BusinessMagazin

Tag: STOLTENBERG

  • NATO pune arme nucleare în stare de luptă

    Şeful NATO, Jens Stoltenberg: Ţările Aliate scot armele nucleare din depozite, relatează www.monitorulaparatii.ro. Ţările NATO operaţionalizează arme nucleare pentru a descuraja un atac al Rusiei. Rusia a ameninţat de mai multe ori Europa cu atacuri nucleare.

    Ţările NATO pun mai multe arme nucleare în stare de luptă, conform declaraţiei secretarului general al alianţei, Jens Stoltenberg.

    Stoltenberg a precizat duminică, pentru Telegraph, că statele aliate scot arme nucleare din depozite şi le operaţionalizează pentru luptă, pe rachete şi bombe, pentru a descuraja un atac nuclear, după ultimele ameninţări ale Rusiei.

    Şeful NATO nu a oferit detalii despre numărul armelor nucleare care vor fi operaţionalizate şi nici dacă acestea vor fi dislocate în anumite state.

    Statele Unite, Franţa şi Marea Britanie au arme nucleare dintre ţările aliate. Statele Unite au dislocat bombe nucleare tactice în Europa, în Belgia, Italia, Turcia, Ţările de Jos şi Germania. După ce le-a retras în 2008 din Marea Britanie, Pentagonul va disloca din nou arme nucleare în Baza Aeriană Lakenheath din Suffolk, preciza tot telegraph, la începutul anului.

    Bombele americane nucleare tactice gravitaţionale B61-12, care au un randament variabil de până la 50 de kilotone, de peste trei ori puterea armei atomice aruncate asupra Hiroshimei în 1945, sunt dislocate în ţările din Europa.

    După ce Rusia a dislocat arme nucleare în Belarus şi a crescut numărul focoaselor nucleare din Kaliningrad la peste 100, preşedintele polonez Andrej Duda a cerut Statelor Unite să disloce arme nucleare şi în Polonia, dar încă nu a primit un răspuns ferm.

    Preşedintele Joe Biden a declarat de nenumărate ori că Putin nu glumeşte când ameninţă cu atacuri nucleare. Totodată, conform unui raport al informaţiilor norvegiene, navele ruseşti din Flota Nordică navighează cu arme nucleare tactice la bord, prima dată după 30 de ani.

    Într-un viitor conflict, forţele NATO se vor confrunta cu o axă a răului nucleară, formată din Rusia, China, Coreea de Nord, care au deja arme nucleare, şi Iranul, care poate produce, în maxim două săptămâni, cel puţin trei bombe nucleare tactice.

  • Secretarul general NATO: Aliaţii fac prea puţin în timp ce Ucraina rămâne fără muniţie

    În comentarii neobişnuit de tranşante privind acest război, Stoltenberg a arătat că aliaţii NATO au capacitatea de a oferi mai mult Ucrainei, dar trebuie să dea dovadă de voinţă politică pentru a face acest lucru, scrie Reuters.

    “Ajutorul fără precedent din partea aliaţilor NATO a ajutat Ucraina să supravieţuiască, ca naţiune independentă. Dar Ucraina are nevoie de şi mai mult sprijin şi are nevoie de el acum”, a declarat Stoltenberg la sediul NATO din Bruxelles.

    La mai bine de doi ani de la invazia Rusiei, armata ucraineană s-a confruntat recent cu o reducere semnificativă a livrărilor de arme din partea Occidentului.

    “Aliaţii NATO nu furnizează Ucrainei suficientă muniţie, iar acest lucru are consecinţe pe câmpul de luptă în fiecare zi. Este unul dintre motivele pentru care ruşii au reuşit să facă unele progrese pe câmpul de luptă în ultimele săptămâni şi luni”, a afirmat Stoltenberg..

    “Este o nevoie urgentă ca aliaţii să ia deciziile necesare pentru a face un pas şi a oferi mai multă muniţie Ucrainei. Acesta este mesajul meu către toate capitalele”, a subliniat Stoltenberg.

  • Anunţul momentului după ce o dronă rusească a căzut în România. Mesaj clar al şefului NATO

    NATO nu are niciun indiciu că resturile de drone găsite pe teritoriul românesc au fost cauzate de un atac deliberat al Rusiei asupra României, a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, conform Reuters.

    Ucraina declarase luni că dronele au explodat în România în timpul unui atac aerian rusesc de peste noapte asupra unui port ucrainean de peste Dunăre. Oficialii români au negat iniţial informaţiile ucrainene, dar miercuri ministrul Apărării, Angel Tilvar, a afirmat că părţi din ceea ce ar putea fi o dronă rusească au căzut pe teritoriul României.

    “Nu avem nicio informaţie care să indice un atac intenţionat din partea Rusiei şi aşteptăm rezultatul anchetei în curs”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în faţa parlamentarilor europeni.

    Stoltenberg a subliniat riscurile pe care le reprezintă atacurile aeriene ruseşti atât de apropiate de teritoriul alianţei.

    “Aceasta demonstrează riscurile de incidente şi accidente”, a spus el. “Indiferent de acest rezultat (al anchetei), ceea ce am văzut, desigur, sunt multe lupte şi, de asemenea, atacuri aeriene în apropierea graniţelor NATO”.

    Rusia a efectuat atacuri aeriene cu rază lungă de acţiune asupra unor ţinte din Ucraina de când şi-a invadat vecinul anul trecut, iar Kievul a raportat de mai multe ori că arme ruseşti suspecte au survolat sau s-au prăbuşit în ţările vecine. În cel mai grav incident, două persoane au fost ucise în Polonia de o rachetă care a căzut în apropierea frontierei în noiembrie anul trecut. Polonia şi aliaţii din NATO au declarat ulterior că a fost vorba de o rachetă de apărare antiaeriană ucraineană lansată greşit.

  • Stoltenberg: NATO nu are indicii privind un atac intenţionat al Rusiei asupra României

    NATO nu are niciun indiciu că resturile de drone găsite pe teritoriul românesc au fost cauzate de un atac deliberat al Rusiei asupra României, a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, conform Reuters.

    Ucraina declarase luni că dronele au explodat în România în timpul unui atac aerian rusesc de peste noapte asupra unui port ucrainean de peste Dunăre. Oficialii români au negat iniţial informaţiile ucrainene, dar miercuri ministrul Apărării, Angel Tilvar, a afirmat că părţi din ceea ce ar putea fi o dronă rusească au căzut pe teritoriul României.

    “Nu avem nicio informaţie care să indice un atac intenţionat din partea Rusiei şi aşteptăm rezultatul anchetei în curs”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în faţa parlamentarilor europeni.

    Stoltenberg a subliniat riscurile pe care le reprezintă atacurile aeriene ruseşti atât de apropiate de teritoriul alianţei.

    “Aceasta demonstrează riscurile de incidente şi accidente”, a spus el. “Indiferent de acest rezultat (al anchetei), ceea ce am văzut, desigur, sunt multe lupte şi, de asemenea, atacuri aeriene în apropierea graniţelor NATO”.

    Rusia a efectuat atacuri aeriene cu rază lungă de acţiune asupra unor ţinte din Ucraina de când şi-a invadat vecinul anul trecut, iar Kievul a raportat de mai multe ori că arme ruseşti suspecte au survolat sau s-au prăbuşit în ţările vecine. În cel mai grav incident, două persoane au fost ucise în Polonia de o rachetă care a căzut în apropierea frontierei în noiembrie anul trecut. Polonia şi aliaţii din NATO au declarat ulterior că a fost vorba de o rachetă de apărare antiaeriană ucraineană lansată greşit.

  • Următorul şef al NATO ar putea fi o femeie. Ce nume sunt prefigurate

    Lupta din culise pentru cine ar trebui să-i succeadă secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, a început în mod serios, cu accent pe femei, scrie The News York Times, care publică cele mai des întâlnite nume pentru această funcţie.

    Mandatul actualului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, se va încheia în toamna anului viitor. Astfel, lupta între aliaţi pentru cine ar trebui să îl înlocuiască a început cu adevărat, iar în această competiţie încep deja să se prefigureze câteeva nume, potrivit unor oficiali americani familiarizaţi cu dezbaterea, pe care îi citează The News York Times.

    Potrivit acestora, un candidat principal a apărut la Washington: Chrystia Freeland, în vârstă de 54 de ani, viceprim-ministru canadian-ucrainean şi ministru de finanţe al Canadei.

    Freeland are 54 de ani şi fostă jurnalistă (căsătorită cu un reporter de la The New York Times), a fost şi ministru de externe al Canadei. Avantajele sale sunt considerabile: vorbeşte engleză, franceză, italiană, ucraineană şi rusă; a condus ministere complicate; se pricepe la conferinţe de presă şi alte apariţii publice. În plus, ar fi prima femeie şi prima canadiancă şef NATO.

    Statele Unite nu propun un candidat american, deoarece un general american este în mod tradiţional comandantul suprem aliat al Europei, dar este de la sine înţeles că au o voce puternică în această alegere.

    Uniunea Europeană, deloc surprinzător, ar dori ca următorul şef al NATO să provină dintr-o ţară membră – 21 dintre cele 27 de state membre ale sale actuale aparţin alianţei. Şi presupunând că Suedia şi Finlanda vor fi aprobate pentru aderarea la NATO, Uniunea Europeană ar avea 23 din 32 de membri.

    Deşi europenii încă nu s-au coalizat în jurul unui candidat unic, şi ei au mai mulţi candidaţi puternici care sunt femei, printre care Kaja Kallas, 45 de ani, prim-ministrul Estoniei, Zuzana Caputova, 49 de ani, preşedintele Slovaciei, şi Kolinda Grabar-Kitarovic, 54 de ani, care a fost preşedinte al Croaţiei în perioada 2015-2020, a fost ambasador al Croaţiei la Washington şi a lucrat la NATO ca secretar general adjunct pentru diplomaţie publică.

    Marea Britanie, care a părăsit Uniunea Europeană, dar nu şi NATO, are un candidat în persoana lui Ben Wallace, 52 de ani, secretarul său pentru apărare. Unii oficiali au sugerat că el a rămas în această funcţie în ciuda problemelor din guvernul britanic nu doar pentru a oferi stabilitate în sprijinul acordat Ucrainei, ci şi pentru a-şi spori şansele pentru postul din NATO, pe care Londra îl doreşte ca un alt simbol al angajamentului său post-Brexit în lume.

    Persoana care va obţine postul va prelua, fără îndoială, postul într-unul dintre cele mai critice momente din istoria alianţei. Războiul din Ucraina a însemnat mai multe trupe NATO la graniţele Rusiei, potenţiali noi membri în Suedia şi Finlanda şi noi cereri de bani şi echipamente. Deşi NATO funcţionează prin consens, şeful său joacă un rol important în concilierea cererilor statelor membre şi în articularea poziţiei Occidentului în faţa unei audienţe globale.

    Există probleme cu toţi posibilii candidaţi şi este, de asemenea, posibil, a sugerat un oficial NATO, ca statele membre să fie de acord să prelungească mandatul lui Stoltenberg cu încă un an. Jens Stoltenberg, în vârstă de 63 de ani, ceruse o prelungire de doi ani din cauza războiului şi i s-a acordat un an, sau până în septembrie anul viitor.

    Ultimii doi şefi ai NATO, Stoltenberg din Norvegia şi Anders Fogh Rasmussen din Danemarca, au fost amândoi şefi de guvern. Dar aceasta nu a fost neapărat o regulă.

  • Jens Stoltenberg: Suntem gata să apărăm România şi toate ţările aliate

    Stoltenberg a declarat că Rusia nu ar trebui să folosească pretexte false pentru a escalada războiul şi mai mult, referindu-se la informaţiile false propagate în ultima perioadă.

    „NATO nu va fi intimidată sau împiedicată să ofere sprijin Ucrainei şi să susţină dreptul la autodeterminare, atâta timp cât este nevoie. În fiecare săptămână, forţele ucrainene devin din ce în ce mai puternice şi sunt mai bine echipate. În acelaşi timp, continuăm să ne consolidăm propria apărare. Vorbim despre o ranforsare a prezenţei NATO de la Marea Neagră la Marea Baltică, avioane de luptă pentru a păstra cerurile Europei în siguranţă şi mii de trupe americane, belgiene, olandeze şi franceze se află în România pentru a împiedica agresiunea”, a spus secretarul general al NATO.

    Jens Stoltenberg a mai spus că mesajul transmis de NATO prin trimiterea de trupe în România este unul clar: „NATO este gata să apere România şi toate celelalte ţări aliate”.

    Secretarul general al NATO a vorbit şi despre situaţia din regiunea Mării Negre, care este „de importanţă vitală, strategică pentru NATO”.

    „Războiul Rusiei a transformat părţi din Marea Neagră în zone de război. Rachete transmise de pe navele de război ruse în Marea Neagră au lovit oraşe ucrainene şi timp de luni de zile forţele ruseşti au blocat porturi ucrainene provocând cea mai mare criză alimentară din ultimii ani. Îndemnăm Rusia să îşi reînnoiască acordul pe care Turcia l-a mediat şi să se asigure că hrana ajunge la cei care au cea mai mare nevoie”, a mai spus Jens Stoltenberg.

    Secretarul general al NATO şi-a exprimat interesul pentru întâlnirea pe care o va avea cu premierul Ciucă şi în România, peste câteva săptămâni, după întrevederea de miercuri, de la Bruxelles.

  • Mandatul lui Jens Stoltenberg la şefia NATO a fost prelungit cu un an

    Liderii NATO au convenit joi să prelungească mandatul lui Jens Stoltenberg în funcţia de secretar general cu încă un an, în timp ce alianţa militară occidentală continuă să răspundă la invazia Rusiei în Ucraina, anunţă BBC.

    Confirmând decizia într-un mesaj pe Twitter, Stoltenberg a declarat că Occidentul se confruntă cu “cea mai mare criză de securitate din ultima generaţie”, adăugând: “Rămânem uniţi pentru a ne menţine alianţa puternică şi oamenii noştri în siguranţă”.

    Stoltenberg a ocupat această funcţie din octombrie 2014.
     

  • Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, aflat în România, a fost primit de ministrul Apărării

    Celor doi oficiali le-a fost prezentat onorul şi au trecut în revistă garda militară, fiind intonate imnul de stat al României şi imnul NATO.

    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat garda militară în limba română, spunând ”Bună ziua”.

    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, mai are în program, joi, întâlniri cu preşedintele Klaus Iohannis şi premierul interimar Gabriel Oprea, precum şi o vizită la Unitatea NATO de Integrare a Forţelor.

    De la ora 10.00, oficialul NATO se va întâlni cu premierul interimar Gabriel Oprea, la Palatul Victoria, iar apoi cu ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu, la sediul MAE.

    Secretarul general al NATO va fi primit de preşedintele Klaus Iohannis la Cotroceni, de la ora 11.30, cei doi urmând să susţină o declaraţie de presă comună, de la ora 12.20, şi să participe la un dejun oficial, de la ora 12.50.

    Jens Stoltenberg mai are în program o vizită la Unitatea NATO de Integrare a Forţelor, alături de preşedintele Klaus Iohannis şi ministrul Apărării Mircea Duşa, de la ora 14.25.

    Stoltenberg s-a întâlnit în luna ianuarie, la Bruxelles, cu preşedintele Klaus Iohannis atunci temele de discuţie referindu-se la finanţarea Armatei, în condiţiile evoluţiilor de securitate din regiune,la baza de la Deveselu şi la prezenţa României în Afganistan.

    Stoltenberg este secretarul general al NATO din martie 2014.

  • Noul secretar general al NATO se arată conciliant faţă de Rusia

    “Suntem foarte îngrijoraţi de faptul că armistiţiul este atât de (frecvent) încălcat şi că există confruntări (armate) în continuare” în Ucraina, a declarat fostul premier norvegian Jens Stoltenberg, la baza aeriană de la Lask, situată în centrul Poloniei.

    El s-a întâlnit cu preşedintele polonez Bronislaw Komorowski luni dimineaţa, dar şi cu premierul Ewa Kopacz, într-o vizită prin care a dorit să marcheze susţinerea Alianţei Nord-Atlantice faţă de ţările din Europa de Est îngrijorate de agresivitatea rusiei.

    Stoltenberg a discutat pe îndelete, la Lask, cu piloţi de vânătoare canadieni, americani, polonezi, olandezi şi germani care efectuează misiuni de poliţie aeriană în statele baltice. El a urcat la bordul unui avion echipat cu un sistem Awacs, care asigură misiuni zilnice de supraveghere în spaţiile aeriene ale Poloniei şi României.

    Aceste misiuni au fost consolidate după anexarea Crimeei de către Rusia, în martie, iar numărul avioanelor de vânătoare aliate din estul Europei a crescut de patru ori.

    La Varşovia, Stoltenberg a reafirmat voinţa Alianţei Nord-Atlantice de a asigura “o prezenţă continuă” pe flancul de est al teritorului NATO, dar a subliniat că este vorba despre o acţiune “întru totul defensivă”. Foarte prudent, el nu a repetat multiplele critici formulate de către Rasmussen la adresa Moscovei.

    Întrebat despre criza din estul Ucrainei, Stoltenberg nu a evocat nici prezenţa trupelor ruseşti alături de combatanţi rebeli proruşi şi nici furnizarea de armament greu şi echipamente de către Rusia către separatişti, în contextul în care conducătorii militari ai NATO comunică frecvent pe această temă.

    Scut antirachetă

    Jay Janzen, un purtător de cuvânt militar al NATO, a denunţat săptămâna trecută prezenţa câtorva sute de militari ruşi în Ucraina şi a aproximativ 20.000 de militari de-a lungul frontierei, de partea rusă.

    La întrebarea cum ar putea Rusia contribui la calmarea situaţiei în Ucraina – unde confruntările armate s-au intensificat în ultimele zile, în pofida armistiţiului semnat pe 5 septembrie -, Stoltenberg s-a mulţumit să răspundă că “îndemnăm Rusia să-şi folosească întreaga influenţă pentru a face astfel încât separatiştii să respecte armistiţiul”.

    Concomitent, un reprezentant NATO dezvăluia că, în primele nouă luni ale acestui an, avioane de vânătoare aliate au interceptat de două ori şi jumătate mai multe avioane ruse în spaţiul aerian al Mării Baltice şi Mării Negre decât în cele douăsprezece luni ale lui 2013.

    Aceste operaţiuni constau în zboruri efectuate în largul zonelor de coastă, în spaţiul aerian internaţional, alături de aeronave militare care nu şi-au semnalat prezenţa autorităţilor civile prin furnizarea unui plan de zbor sau comunicarea poziţiei, cu scopul de a le descuraja să se apropie de state membre NATO, potrivit acestui reprezentant.

    Mobilizat în Lituania, comandantul canadan David Pletz a declarat pentru AFP că avioanele de tip CF-18 din echipa sa au participat la o asemenea interceptare pe 11 septembrie, vizând un avion de transport militar rusesc care a decolat de la Kaliningrad.

    “Ne aflăm aici pentru a arăta cât de în serios ia Alianţa (Nord-Atlantică) acest lucru, pentru a ne demonstra credibilitatea”, a spus el.

    Polonia a profitat de această vizită oficială, prima efectuată în străinătate de către Stoltenberg după preluarea funcţiei, pe 1 octombrie, pentru a pleda în favoarea instalării unui scut antirachetă la care Varşovia va contribui puternic.

    Proiectul unui scut antirachetă NATO, care are la bază o tehnologie americană, vizează staţionarea până în 2020 a unor interceptori de rachete şi radare puternice în Marea Mediterană, Polonia şi România.

    Prezentat ca o protecţie faţă de Iran sau Coreea de Nord, proiectul este, de mai mulţi ani, subiectul unei discordii puternice între NATO şi Rusia, care-l percepe ca pe o ameninţare la adresa securităţii sale.

    Evocând situaţia din Turcia – o ţară în care efectuează o vizită în perioada 9-10 octombrie -, Stoltenberg a subliniat că Alianţa Nord-Atlantică va susţine Ankara în faţa ameninţării reprezentate de către gruparea Statul Islamic (SI).