BusinessMagazin

Tag: stimulent

  • Efectul tiparniţei americane de bani

    Aceasta arată că tendinţa pozitivă a pieţei muncii din SUA se menţine, contrar speculaţiilor că statisticile încurajatoare privind şomajul şi ocuparea forţei de muncă apărute în perioada alegerilor din noiembrie trecut ar fi fost doar un fenomen accidental. Explicaţia ţine, evident, de tiparniţa de bani a Rezervei Federale – cumpărările de obligaţiuni de pe piaţă de către banca centrală americană, în sumă de 85 mil. dolari pe lună, cu scopul de a stimula creşterea economică şi reducerea şomajului.

    Preşedintele Fed, Ben Bernanke, a lăsat vineri să se înţeleagă că aceeaşi politică va continua până ce piaţa muncii va dovedi clar o redresare durabilă. “Trebuie să ne asigurăm că nu e vorba doar de o ameliorare temporară”, a spus Bernanke, citat de Bloomberg.

    Media cererilor de ajutoare de şomaj pe ultimele patru săptămâni a scăzut la minimul ultimilor cinci ani, respectiv 339.750, faţă de 347.250 în precedentele patru săptămâni. În februarie, numărul angajărilor noi a crescut cu 236.000, faţă de o creştere cu 119.000 în ianuarie.

  • Noile coduri ale Americii: Operaţiunea Twist în loc de QE3

    Scopul operaţiunii este de a împinge în jos dobânzile pe termen lung, corelate cu dobânzile la creditele ipotecare şi cele pentru finanţările acordate afacerilor. Numele de Operaţiunea Twist, după genul de dans cu acelaşi nume, a apărut prima dată în 1961, când Fed a procedat pentru prima dată la schimbul de titluri de datorie pe termen scurt cu altele pe termen lung, cu scopul de a reduce decalajul dintre dobânzile pe termen lung şi cele pe termen lung şi a întări dolarul.

    Decizia Fed este o alternativă mult mai sănătoasă, ca stimulent economic, în raport cu cele două programe de relaxare monetară cantitativă promovate după declanşarea crizei financiare, întrucât nu se mai bazează pe crearea de monedă şi exportarea în toată lumea a inflaţiei rezultate, cu efecte negative îndeosebi asupra ţărilor în curs de dezvoltare.

    După anunţarea deciziei de joi a Fed, randamentele la titlurile federale pe termen lung (mai ales pentru cele cu scadenţa la 30 de ani) au scăzut, într-adevăr, însă pieţele financiare au reacţionat negativ, nu atât pentru că se aşteptau la o nouă rundă de QE, ci din cauza evaluării de către Rezerva Federală a situaţiei economice din SUA, caracterizată de o continuare a situaţiei proaste de pe piaţa muncii şi a prezenţei unor riscuri apreciate drept “semnificative” ca peisajul economic din SUA să se înrăutăţească.

  • Discursul lui Ben Bernanke înviorează pieţele financiare

    După o scădere iniţială, indicii bursieri au crescut – DJIA cu 1,27%, S&P 500 cu 1,44, Nasdaq Composite cu 2,19%, a transmis Reuters.

    Admiţând că perspectiva economiei pe termen scurt a devenit mai puţin favorabilă, Bernanke s-a declarat optimist pe termen lung în privinţa redresării economiei şi a evitării unei noi recesiuni, a apreciat că evoluţia inflaţiei nu este îngrijorătoare şi a anunţat că în septembrie, Comitetul de Politică Monetară al Rezervei Federale se va reuni pentru două zile (în loc de o zi, cum se ştia iniţial) spre a discuta dacă este nevoie de măsuri suplimentare pentru stimularea economiei.

    În traducere, aceasta înseamnă că, aşa cum sperau pieţele, Fed ar putea recurge la un nou program de relaxare cantitativă (cantitative easing – QE), respectiv de cumpărare de obligaţiuni americane, după ce programul precedent, al doilea de la declanşarea crizei financiare din 2008 (QE2), în valoare de 600 de miliarde de dolari, s-a încheiat în luna iunie.

    Vezi aici discursul integral al preşedintelui Rezervei Federale.

    “N-a dat undă verde pieţelor pentru QE3, dar n-a indicat nici opoziţia faţă de aceasta. Sugerând că inflaţia nu e de natură să îngrijoreze, a lăsat deschisă posibilitatea pentru QE3”, a comentat Kevin Caron, analist de strategie la Stifel, Nicolaus & Co. din New Jersey.

    Aurul a crescut, de asemenea, cu 2%, depăşind 1.800 de dolari pe uncie în cursul tranzacţiilor de vineri, iar cuprul a atind maximul ultimelor trei săptămâni, reflectând incertitudinea ulterioară discursului lui Bernanke. Euro a crescut de la 1,4368 dolari joi la 1,4486, dolarul pierzând din valoare şi faţă de alte monede, ca yenul, dolarul canadian sau dolarul australian.

    ŞOMAJUL, PRIORITATEA NR.1

    La sfârşitul lui iunie, Bernanke a promis că nu va mai exista şi un al treilea program de cumpărare de obligaţiuni din iulie încolo, întrucât economia americană s-a redresat suficient, însă a adăugat că ar putea fi iniţiat un program QE3 “dacă se deteriorează condiţiile economice”.

    Între timp, certurile din Congres pe marginea viitoarelor reduceri de cheltuieli de la buget au determinat Standard & Poor’s să reducă ratingul SUA, iar perspectivele economiei s-au înrăutăţit. În trimestrul al doilea, economia a crescut sub estimări, cu numai 1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor transmise vineri de Departamentul Comerţului, iar estimările de creştere a PIB au fost reduse de către instituţii ca Goldman Sachs (de la 1,7% la 1,5% pentru tot anul) şi de JP Morgan (de la 2,5% la 1% pentru trimestrul al patrulea).

    La începutul lui august, Congresul a aprobat creşterea plafonului de îndatorare pentru SUA, în schimbul unor reduceri de cheltuieli cu cel puţin 2.100 de miliarde de dolari, care urmează să fie decise în detaliu până în luna noiembrie de un comitet legislativ format din 12 membri ai Congresului, democraţi şi republicani.

    Ben Bernanke i-a criticat pe politicieni în discursul său susţinut la Jackson Hole, Wyoming, afirmând că bătălia politică din vară în jurul plafonului de îndatorare şi al bugetului federal a perturbat pieţele financiare “şi probabil şi economia”. “Acestei ţări i-ar trebui un proces mai bun de luare a deciziilor fiscale”, a spus el. Cu o asprime fără precedent în discursurile de până acum, notează The New York Times, preşedintele Rezervei Federale a apreciat că guvernul a devenit poate cea mai mare ameninţare a redresării economice.

    “Calitatea politicilor economice din SUA va influenţa puternic perspectivele naţiunii pe termen lung”, a afirmat Bernanke. El a apreciat nivelul actual al şomajului pe termen lung drept “extraordinar de mare”, notând că aproape jumătate dintre şomeri au rămas fără slujbă timp de mai bine de şase luni, ceea ce erodează potenţialul şi capacităţile oamenilor şi îngreunează relansarea economiei. Rata şomajului a fost de 9,1% în iulie, aproape jumătate dintre şomeri nereuşind să-şi găsească de lucru de mai bine de 27 de săptămâni.

  • Preţul aurului scade spectaculos

    Conform Reuters, preţul aurului cu livrare în decembrie a căzut cu 104 dolari, închizând şedinţa la 1,757,59 de dolari pe uncie – cea mai mare scădere înregistrată din 22 ianuarie 1980 până în prezent.

    Recordul anului a fost stabilit marţi, când aurul a ajuns la peste 1.911,46 de dolari pe uncie, comparativ cu doar puţin peste 1.400 de dolari la începutul lui 2011.

    Comenzile de bunuri de folosinţă îndelungată (pentru companii şi consumatori) au crescut în iulie cu 4%, mult peste aşteptări (estimările vizau o creştere de 1,9%), raportat la o scădere cu 1,3% în iunie, a anunţat Departamentul Comerţului, citat de CNN. Media a fost ridicată puternic de o creştere cu 43,4% a comenzilor de avioane civile şi cu 11,5% a comenzilor de vehicule. Au scăzut însă în continuare comenzile de computere şi produse electronice, echipamente de comunicaţii, maşini şi utilaje.

    Potrivit analiştilor, publicarea unor noi veşti proaste despre mersul economiei ar fi sporit şansele ca Rezerva Federală să fie silită să recurgă la un nou program de stimulare a economiei prin cumpărarea de obligaţiuni americane, ceea ce ar fi deteriorat valoarea dolarului şi ar fi făcut aurul şi mai atractiv ca plasament. Datele de la Departamentul Comerţului slăbesc însă, măcar pentru moment, temerea de o nouă recesiune.

    Pieţele aşteaptă în continuare discursul de vineri al lui Ben Bernanke, şeful Rezervei Federale, care va semnala direcţiile de politică monetară în perioada următoare.

  • Se pregateste America de un nou program de stimulare a economiei?

    Acest al doilea program de relaxare monetara cantitativa (QE2),
    initiat in noiembrie 2010 dupa ce a luat sfarsit cel initiat in
    2008 ca reactie la criza financiara, a insemnat cumpararea de catre
    Rezerva Federala de obligatiuni americane guvernamentale in valoare
    de 600 de miliarde de dolari si a fost apreciat de analistii care
    au vazut in el o cale eficienta de a stimula piata actiunilor,
    consumul si relansarea economiei dupa criza.

    Analistii de la Nomura scriu ca programul a fost de fapt o
    strategie de urcare a pretului activelor la nivel global, stimuland
    migrarea capitalurilor de la obligatiunile americane spre alte
    plasamente si deci indepartarea de SUA a pericolului de inflatie.
    Aceasta s-a transformat insa in export de inflatie catre alte tari
    vizate de fluxurile de capital speculativ, indeosebi tarile in curs
    de dezvoltare. Mai intai s-au apreciat monedele nationale, din Asia
    pana in America de Sud, apoi au crescut preturile materiilor prime,
    tot ca efect al speculatiilor de piata.

    Seful Rezervei Federale, Ben Bernanke, a promis ca nu va mai
    exista si un al treilea program QE din iulie incolo, intrucat
    economia americana s-a redresat suficient astfel incat sa nu mai
    necesite astfel de stimulente. Comentatorii de la SeekingAlpha iau
    insa in calcul sugestia lui Ben Bernanke ca ar putea aparea si un
    QE3 “daca se deterioreaza conditiile economice” – or, taierile
    drastice de cheltuieli impuse de Congres ar corespunde unei astfel
    de deteriorari. La 16 mai, secretarul Trezoreriei, Timothy
    Geithner, a declarat ca guvernul nu-si mai poate onora toate
    obligatiile de plata, intrucat republicanii din Congres blocheaza
    cresterea limitei de indatorare publica, ceea ce ar corespunde unei
    situatii de “urgenta fiscala”.

    Deficitul bugetului federal se situeaza la circa 10% din PIB,
    iar daca la inceputul anului existau prognoze ca economia americana
    va creste cu pana la 5%, acum toate estimarile au devenit mult mai
    prudente: in ultimul sondaj printre analisti facut de Bloomberg,
    estimarea de crestere a PIB este de 2,7%.

  • SUA: Mai stimulati mult economia?

    Criticii il acuza pe Bernanke ca acest al doilea program de
    relaxare cantitativa (QE2), dupa cel ulterior crizei financiare din
    2008, se traduce pur si simplu ca tiparire de bani cu efect
    inflationist net, desi economia nu mai are nevoie acum de
    stimulente, fiind pe crestere – 3,2% in ultimul trimestru din 2010
    si 2,9% pe tot anul in raport cu 2009.

    Seful Fed a recunoscut ca a crescut consumul si ca nu mai exista
    riscul deflatiei, un fenomen discutat aproape excesiv pe parcursul
    lui 2010, insa a justificat continuarea programului monetar prin
    faptul ca economia americana continua sa nu genereze locuri de
    munca si ca acesta ramane criteriul deosebirii dintre redresarea
    aparenta si cea reala, astfel incat “pana nu ajungem la o perioada
    de crestere sustinuta a crearii de locuri de munca, nu putem
    considera ca economia si-a revenit”.

    Ultimele date statistice, publicate vineri, arata in sfarsit o
    crestere a angajarilor, care a dus in februarie rata somajului
    aproape de minimul din ultimii doi ani, respectiv 8,9%, fara de 9%
    in ianuarie. Numarul de angajari in afara sectorului agricol a
    crescut cu 222.000 in februarie, cel mai mult din aprilie 2010 pana
    acum.

  • Criza actuala ar fi depasit-o pe cea din anii ’30 daca SUA nu acordau cele 1,7 trilioane de dolari

    Ajutorul acordat de SUA marilor companii pentru iesirea din
    criza economica a salvat 8,5 milioane de americani de somaj si a
    impiedicat o scadere cu 6,5% a economiei, arata un studiu efectuat
    de compania de rating Moody’s.

    Economistul-sef al Moody’s, Mark Zandi, si profesorul
    universitar de la Princeton, Alan Blinder, cei care au coordonat
    studiul, spun ca, in lipsa ajutorului de 1,7 trilioane de dolari
    acordat de guvernul SUA, criza economica ar fi fost cu mult mai
    grava decat cea din anii ’30.

    Mai multe despre
    ajutorul acordat de SUA marilor companii pentru ieşirea din criza
    economică     pe www.gandul.info.