada), dar si in Rusia, unde Strabag va construi doua combinate siderurgice – proiecte evaluate la 484 de milioane de euro. Strabag a lansat anul trecut o oferta publica de 1,35 miliarde de euro pentru a-si consolida expansiunea in Europa de Est si in statele din fosta Uniune Sovietica. Listarea a fost insa anulata, iar actiunile destinate ofertei publice initiale (insumand 30% din actiunile companiei) au fost vandute miliardarului rus Oleg Deripaska.

     

    Conform oficialilor companiei, Rusia este acum piata cu cel mai mare potential pentru Strabag, tara care ar putea sa le aduca in viitorul apropiat venituri similare cu cele obtinute din Germania. Acum, Germania aduce 38% din cifra de afaceri a Strabag, iar Europa Centrala si de Est si Rusia reprezinta 29%. Asteptarile sunt mult mai mari in Rusia decat in orice alta tara: Strabag spera sa poata construi cat mai mult din necesarul de constructii de la Soci, orasul care va gazdui Jocurile Olimpice de iarna din 2014.

     

  • Taher: Am aflat din presa ca nu m-am inteles cu Strabag

    “Sunt interesat sa cumpar si chiar am facut o propunere in acest sens celor de la Strabag in urma cu aproape un an, insa pana acum nu am primit nici un raspuns. Nu am stiut ca nu ne-am inteles la pret pana cand nu am citit in presa”, spune Fathi Taher.

    Omul de afaceri se refera la articolul publicat saptamana trecuta de BUSINESS Magazin in care reprezentantii Strabag afirmau ca oferta pe care le-a facut-o omul de afaceri pentru a cumpara cele 35% dintre actiunile Marriott nu a fost satisfacatoare.

    Mandatul primit de “Bostina si Asociatii” este unul flexibil si se refera in special la pregatirea documentelor preliminare negocierilor, angajarea discutiilor privind termenii de baza ai tranzactiei si evaluarea optiunilor juridice de incheiere a tranzactiei.

    “Avem mandate sa negociem si cu Strabag si cu Bank of Cyprus precum si cu toate partile care sunt interesate in tranzactie” spune Avocatul Coordonator Doru Catalin Bostina.
    In prezent, Fathi Taher detine 19% si Bau Holding Strabag SA detine 55% din JW Marriott Bucuresti, singurul din Europa Continentala clasificat la categoria de lux a lantului hotelier.

    “Investitia in Hotelul Marriott este una speciala pentru mine si ma voi implica direct in aceasta tranzactie doar in momentul in care lucrurile vor deveni serioase” adauga Fathi Taher.

    Cititi aici articolul care a determinat reactia omului de afaceri Fahti Taher.

  • Marele contract al Strabag

    Comisia responsabila cu alocarea contractului a ajuns la un acord cu firma austriaca, acesta fiind inaintat guvernului spre aprobare. Conform agentiei austriece de presa APA, care citeaza un articol aparut in publicatia locala Nezavisne Novine, intelegerea intre cele doua parti ar putea fi parafata in urmatoarele doua-trei luni. Conform acordului, ar urma sa fie construiti 432 de kilometri de autostrada si de drumuri expres. Firma austriaca ar urma apoi sa le concesioneze pe o perioada de 30 de ani, cu o optiune de extindere pe inca 15 ani. Nu a fost inca stabilit un termen limita pentru finalizarea drumurilor prevazute in acord.

  • Strabag a luat 1,33 mld. euro de la bursa din Viena

    Grupul austriac de constructii Strabag, prezent si in Romania, a obtinut 1,33 miliarde de euro in urma unei oferte publice initiale, cea mai mare din istoria bursei din Viena. Fondurile vor fi utilizate pentru dezvoltarea operatiunilor din Europa de Est si fostele state sovietice.

    Mai multe amanunte aici