BusinessMagazin

Tag: stomatolog

  • Deşi la fiecare colţ de stradă găseşti câte un cabinet stomatologic, România încă se află la coada clasamentului în rândul europenilor când vine vorba de mersul la dentist

    Ea a lansat IziDoc, o platformă prin care companiile dornice să îşi motiveze angajaţii pot include în pachetul de beneficii extrasalariale şi un abonament la cabinetul stomatologic. „Ideea a venit pe de o parte pe fondul dezvoltării pieţei de beneficii pentru angajaţi, iar pe de altă parte, a lipsei unei soluţii pentru partea medicală dentară”, descrie Diana Enăchescu, fondatoarea businessului, modul în care s-a gândit la lansarea acestei platforme.

    Faptul că piaţa stomatologică este extrem de fragmentată, peste 85% dintre cabinete fiind individuale, face dificilă oferirea unei soluţii în care angajaţii să aibă de unde alege şi să beneficieze de informaţiile necesare luării unei decizii, crede ea. Aşadar, soluţia pe care a identificat-o a fost crearea unei reţele de parteneriate cu aceste clinici şi cabinete independente şi accesarea lor pe o platformă digitală, într-un mod standardizat, văzând în acelaşi timp, în această soluţie, şi un adaos la pachetele medicale clasice. „Practic, pachetul medical oferit angajaţilor poate fi completat cu beneficiile dentare atât de necesare, oferirea acestora fiind o practică uzuală în alte pieţe mai dezvoltate.”

    Deşi, spune Enăchescu, unele companii au încercat metode in-house de a-şi ajuta angajaţii şi pe partea de stomatologie, decontând anumite sume sau colaborând cu câte o clinică dentară care să ofere anumite discounturi, pe de altă parte o astfel de iniţiativă creează complexitate pentru angajator sau este prea limitată ca ofertă pentru angajat şi astfel de multe ori neutilizată. „Noi ne-am gândit să facem un produs care să fie cât mai uşor de implementat pentru medici şi angajatori şi cât mai uşor de utilizat pentru angajaţi. Cu cât un produs este mai uşor de accesat, cu atât va creşte utilizarea lui. Scopul final este ca prin soluţia noastră oamenii chiar să înceapă să meargă mai des la dentist, să înţeleagă avantajele îngrijirii sănătăţii dentare şi să se bucure în final de zâmbetul pe care şi-l doresc, iar o sănătate dentară bună este un indicator al calităţii vieţii.”

    Platforma a fost lansată în toamna lui 2019, „în urma unei pregătiri susţinute care a durat mai mult de un an”, şi a implicat o investiţie de 50.000 de euro, din fonduri proprii. Diana Enăchescu, actual manager al businessului, are la bază studii economice, iar înainte de lansarea IziDoc a activat în domeniul consultanţei de management, în cadrul companiei globale de consultanţă A.T. Kearney, unde a realizat proiecte strategice şi operaţionale pentru jucători mari din industriile de utilităţi, retail sau farma.

    De asemenea, s-a ocupat de dezvoltarea strategică a companiei locale de medicamente Labormed, în perioada în care compania a fost preluată de fondul de investiţii Advent International. Ea conduce compania alături de doi parteneri de business, un director de vânzări din domeniul stomatologic şi un medic dentist cu experienţă în promovarea şi vânzarea de produse stomatologice, precum şi în cursuri şi workshopuri de stomatologie. Echipa IziDoc numără în momentul de faţă patru oameni, „din care doi sunt dedicaţi 100%, iar doi sunt pe post de advisor din zona medicală”, urmând ca numărul angajaţilor să crească odată cu dezvoltarea businessului, explică fondatoarea companiei. Acestora li se adaugă colaboratorii constanţi pentru toate serviciile auxiliare de care platforma are nevoie.

    Antreprenoarea spune că una dintre provocările cu care s-a confruntat în dezvoltarea businessului a fost tocmai crearea unei platforme digitale care să ofere o experienţă plăcută utilizatorului, astfel încât să-l motiveze în a-şi alege medicul dentist potrivit şi a utiliza beneficiul. În plus, adaugă ea, „ne aşteptăm să fie nevoie de o perioadă de educare a pieţei de beneficii, pentru a înţelege avantajele accesării unei astfel de soluţii stomatologice, atât la nivel de angajator cât şi de angajat. Dacă abonamentele medicale la reţele private nu erau tocmai uzuale acum 10 ani, iată că ele au devenit un element de bază în timp şi sperăm să mergem şi noi în aceeaşi direcţie.

    În prezent IziDoc colaborează cu peste 80 de parteneri medicali, clinici şi cabinete dentare. În cadrul acestora activează peste 200 de medici dentişti, care acoperă toate specialităţile stomatologice, partenerii fiind selectaţi pe criteriul profesionalismului şi al distribuirii geografice. În primele luni de activitate Diana Enăchescu spune că a reuşit să testeze piaţa cu primii clienţi, din domenii variate precum IT sau FMCG, „care ne-au dat încredere în a tura motoarele mai departe.

    Ne aşteptăm ca anul acesta să fie unul de referinţă în ceea ce priveşte acomodarea angajatorilor şi a angajaţilor cu beneficiile noii noastre soluţii dentare”. Pentru primul an de activitate reprezentanţii companiei estimează o cifră de afaceri de 100.000 de euro, pe care speră să o obţină prin extinderea reţelei, a numărului de clinici-partenere şi a abonaţilor.

    Compania este prezentă în cinci oraşe – Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Constanţa şi Ploieşti –, planurile fondatoarea businessului vizând o extindere la nivel naţional până la sfârşitul lui 2020. Pentru anul acesta investiţiile bugetate vor fi orientate în primul rând spre creşterea reţelei de parteneri, „astfel încât fiecare abonat să aibă o opţiune lângă job sau lângă casă”. De asemenea, reprezentanţii companiei intenţionează să creeze şi o aplicaţie mobilă cu scopul de a dezvolta o relaţie mai strânsă cu abonaţii şi pentru a obţine mai uşor feedbackul acestora, „necesar pentru îmbunătăţirea continuă a experienţei”. Enăchescu spune că, având în vedere noutatea produsului, momentan baza de clienţi este încă mică.

    „Clienţii noştri actuali sunt din domeniile IT, FMCG, servicii financiare. Ne bucurăm să vedem că există deschidere din diferite domenii din partea angajatorilor în a-şi ajuta angajaţii în protejarea sănătăţii dentare.” Pentru 2020 ea preconizează minimum 50 de angajatori noi care vor oferi abonamentul dentar IziDoc angajaţilor, iar per total, la sfârşitul anului estimează că vor avea în jur de 5.000 de abonaţi.”  Abonamentul medical dentar IziDoc costă între 21 şi 29 de euro pe an pentru un angajat şi este neimpozabil. „Ca abonat la IziDoc, primeşti acces la reţeaua de parteneri – clinici şi cabinete dentare – prin platforma online IziDoc, pentru a-ţi alege medicul dentist potrivit din cadrul acestora, precum şi un card individual pe care îl prezinţi în cabinet pentru a beneficia de discounturi şi servicii gratuite, precum consultaţii, plan de tratament sau igienizări anuale”, explică fondatoarea businessului. Practic, de pe platforma IziDoc abonaţii îşi pot alege medicul dentist în special după criterii precum proximitatea, experienţa, discounturile oferite şi preţurile practicate.

    Potrivit unor studii de piaţă menţionate de Diana Enăchescu, românii au cheltuit, în medie, puţin peste 60 de lei/persoană în 2018 pentru servicii stomatologice, însă în mediul rural de cele mai multe ori cheltuiala tinde spre zero. „Cele mai mari cheltuieli cu serviciile stomatologice s-au înregistrat în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara, polii dezvoltării locale. Se estimează că piaţa serviciilor de stomatologie a depăşit un miliard de lei anul trecut.”

    Per total însă, adaugă ea, România şi Bulgaria se află în continuare pe ultimele locuri în UE în ceea ce priveşte cheltuiala pentru servicii stomatologice. „Preţurile de tratament sunt mult mai mici la noi comparativ cu alte ţări din UE, dar în contextul puterii de cumpărare locale şi al nivelului de educaţie dentară, sunt în general percepute ca fiind mari.” În general românii nu sunt foarte bine educaţi în ceea priveşte importanţa prevenţiei şi de aceea, de cele mai multe ori, ajung la medicul dentist când situaţia este deja gravă şi dintele nu mai poate fi salvat, spune antreprenoarea. „În alte ţări, înrădăcinarea culturii asigurărilor private, inclusiv dentare, a împins spre obligativitatea controalelor regulate, pentru a menţine prima de asigurare la un nivel convenabil.

    Astfel, asigurătorul îşi reduce riscul de a deconta plăţi mari, de tratament, iar asiguratul descoperă la timp afecţiunile care i-ar putea crea probleme. În România, penetrarea asigurărilor private de sănătate este încă foarte incipientă, iar pe parte dentară chiar extrem de redusă, în principal din cauza stării precare a sănătăţii dentare a populaţiei, ceea ce face ca o astfel de asigurare să fie destul de scumpă şi de aceea greu de accesat. Astfel, ponderea cea mai mare a motivelor de prezentare la dentist cuprinde tratamentele de urgenţă, în timp ce pentru prevenţie ne prezentăm cel mai puţin”, subliniază Enăchescu una dintre cele mai acute probleme ale pieţei locale de stomatologie. Ea adaugă că în UE şi în special în ţările nordice ponderea este inversă, ajungând la 80% din prezenţă pentru prevenţie în Olanda şi doar 8% pentru tratamente de urgenţă. „Este de aşteptat însă ca această pondere să crească uşor şi în România în favoarea prevenţiei, de la an la an.” Lipsa de timp, alimentaţia bogată în zaharuri sau fumatul excesiv, frica de dentist, percepţia că serviciile dentare sunt scumpe sunt de asemenea alţi factori de deteriorare a sănătăţii orale la români şi nu numai, punctează fondatoarea IziDoc.
    În opinia sa, chiar dacă în piaţa locală segmentul stomatologic nu dispune încă de foarte multe opţiuni, beneficiile extrasalariale au crescut totuşi foarte mult ca varietate. „Unele companii mari oferă platforme de beneficii flexibile, din care angajaţii îşi selectează singuri beneficiile relevante. În multe cazuri lipseşte însă o comunicare mai bună a beneficiilor oferite, astfel încât angajaţii să nu uite de ele şi chiar să le utilizeze. Angajatorul ar trebui să îşi asume un rol de mentor în relaţia cu angajaţii, mai ales în ce priveşte wellbeingul acestora, cu impact direct în performanţă, şi să îi direcţioneze în primul rând spre utilizarea beneficiilor «sănătoase» – medicale sau de sport. Arătând un astfel de interes, angajatorul reuşeşte astfel să creeze şi o relaţie mai strânsă cu angajaţii şi să îi fidelizeze mai bine”, subliniază antreprenoarea. 

  • Cum a reuşit un dentist să construiască o companie evaluată astăzi la peste 2 miliarde de dolari

    În calitate de medic stomatolog, Seunggun Lee era obişnuit să rezolve problemele dentare ale oamenilor. Dar când a observat o lacună în industria bancară din Coreea de Sud, a considerat că este prea importantă pentru a o ignora. Era vorba de serviciile de transferuri de bani. Nu a contat nici măcar că ideea era ilegală la acea vreme.

    „Am crezut că acest serviciu ar trebui să existe în societatea coreeană – indiferent dacă era legal sau nu”, a spus Lee pentru CNBC Make It. Cu greu, s-a decis să renunţe la jobul respectabil pe care îl avea şi să investească 40.000 de dolari, deopotrivă fonduri proprii şi împrumuturi bancare în lansarea unei aplicaţii de transfer de bani. El a început afacerea în 2014, când aplicaţii similare de transfer de bani peer-to-peer (P2P) – cum ar fi Venmo PayPal – îşi luau avânt la nivel internaţional. Dar birocraţia din celebrul sistem bancar reglementat din Coreea de Sud a făcut ca aceste servicii să fie ilegale.

    „Am putut vedea o mulţime de produse care existau în SUA şi m-am gândit: Dacă acest lucru ar fi disponibil în Coreea, asta va fi ceva uriaş”, a spus Lee, acum în vârstă de 37 de ani, care a descris sistemul de transfer de bani al ţării drept unul „greoi” la acea vreme.

    Dar fondarea unui astfel de start-up a necesitat multă muncă de convingere, nu doar cu autorităţile de reglementare şi cu investitorii, ci şi cu părinţii săi.

    Lee a petrecut un an lucrând cu autorităţile de reglementare pentru a le câştiga încrederea în ceea ce privea lansarea platformei simplificate de transfer de bani. În cele din urmă, în 2015 au fost de acord să schimbe legea. Cu părinţii lui, însă, a fost mult mai greu.
    Când le-a spus că renunţă la cariera sa de dentist pentru a deveni antreprenor, s-au înfuriat. Incertitudinea antreprenoriatului poate fi dificil de acceptat de către părinţi. Iar în Coreea de Sud, unde valorile conservatoare persistă, poate fi şi mai greu.

    „Am petrecut trei luni încercând să îi conving (să mă lase să renunţ), dar nu am avut succes. Până la urmă, am renunţat la a încerca. Dar ezitarea lor nu a fost nejustificată”, îşi aminteşte Lee, şi asta pentru că avea să eşueze de opt ori înainte de a trage „lozul câştigător”, lansând Toss, prima companie financiară tehnologică evaluată la un miliard de dolari, anul trecut. Când a renunţat iniţial la slujbă, a petrecut mai mult de patru ani şi şi-a consumat toate economiile experimentând o serie de idei de business.

    În cele din urmă, această determinare a dat rezultate. Investitorii au sesizat rapid valoarea companiei Toss şi au început să investească a-l sprijini pe Lee şi echipa sa în creştere. În 2014, Altos Ventures a devenit primul dintre o serie de investitori majori, printre care PayPal, Sequoia China şi GIC care a decis să sprijine această iniţiativă.

    „Am văzut o oportunitate mare şi un fondator care a avut viziune şi dorinţă”, a declarat pentru CNBC Make It Moonsuk Oh, directorul Altos Ventures. O rundă de finanţare de 80 de milioane de dolari în decembrie 2018 a propulsat compania Toss peste pragul de 1 miliard de dolari şi a transformat-o într-unul din cei câţiva Unicorni din Coreea de Sud. În luna august a acestui an, finanţarea totală a sărit de 261,5 milioane de dolari, ceea ce a determinat ca Toss să fie evaluată din nou la 2,2 miliarde de dolari.

    Cererea a crescut de asemenea şi în rândul utilizatorilor. În mai puţin de cinci ani, Toss a înregistrat 14 milioane de utilizatori – 27% din Coreea de Sud, o ţară cu 51 de milioane de locuitori, şi a procesat peste 48 de miliarde de plăţi, potrivit datelor companiei.

    Astăzi, Coreea de Sud găzduieşte aproximativ 400 de fintech-uri.  Lee spune că intenţionează să valorifice această cerere, extinzând în continuare oferta Toss în Coreea de Sud. „Vrem să includem soluţia la orice nevoie financiară pentru utilizatorii noştri”, adaugă el. Asta include extinderea şi pe noi pieţe. Piaţa în creştere a Asiei de Sud-Est, cu peste 650 de milioane de consumatori, reprezintă o perspectivă clară, Vietnamul fiind un prim pas probabil.

  • Care este cel mai nou beneficiu extrasalarial pe care companiile îl pot oferi angajaţilor

    Oferta de beneficii extrasalariale pe care companiile din România le pot oferi angajaţilor se diversifică cu un abonament la dentist, care vine în completarea pachetului medical la marile clinici private. Abonamentul IziDoc, unic în România şi cu un cost de până la 29 de euro pe an, le permite angajaţilor să aleagă dintr-o reţea de peste 200 de dentişti în prezent, şi să beneficieze de reducerile şi gratuităţile oferite de aceştia.

    Reţeaua cuprinde, la finalul anului 2019, oraşele Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu şi Ploieşti, şi se va extinde în toate marile oraşe până la jumătatea anului următor, când se estimează că va avea 150 de clinici-partenere, cu peste 500 de dentişti, şi minimum 5.000 de abonaţi. Companiile care oferă în prezent angajaţilor abonamentul IziDoc sunt din domeniile IT, financiar şi energie.

    Clinicile şi cabinetele medicale partenere IziDoc sunt selectate după criterii de calitate profesională şi distribuire geografică. Abonaţii îşi pot alege medicul dentist în special după criterii precum proximitatea, experienţa, discount-urile oferite şi preţurile practicate, platforma izidoc.ro oferind toate aceste informaţii, dar şi educaţie dentară constantă pentru conştientizarea importanţei îngrijirii regulate a sănătăţii dentare.

    Statistici realizate la nivelul Uniunii Europene arată că România este la coada clasamentului privind cheltuielile per capita pentru serviciile stomatologice şi se clasează pe primele locuri în privinţa problemelor dentare, 80% dintre români confruntându-se cu asemenea afecţiuni. Un studiu privind sănătatea orală în ţările UE arată că doar 30% dintre români au dantura naturală completă, faţă de media din ţările nordice, care depăşeşte 50%.

    O sănătate orală precară poate afecta considerabil, şi pe termen lung, încrederea de sine şi calitatea vieţii unei persoane, fapt reflectat de statisticile de profil care arată că 16% dintre români s-au declarat stânjeniţi de starea danturii lor, faţă de media europeană de doar 7%. Nici la capitolul prevenţie şi vizite regulate la medicul dentist statisticile nu stau mai bine, în ultimele 12 luni doar 34% dintre români mergând la un control stomatologic de rutină, faţă de 57% media europeană sau 83% în Olanda. 

    Platforma de beneficii dentare reprezintă o investiţie de 50.000 de euro a antreprenorului Diana Enăchescu, alături de doi parteneri, unul fiind medic dentist şi trainer în domeniul stomatologic, iar cel de-al doilea activând la nivel european în domeniul vânzărilor de materiale stomatologice.

  • Mai mult de 8 din 10 români nu au mers deloc la dentist în 2017, cea mai mare rată din UE

    Lipsa educaţiei şi nivelul de trai scăzut fac ca românii să meargă cel mai rar la dentist dintre toate naţiunile care aparţin Uniunii Europene. Mai mult de 8 din 10 români nu au ajuns deloc la medicul dentist în anul 2017. Spre comparaţie, mai puţin de 2 din 10 nemţi nu au fost la dentist în 2017, arată cele mai recente date ale Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Eropene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea româncei care a ajuns contesă, iar acum conduce un business de 10 milioane de lei într-un domeniu dominat de bărbaţi

    Stomatolog de meserie şi provenind dintr-o familie cu istorie veche în producerea vinurilor, Guy de Poix a ajuns în România şi a descoperit potenţialul Dealului Mare (Prahova), una dintre principalele regiuni viticole ale ţării. „Serve este prima firmă privată de vinuri din România, după revoluţie,” spune antreprenoarea, care a fondat firma în 1993 împreună cu Guy Tyrel de Poix. Au ales regiunea Dealu Mare pentru că acolo au găsit o exploataţie mică pentru acea perioadă, sub 1.000 de hectare, la Ceptura. „Am retehnologizat crama existentă, am creat gama Vinul Cavalerului, care a ieşit pentru prima oară pe piaţă în 1994.

    În 1995 am avut prima recoltă“, spune Mihaela Tyrel de Poix. Dificultăţile n-au fost deloc puţine şi în rândul lor, enumeră antreprenoarea, la început au fost piedicile legistlative, în momentul în care încercau să comaseze terenurile. Au urmat apoi dificultăţi de funcţionare, de logistică, de infrastructură, cele legate de formarea şi menţinerea personalului. În 2015, compania a avut o cifră de afaceri de 10,2 milioane de lei şi profit de aproape 1 milion de lei, faţă de 8,8 milioane de lei în 2014, cu un câştig de 1,1 milioane de lei.

    Despre industria vinului spune că i se pare surprinzător că este percepută ca un domeniu al bărbaţilor, „cred că pe ansamblu raportul este de unu la unu”. Din punctul său de vedere sunt argumente suficiente pentru ca lumea vinului să fie în egală măsură a bărbaţilor şi a femeilor, de vreme ce peste 70% dintre cumpărătorii de vin din Europa sunt femei, „cel mai adesea ele aleg şi la restaurant şi, în plus, sunt mai bune degustătoare decât bărbaţii pentru că au gustul şi mirosul mai fin”. Iar numărul mare al doamnelor din domeniul vinului nu face decât să confirme, arată Mihaela Tyrel de Poix, că „este un domeniu la fel de potrivit pentru femei şi pentru bărbaţi. Şi nici nu suntem în competiţie”.

  • Cel mai nou model de afacere în domeniul stomatologic prin care medicul Nicolae Krilovici încasează 100 de euro pentru aproximativ o jumătate de oră

    Nicolae Krilovici este medic stomatolog specializat în parodontologie, protetică şi estetică dentară, iar de aproximativ jumătate de an este şi consultant dentar – serviciul de consultanţă dentară oferit de el fiind primul de pe piaţa locală, potrivit stomatologului. Krilovici defineşte conceptul ca reprezentând o abordare nouă a stomatologiei dentare, în care interesele pacientului nu sunt condiţionate de interese financiare şi abilităţi practice medicale. „Medicul consultant are obligaţia de a fi neutru şi dezinteresat în a trata pacientul din punct de vedere stomatologic. El trebuie să fie foarte bine pregătit, să aibă o experienţă vastă şi să ştie să colaboreze cu alţi specialişti din domeniu”, explică Krilovici caracteristicile pe care ar trebui să le aibă furnizorul unui astfel de serviciu. Potrivit lui, consultantul este cel care analizează din afară problemele pacientului şi îi dă sfaturi sau noi soluţii legate de ceea ce s-a făcut deja de alt medic sau urmează să se facă.

    Îndrumările pot să fie cu referire la costuri sau la relaţia cost-calitate; totodată, consultantul poate evalua calitatea materialelor folosite sau a întregii lucrări şi asta din diferite puncte de vedere. „Oamenii sunt total neştiutori faţă de ceea ce urmează să li se întâmple. Nu au nici un fel de reper faţă de modalităţile de tratament, de costuri sau de calitatea lucrării făcute”, descrie el situaţia în care se află majoritatea pacienţilor înaintea unei intervenţii. Costul unei astfel consultanţe este de aproximativ 100 de euro pentru o durată a discuţiei de aproximativ 30‑40 de minute; preţul însă creşte direct proporţional cu durata consultaţiei. Krilovici previzionează că, printr-un ritm de două consultaţii pe zi, ar ajunge la venituri anuale de 48.000 de euro; la un ritm de opt consultaţii, veniturile s-ar ridica la aproximativ 190.000 de euro.

    Ideea furnizării acestui serviciu i-a venit lui Krilovici după ce a profesat circa 25 de ani în stomatologie, deopotrivă în România şi Germania. Nicolae Krilovici a studiat stomatologia în România, şi-a dat doctoratul în domeniu, iar apoi a mai studiat în cadrul unui doctorat în Germania, la Berlin. Vreme de doi ani a lucrat în propria clinică, aflată în centrul oraşului Düsseldorf. După aproximativ doi ani de stomatologie generală, a ajuns la concluzia că nu se poate face performanţă în toate domeniile stomatologice şi a decis să se specializeze în estetică şi protetică dentară cât şi parodontologie, urmând mai  multe cursuri în Germania. De 10 ani trăieşte în România unde lucrează colaborând cu mai multe clinici din domeniu. Oferă şi tratamente  de lux, prin colaborarea cu medici specialişti şi tehnicieni din Germania; furnizând astfel varianta de tratare a pacienţilor în Germania şi organizând tot ce este necesar legat de acest lucru.

    Medicul a lansat serviciul de consultanţă (sub numele Dr. Krilovici) după ce a observat nevoia acestuia pe piaţa serviciilor de stomatologie. „Am întâlnit persoane nesigure de diferite situaţii legate de stomatologie sau persoane care mă întrebau din senin, seara la masă de pildă, diferite lucruri medicale dentare.” A sesizat astfel lipsa de informaţie din piaţă. „Toţi aveau stomatologul lor. De ce mă întrebau pe mine? Când mi-a venit ideea, iniţial m-am gândit că este ceva stupid, având în vedere că plecăm de la presupunerea că există o încredere mare între pacient şi medic. Dar tot aşa am realizat şi că de fapt ideea de consultanţă se foloseşte în multe domenii în lume, de ce nu şi în medicină, adică în cazul meu stomatologia?”. Nicolae Krilovici spune că se adresează unui profil variat de clienţi. „Toată lumea, cu lucrări mari şi scumpe, până la lucrări mici şi ieftine, poate profita de informaţii esenţiale.”

    A observat că există întotdeauna o zonă de stres la nivel de comunicare cu pacientul necunoscător, care trebuie să plătească bani mulţi pentru tratamente; în discuţiile cu consultantul, acest stres nu există, pentru că nu e nimic de împărţit sau de ascuns. „Astfel poate profita oricine care are nedumeriri sau nemulţumiri legate de stomatologie, înainte sau după un tratament. Sau chiar în timpul tratamentului.” Nicolae Krilovici consideră că medicul care tratează  nu are timpul şi nici interesul să poarte o asemenea discuţie de amploare, dintr-o serie de motive. „Este greu să gândeşti un tratament corect cap coadă după dorinţele pacientului. Aici vorbesc de cazuri ample, interdisciplinare. Odată început un tratament – bun sau prost – costurile, timpul, stresul, durerea curg la fiecare întâlnire cu stomatologul. Dacă rezultatul este prost, atunci o ia de la început sau chiar este mult mai complicat de reparat ce s-a făcut prost.” El spune că un pacient mulţumit nu va veni niciodată la consultant, însă aceste situaţii sunt rare. „Eu am întâlnit în 25 de ani de stomatologie foarte mulţi oameni nemulţumiţi sau care nu sunt convinşi că ce li s-a propus ca tratament este şi cea mai bună soluţie pentru ei. Deci preţul unei consultanţe este infim faţă de ceea ce poate ea să economisească pentru un pacient care nu este tratat corespunzător”, descrie medicul raţiunile existenţei unui astfel de serviciu.

    Medicul nu a renunţat la profesia de bază; spune însă că activitatea de consultanţă este diferită de serviciile de second opinion, prezente şi acestea pe piaţa locală de câţiva ani. „O second opinion este o altă propunere de tratament la un medic nou. El are, la fel ca şi primul medic, interesul să câştige pacientul de partea lui. În majoritatea cazurilor, ceea ce e şi logic chiar dacă nu obligatoriu, noul medic va demonta prima propunere şi în plus, ca şi primul medic, va propune ceea ce e mai bun şi uşor pentru el să facă”, explică el. Spune că prin acest serviciu, el nu face trimiteri spre alţi medici (nici spre el însuşi), de pildă.

    În ceea ce priveşte majoritatea greşelilor făcute de pacienţii români, medicul Nicolae Krilovici a observat că acestea se leagă de necunoştiinţă şi dezinformare. „Lipsa unei educaţii dentare îi face pradă uşoară în faţa complexităţii problemelor legate de gură şi dinţii lor.” O altă problemă este de natură financiară. „Stomatologia este scumpă în sine, iar stomatologia de calitate cu atât mai mult. Dacă economiseşti unde nu trebuie, din neştiinţă, rişti să intri într-un cerc vicios greu de rupt. Mai bine mai scump şi bine decât ieftin şi prost, căci ce e prost va trebui sigur refăcut. Cel mai grav este scump şi prost.”
    Chiar dacă piaţa locală a serviciilor stomatologice din România a cunoscut o dezvoltare frumoasă, acestea nu se pot compara cu cele din vestul Europei încă, potrivit lui Krilovici. Medicul spune că nu poate aprecia la o valoare exactă piaţa locală de stomatologie; dar a observat o creştere, reflectată şi la nivelul dezvoltării serviciilor. Potrivit estimărilor Business Magazin, valoarea totală a pieţei private a serviciilor de stomatologie se situează la circa 100 de milioane de euro.

    „Lucrările au devenit mai sofisticate şi mai de amploare. Medicii sunt din ce în ce mai documentaţi şi rezolva cazuri mai complicate cu succes. Totuşi nu se poate compară cu o ţară că Germania, de exemplu, nici că cifra de afacere şi nici că calitate de top în lucrări.” Astfel, chiar dacă au apărut clinici noi, mari, în care s-au investit bani mulţi şi care se pot compara cu cele din vestul Europei, iar medicii au început să meargă la cursuri de specializare, totuşi suntem la distanţă faţă de serviciile vestice. „Medical vorbind, stomatologii pleacă de aici la cursuri acolo. Deci ei dau tonul din toate punctele de vedere.

    Dacă apare ceva nou din orice punct de vedere, apare acolo şi nu aici. Deci medicii de aici sunt tot timpul un pas în urmă. Nu mai vorbesc din punctul de vedere al tehnicienilor dentari care sunt departe de adevărata artă de a face  lucrări protetice. Să nu uităm asistentele, care iarăşi comparativ cu Germania sunt foarte slab pregătite. Deci una peste alta se întâmplă lucruri bune, dar ora exactă se dă în alte ţări.”

  • Cele mai puternice femei din business: Oana Taban, fondator Dent Estet

    Oana Taban a absolvit cursurile Facultăţii de Medicină Dentară, Universitatea din Bucureşti în anul 1992 şi a început, în scurt timp, activitatea ca medic dentist. Şase ani mai târziu a pus bazele propriului cabinet dentar, care s-a transformat în anul 1999 în prima clinică Dent Estet. În 2005 Oana Taban a ales să se dedice complet managementului companiei, unde a contribuit la deschiderea Dent Estet 4 Kids şi Dent Estet 4 Teens, primele clinici dentare din Europa de Est dedicate exclusiv
    copiilor şi adolescenţilor.

    În 2009 Oana Taban pune bazele primului departament ATI dintr-o clinică dentară din România, format dintr-o echipă de patru medici anestezişti specializaţi în cele mai noi tehnici de anestezie pediatrică şi sedare şi dotat cu aparatură premium. A urmat, în 2013, şcoala Dental Office Managers, primul program de entry şi middle level management din România care formează
    specialişti în managementul clinicilor dentare. .

    În prezent, Dent Estet este liderul pieţei de servicii stomatologice din România, având în total şase clinici specializate pe grupe
    de vârstă în Bucureşti şi Timişoara şi o cifră de afaceri de peste 4 milioane de euro în 2014.

  • Cum a devenit un băieţel de 12 ani erou medaliat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial

    Calvin Graham făcea parte dintr-o familie mare, el fiind cel mai mic dintre cei 7 fraţi. Din cauza tatălui abuziv, el împreună cu unul dintre fraţii mai mari au fugit de acasă. Cei doi s-au întreţinut vânzând ziare şi livrând telegrame în weekend, potrivit Business Insider.

    Avea 11 ani când a decis să se înroleze în Marină, dar avea o problemă. Era minor. Ca să pară mai învârstă, Graham a început să se bărbierească şi şi-a modificat vocea, să pară mai adâncă, iar la înrolare a îmbrăcat hainele fratelelui său. “Aveam aproape 1,60cm şi 56 de kg”, a povestit el. Un prieten i-a falsificat semnătura mamei lui Graham, semnătură prin care-şi dădea acordul ca el să fie înrolat. I-a spus mamei lui că se duce în vizită la rude, în schimb el s-a dus la biroul de înrolare. A trecut de inspecţia iniţială, dar dentistul avea să-şi dea seama că nu are 17 ani. “Dentistul îmi tot zicea că am 12 ani, dar eu o ţineam pe a mea şi îi ziceam că am 17 ani. Într-un final, a spus că nu are timp de mine şi m-a lăsat în pace”, a spus Calvin Graham.

    Pe 15 august 1942 a fost înrolat în marina Statelor Unite. Avea 12 ani, 4 luni şi 12 zile, astfel devenind cel mai tânăr membru al armatei Statelor Unite din timpul celui De-Al Doilea Război Mondial. De asemenea, Calvin Graham a fost şi cel mai tânăr erou decorat.

    A fost repartizat navei USS South Dakota şi a fost desemnat să se ocupe de încărcarea tunului de 40mm. Nava a participat la bătălia de la Guadalcanal, unde a fost lovită de 47 de ori de tunurile japonezilor. Una dintre explozii l-a aruncat pe Calvin pe scări, cazătură în urma căreia a fost rănit şrapnel şi şi-a pierdut dinţii din faţă. În ciuda rănilor şi arsurilor suferite, băiatul de 12 ani nu s-a ascuns, ci a ajutat răniţii. “Le-am dat ţigări şi am vorbit cu ei toată noaptea. Am îmbătrânit mult în noaptea aia”, a mărturist el.

    Pentru curajul dovedit a primit “Bronze Star”, medalie acordată membrilor forţelor armate ale Statelor Unite pentru serviciul meritoriu într-o zonă de luptă dar şi “Purple Heart”, medalie acordată membrilor forţelor armate ale Statelor Unite care au fost răniţi în timpul războiului.

    Un an mai târziu, mama sa a aflat unde era şi a informat marina în legătura cu vârsta lui reală. În loc să fie eliberat din servicul militar, Graham a fost închis timp de aproape trei luni. A fost eliberat după ce sora lui a ameninţat că o să povestească presei ce s-a întâmplat.  Calvin Graham a fost eliberat însă medaliile i-au fost retras

    La 13 ani Calvin Graham era un “baby vet”, un băiat care nu-şi găsea locul la şcoală şi a ales viaţa de adult, din nou. S-a angajat ca sudor pe un şantier naval, s-a căsătorit şi un an mai târziu avea şi un copil. La 17 ani a divorţat apoi s-a înrolat în armată. Trei ani mai târziu a căzut de pe un dig şi şi-a rupt spatele. Din pricina accidentului a fost nevoit să vândă reviste tot restul vieţii.

    În 1978, preşedintele Jimmy Carter i-a înapoiat medaliile câştigate, cu excepţia Purple Heart, şi a primit şi o sumă de bani din partea guvernului american.


    Zece ani mai târziu, povestea lui a fost subiectul unui film “Too Young the Hero”.

    Calvin Graham a murit în 1992 din cauza unei boli de inimă.

  • Care sunt serviciile gratuite de care putem beneficia la dentist

    Atât pacienţii asiguraţi cât şi cei neasiguraţi pot beneficia, începând cu 1 aprilie, de o serie de servicii gratuite, incluse în pachetele medicale pentru 2015. Persoanele care nu sunt asigurate pot beneficia de o serie de servicii de medicină dentară de urgenţă: pansament calamnt şi drenaj endodontic; tratamentul paradontitelor apicale cu anestezie; tratamentul afecţiunilor paradontiului cu anestezie, chiuretaj alveolar şi tratamentul henoragiei (în situaţia în care se efectuează în aceeaşi şedinţă în care a fost extras dintele respectiv, nu este decontat de casa de asigurări de sănătate); decapuşonarea la copii; reducerea luxaţiei articulaţiei temporo-mandibulare; reparaţie/rebazare proteză (se acordă o dată pe an); reparaţie aparat ortodontic (se acordă numai de medicii de specialitate în ortodontie şi ortopedie dento-facială).

    Conform prevederilor legale, serviciile din pachetul minimal pot fi făcute de orice medic dentist, cu excepţia celui care presupune reparaţia aparatului ortodontic, iar dentiştii se ocupă numai de pansamentul calmant/drenajul endodontic.

    Cei neasiguraţi trebuie să suporte integral costurile pentru investigaţiile paraclinice recomandate (radiogrfii şi tratament prescris).

    Pachetul de bază pentru asiguraţi include: o consultaţie la un interval de 12 luni; tratamentul cariei; tratamentul afecţiunilor pulpare cu anestezie; pansament calmant/drenaj endodontic; tratamentul gangrenei pulpare; tratamentul paradontitelor apicale, prin incizie, cu anestezie; tratamentul afecţiunilor parodontiului cu anestezie;    extracţia dinţilor temporari cu anestezie; extracţia dinţilor permanenţi cu anestezie;    chiuretaj alveolar şi tratamentul hemoragiei; decapuşonarea la copii; reducerea luxaţiei articulaţiei temporo-mandibulare; proteza acrilică mobilizabilă pe arcadă (se acordă o dată la cinci ani); reparaţie/rebazare proteză (se acordă o dată pe an); element acrilic;    element metalo-acrilic; reconstituire coroana radiculara; decondiţionarea tulburărilor funcţionale prin aparate ortodontice, inclusiv tratamentul angrenajului invers prin inel/gutiere, bărbiţă şi capelină (se acordă numai de medicii de specialitate în ortodonţie şi ortopedie dento-facială); tratamentul angrenajului invers; aparate şi dispozitive utilizate în tratamentul malformaţiilor congenitale; şlefuirea în scop ortodontic/dinte; reparaţia aparatului ortodontic (se acordă numai de medicii de specialitate în ortodontie şi ortopedie dento-facială); mentinatoare de spaţiu mobile; sigilare/dinte (o procedură decontată la doi ani). Serviciile de medicină dentară pentru persoanele asigurate pot fi făcute de oricare medic dentist, mai putin decondiţionarea tulburărilor funcţionale prin aparate ortodontice, inclusiv tratamentul angrenajului invers; aparate şi dispozitive utilizate în tratamentul malformaţiilor congenitale; reparaţie aparat ortodontic.

    O serie de servicii din listă sunt decontate 100% pentru copii şi beneficiarii legilor speciale şi doar 60% pentru persoanele de peste 18 ani.

  • British Airways a distrus vacanţa unui pasager. Greşeala care i-a stricat concediul

    Un dentist pe nume Edward Gamson din Bethesda, Maryland a crezut că şi-a rezervat bilete de avion la clasa I spre Granada, Spania, prin compania aeriană British Airways. A avut o surpriză în momentul în care a întrebat însoţitoarea de zbor de ce avionul său se îndrepta spre pista orientată spre Vest, când Spania era în Est.

    Gamson se afla de fapt într-un avion care se îndrepta spre insula Grenada din Caraibe, la 4.000 de mile distanţă de destinaţia în care voia de fapt să ajungă, potrivit Mashable.com. Greşeala de care s-a lovit Gramson a apărut rareori prin intermediul serviciului de online-booking, dar Gramson a ales să îşi facă rezervarea telefonic.  În consecinţă, agentul care a făcut rezervarea prin telefon a încurcat “Grenada” cu “Granada”, deşi Gamson declară că i-a spus specificat acestuia  că vrea să ajungă în Spania.

    British Airways le-au oferit lui şi celui cu care călătorea câte 376 dolari şi 50.000 de mile de zbor, dar dentistul a declarat în cadrul NBC News că valoarea călătoriei pierdute ajungea la peste 34.000 de dolari. Prin urmare, Gamson a acţionat în judecată compania aeriană.

    Partea ciudată a poveştii este că s-a ajuns la această confuzie de mai multe ori, chiar şi cu o săptămână înainte de Gamson. În octombrie 2013, o doamnă pe nume Lamenda Kingdom a crezut că se îndreaptă spre oraşul spaniol Granada. A aflat că avionul se îndepta spre Grenada doar când i-a spus pasagerului de lângă ea că abia aşteaptă să ajungă în Spania.

    Un purtător de cuvânt al British Airways contactat de reprezentantii Mashable.com a refuzat să comenteze pe seama acestei confuzii.