BusinessMagazin

Tag: STIL DE VIAŢĂ

  • Educaţie, stil de viaţă şi wellness. România vrea să dubleze alocarea din PIB pentru cercetare, dezvoltare şi inovare în următorii cinci ani

    ♦ România este pe ultimul loc în UE după cheltuielile cu cercetarea şi dezvoltarea, cu mai puţin de 0,5% din PIB ♦ La nivelul Uniunii Europene, cheltuielile cu cercetarea, dezvoltarea şi inovarea au fost, în medie, de 2,32% din PIB.

    Noua ţintă asumată de autorităţile din România pentru cheltuielile ce vizează sectorul de cercetare – dezvoltare – inovare este de 1% din PIB, prin Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare în perioada 2022-2027, ţintă care nu ar putea fi atinsă fără contribuţia fondurilor private, conform unui raport realizat de KPMG.

    „Ne dorim să utilizăm cercetarea – dezvoltarea – inovarea ca unul dintre instrumentele pentru creşterea economică. Important este să înţelegem că pe mediul de afaceri vrea să aplice aceste facilităţi. (…) Ştim constrângerile bugetare, dar cred că trebuie să avem în calcul faptul că, dacă nu ne aliniem la nivel de facilităţi, pierdem iarăşi teren în a atrage investiţii. Şi investiţiile străine pot fi atrase în România, pe lângă capitalul autohton”, a spus Ramona Jurubiţă, country managing partner KPMG România, în cadrul conferinţei „Facilităţile fiscale pentru cercetare-dezvoltare – un instrument la îndemâna României pentru creştere economică“, organizată de KPMG România în parteneriat cu Ziarul Financiar.

    În prezent, în România, raportul cheltuielilor din PIB alocate acestor tipuri de activităţi este de 0,47%, cheltuielile realizate de statul român scăzând, chiar, marginal, deşi schemele de ajutor de stat au fost în creştere.

    Pachetul de facilităţi fiscale oferit de România pentru activităţi din cercetare-dezvoltare cuprinde o deducere suplimentară de 50% din totalul cheltuielilor întreprinse în acest scop, amortizarea accelerată a activelor utilizate în scopuri de cercetare-dezvoltare şi scutirea impozitului pe veniturile din salarii ale cercetătorilor şi ale altor angajaţi implicaţi în cercetare-dezvoltare, inovare (CDI).

    În Lituania, Slovacia, Ungaria, Polonia şi Croaţia, deducerile suplimentare ating valori semnificative de până la 300% din totalul cheltuielilor, arată studiul KPMG în România – ”Facilităţi fiscale şi alte instrumente de stimulare a activităţilor de cercetare-dezvoltare – un potenţial semnificativ la îndemâna României pentru creştere economică”.

    Conform datelor furnizate de la Banca Mondială, citate de studiul KPMG,  printre jucătorii cheie la nivel mondial în materie de cheltuieli cu CDI ca procent din PIB se numără: Israel (5,44%), S.U.A (3,45%), Coreea de Sud (4,81%), Japonia (3,26%) şi Suedia (3,14%).

    La nivelul Uniunii Europene, datele oficiale publicate de către Eurostat arată situaţia aferentă anului 2020. În acest an, cheltuielile cu activităţile de cercetare – dezvoltare – inovare la nivelul Uniunii Europeneau fost, în medie, de 2,32% din PIB, o creştere de aproximativ plus 0,1% faţă de nivelul raportat în anul 2019.

    De asemenea, este important de menţionat faptul că în ultimii cinci ani şi la nivelul UE27 ponderea din PIB a cheltuielilor aferente activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare a crescut cu Ă0,2%. Astfel, ţinta de 3% din PIB stabilită de Uniunea Europeană în cadrul Strategiei Europa 2020 a fost atinsă sau depăşită de doar cinci state membre: Suedia, Belgia, Austria, Germania şi Danemarca. Se remarcă faptul că România se află pe ultimul loc, cu doar 0,47% din PIB alocat activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare, în scădere cu 0,01% faţă de anul 2019.

  • Educaţie, stil de viaţă şi wellness. Preocuparea de a le asigura o stare de bine angajaţilor, un trend constant în rândul angajatorilor în ultima perioadă

    ♦ Cosmina Coman,  Learning Pro: „Accentul pe wellbeing a venit în urma unor traume psihice şi sociale date de pandemie, anxietăţi date de războiul recent din Ucraina, care au accentuat foarte mult căutările personale şi oamenii poate nu mai vor să facă acelaşi lucru, poate vor să-şi schimbe cariera“.

    Preocuparea angajatorilor de a le asigura o stare de bine angajaţilor este un trend constant, afirmă Cosmina Coman, managing director în cadrul firmei de training Learning Pro.

    „Un trend constant este cel de preocupare a angajatorilor către asigurarea a ceea ce se cheamă wellbeing faţă de angajaţi şi acest lucru este sprijinit de elemente din zona de tehnologie, pe lângă ce li se pune la dispoziţie angajaţilor, adică instrumente de sprijin psihologic prin diverse tehnologii, până la elemente de productivitate, instrumentele pe care le folosim cu toţii cât stăm la ecran, cât suntem în meeting-uri’’, a declarat Cosmina Coman în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Preocuparea angajatorilor pentru wellbeing vine după ce angajaţii au trecut printr-o serie de traume în ultimii ani, traume cauzate de pandemia de COVID-19 sau de războiul din Ucraina.

    „Accentul pe wellbeing a venit în urma unor traume psihice şi sociale date de pandemie, anxietăţi date de războiul recent din Ucraina, care au accentuat foarte mult căutările personale şi oamenii poate nu mai vor să facă acelaşi lucru, poate vor să-şi schimbe cariera. Cei de la Microsoft spun că cariera nu ar mai trebui privită ca o scară cum era clasic, ci ca un loc de joacă şi scopul este să găsim şi o bucurie în ceea ce facem. Acestea sunt aşteptările angajaţilor, să aibă parte de o carieră pe nevoile lor“, a mai spus Cosmina Coman.

    România se află pe primul loc în Europa la capitolul engagement, adică devotament profesional la locul de muncă, cu 33%, potrivit unui studiu realizat la nivel global de compania de cercetare Gallup, menţionat de reprezentanta Learning Pro.

    „Măsurătorile reflectă engagement-ul angajaţilor, calitatea vieţii, dar şi cum percep oamenii din respectiva ţară problemele sociale.“

    Productivitatea angajaţilor creşte cu 82% pentru angajaţii cărora li s-a făcut onboarding-ul corect, pe când doar 20%-30% din angajaţii din companii spun că li s-a făcut un onboarding corect, mai spune Cosmina Coman.

    „Asta înseamnă prezentarea mediului de lucru, conectarea cu colegii, permitere a unui timp de adaptare, punerea la dispoziţie a întregului set de tehnologie de care are nevoie, comunicarea obiectivelor.“

    De asemenea, ea mai explică conceptul de re-boarding, care înseamnă comunicarea aşteptărilor angajatorului faţă de angajat, sistemul hibrid de muncă ales de angajat, care este noul setup fizic, noile tehnologii pe care le foloseşte compania, noii colegi, cum comunicăm cu noii colegi.

    Cosmina Coman a mai adăugat şi faptul că LinkedIn a făcut o statistică prin care spune că există de opt ori mai mult engagement pe social media cu conţinutul distribuit de angajaţi, decât cel cu reţelele sociale.

    „Dacă employer branding-ul este ceea ce spune companie despre ea ca angajator, employee advocacy este ceea ce spun angajaţii despre companie ca şi angajatori“, concluzionează Cosmina Coman.

  • Educaţie, stil de viaţă şi welness. Cu angajaţii la psiholog. Problemele de sănătate mintală îi fac pe angajaţi mai neproductivi

    Sănătatea mintală a evoluat de la un concept rar abordat, la un subiect discutat frecvent, atât în rândul pacienţilor, cât şi în marile corporaţii. Pandemia a scos la suprafaţă mai rapid nevoia de servicii din sfera psihologică, iar companiile s-au adaptat trendului.

    Este şi cazul Medicover, al treilea cel mai mare operator medical privat din piaţa locală, care a creat un program de consiliere pentru angajaţi şi angajatori alături de clinica Hope, specializată în domeniul psihiatriei şi psihoterapiei.

    „Nevoile emoţionale şi stresul resimţit de angajaţi, cu precădere în ultimii ani, impun o abordare specializată. Liderii de astăzi trebuie să acorde importanţa cuvenită stării de bine a angajatului, la nivel emoţional şi mintal, pentru a-i oferi cadrul propice performanţei. Implicarea în susţinerea sănătăţii mintale este cea mai bună investiţie pentru companiile care gândesc pe termen lung“, a spus Florinela Cîrstina, director general al Medicover România.

    Ce înseamnă mai exact programul de „mental health“? Consilierea în cadrul acestui program include etape de audit psihologic, traininguri, terapie, toate menite să crească performanţa şi productivitatea angajaţilor.

    Marile reţele de sănătate privată deja au servicii de consiliere psihologică, inclusiv în pachetele de abonamente medicale pe care le accesează companiile ca beneficiu pentru angajaţii lor. Programul de sănătate mintală pus pe piaţă de Medicover şi clinica Hope implică nişte costuri suplimentare faţă de abonamet, care depind de complexitatea intervenţiei şi de numărul de angajaţi.

    „În ultimii ani, numărul persoanelor cu tulburări emoţionale şi psihice a crescut foarte mult şi intervenţiile de sănătate mintală la locul de muncă pot avea un efect foarte puternic, atât în prevenţia cât şi în tratamentul tulburărilor psihice şi emoţionale“, a spus şi dr. Gabriella Bondoc,  director general şi fondatoare a clinicii Hope.

    Ea a menţionat că anxietatea şi depresia au crescut ca frecvenţă cu câte 20% fiecare, din estimările internaţionale. Iar starea de sănătate mintală a angajaţilor se vede direct în absenteism la locul de muncă, lipsa satisfacţiei şi a productivităţii. Aceste aspecte, pe termen mediu şi lung, înseamnă bani pierduţi de companii.

    Şi alţi jucători din piaţa medicală privată au pus accentul pe dezvoltarea în zona de sănătate mintală, cum este cazul reţelei Regina Maria, care a cumpărat Clinica de psihologie Oana Nicolau la începutul lui 2022. Şi MedLife are un centru de excelenţă în psihiatrie şi psihoterapie, iar din datele anterioare ale companiei, în 2020, până la 20% din totalul de consultaţii de psihologie şi psihiatrie au fost asociate cu COVID-19.

  • Resetarea designului. Cum acomodezi un nou stil de viaţă?

    Pe segmentul amenajărilor de lux, odată cu pandemia, nu doar biroul s-a mutat în sufragerie, ci şi cafeneaua în bucătărie sau barul în spaţiul de socializare nou creat în locuinţă. Iar când vine vorba de birouri, felul în care acestea arată aduce din ce în ce mai mult din intimitatea şi relaxarea de acasă. Pare că regulile de amenajare nu mai există – iar tocmai această regulă este singura cu care surorile Cristina Căpitanu şi Elena Oancea rezonează. Şi nu de acum, ci încă de la lansarea afacerii Lemon Interior Design, în urmă cu aproape 18 ani.

     

    „În design, a gândi diferit este corect” (original: „In design, thinking wrong is right”, John Bielenberg) – răspund surorile Cristina Căpitanu şi Elena Oancea la întrebarea despre regulile de design pe care le aplică. Şi acum, ca şi în cadrul interviurilor Business MAGAZIN din trecut, mi-au amintit că există un singur principiu de care ţin cont în toate proiectele Lemon Interior Design: cunoaşterea clientului. 

    Înfiinţată în 2004, afacerea surorilor Cristina Căpitanu şi Elena Oancea se axează pe furnizarea de servicii integrate de design şi management al amenajărilor interioare. S-au orientat pe nişa amenajărilor de lux, iar printre cele mai cunoscute proiecte pe care cele două surori le-au gândit şi implementat se numără lobby-urile unor clădiri rezidenţiale cunoscute din Bucureşti, precum One Cotroceni Park, dar şi o serie de apartamente şi penthouse-uri. În 2019, au anunţat şi lansarea diviziei office, axată pe soluţii complete de proiectare, design şi implementare pentru configurarea spaţiilor de birouri, într-un mod personalizat, precum şi expansiunea în afara graniţelor. De-a lungul timpului, au evoluat de la un business în care ele erau singurele angajate şi de la venituri de câteva zeci de mii de euro, la o cifră de afaceri  care a ajuns la 13 milioane de euro în 2021, în creştere cu 200% faţă de anul anterior. În ceea ce priveşte segmentarea celor două divizii pe care le au, rezidenţialul reprezintă acum 64% din business-ul Lemon, cu o cifră de afaceri de 8,3 milioane de euro, în vreme ce Lemon Office Design  generează o cifră de afaceri de 4,7 milioane de euro şi are o pondere de 36% din business.

    „Deşi o criză perturbă prin definiţie, ea generează şi o anumită solidaritate şi creativitate, multă inovaţie şi o nouă perspectivă asupra comunicării”, descrie Cristina Căpitanu cei doi ani care au trecut de la ultimul nostru interviu, care au coincis şi cu situaţia pandemică. La fel ca pentru întreaga planetă, anii care au trecut au fost şi pentru cele două surori-antreprenoare ani de adaptare din mers, de găsire a celor mai bune soluţii pentru echipă, precum şi de identificare a direcţiilor în care pot dezvolta businessul în continuare. În primă fază, au implementat  măsuri de siguranţă pentru echipa Lemon şi pentru colaboratori, s-au adaptat la un stil nou de muncă, iar Cristina Căpitanu crede că acest lucru i-a unit şi mai mult. În ceea ce priveşte evoluţia businessului, s-au numărat printre cei care au beneficiat de o creştere a cererii, în contextul în care tot mai mulţi dintre români au acordat o importanţă mai mare spaţiilor de locuit: „Am constatat o creştere a cererilor de amenajare interioară, fie că vorbim despre clienţi care se mutau în casă nouă, fie de alţii care făceau un upgrade al locuinţei pe care deja o deţineau, dorind să îşi reconfigureze spaţiul pentru a le oferi cele mai bune condiţii adaptate la noul context”.

    Pe de altă parte, pe sectorul office balanţa a înclinat diferit şi a cunoscut cele mai mari fluctuaţii, revenind acum la o creştere susţinută a interesului pentru birouri adaptate vremurilor, în care să primeze confortul şi siguranţa angajatului, după cum observă Elena Oancea: „Acum, la doi ani de la începutul pandemiei, ceea ce observăm noi este că primează criteriile de siguranţă atunci când companiile caută un birou, astfel încât acesta să ofere cele mai bune garanţii de sănătate şi de wellness pentru angajaţi”. Toate aceste creşteri ale cererii atât pe segmentul rezidenţial, cât şi pe cel office au dus şi la mărirea echipei Lemon în ultimii ani, care acum numără 42 de arhitecţi, designeri, graficieni, oameni de cifre, „toţi cu abilităţi estetice şi experienţă solidă în domeniu şi în business”, după cum punctează cele două surori. Odată cu creşterea echipei, s-au mutat şi într-un nou birou, la parterul unuia dintre turnurile One Floreasca City.

    „Noile birouri ies din tiparele convenţionale şi se concentrează pe design si ergonomie, relaxare şi intimitate, spaţii comune de discuţii şi întâmpinare a partenerilor de lucru.”

    Elena Oancea, cofondator, Lemon Interior Design. Foto: Adrian Cristea

     

    Biroul de acasă devine casa de la birou?

    „Segmentul office a fost unul supus unor mari provocări în ultimii ani, însă această schimbare de paradigmă vine cu beneficii în primul rând pentru angajaţi”, descrie Elena Oancea evoluţia sectorului de office, o piaţă aflată pe un trend de revenire şi reconfigurare în acelaşi timp.

    Ea spune că pe agenda companiilor contează tot mai mult siguranţa, sănătatea şi starea de bine  a angajaţilor, astfel încât este important ca biroul să fie situat într-o clădire certificată sanitar, pentru a asigura un mediu de lucru sigur: „Primează certificarea sanitară acum, iar companiile nu îşi mai permit să îşi cheme echipele înapoi la lucru în spaţii care nu sunt moderne, cu mobilă veche, fără tehnologii moderne integrate”. Iar dacă în trecut, adaugă ea, criteriul financiar era cel mai important, acum pe primul loc au trecut certificările biroului, fie LEED, fie WELL Health & Safety.

    „În plus, dezvoltările multifuncţionale devin foarte atrăgătoare pentru că la parterul biroului sau în incinta ansamblului echipele au acces la o gamă variată de facilităţi, de la restaurante, cafenele, la clinici medicale, săli de sport sau spaţii verzi de recreere. Această dinamică a unei comunităţi office care beneficiază de servicii integrate schimbă percepţia asupra ideii de mers la birou”, observă Oancea. Apoi, spaţiile de lucru vor integra din ce în ce mai mult spaţii care să stimuleze socializarea şi vor aduce puţin cu confortul de acasă: „Pentru foarte multe companii care revin la birou, chiar şi pentru un sistem de lucru hibrid, spaţiul office devine acum un element social, ce întreţine relaţiile din echipă, este un liant al echipelor, un loc de teambuilding şi brainstorming, în care accentele leisure sunt un „must”, iar reconectarea este esenţială, în special după aceşti ultimi doi ani de pandemie.”

    Încă anterior declanşării crizei pandemice, în 2019, odată cu lansarea diviziei office, cele două surori spun că au pornit la drum cu o viziune nouă, inspirată mult din zona rezidenţială şi care propune spaţii de muncă flexibile, ce integrează elemente de relaxare, zone personale sau de entertainment. Elena Oancea oferă ca exemplu birourile companiei CBRE din cadrul clădirii de birouri One Tower, finalizate recent, iar una dintre cerinţele centrale ale conceptului de design a fost aceea de structurare a spaţiului în zone de lucru standard, dar şi o gamă largă de arii informale, locuri de muncă flexibile şi zone de discuţii care încurajează atât concentrarea individuală, cât şi interacţiunea în echipă.

    „Noile birouri ies din tiparele convenţionale şi se concentrează pe design si ergonomie, relaxare şi intimitate, spaţii comune de discuţii şi întâmpinare a partenerilor de lucru.” În prezent, pe acest segment, au în lucru amenajarea lobby-ului de la One Cotroceni Park, birourile companiei Superbet, ale companiei DB Cargo, precum şi noul sediu One United Properties din cadrul One Floreasca City.

    „Tot mai mulţi clienţi îşi doresc un birou acasă, pentru că, deşi unii au revenit la lucru, încă există trendul muncii hibride. În acelaşi timp, mulţi dintre noi ne-am văzut tot mai mult acasă cu prietenii şi familia, astfel că în zona de socializare a casei vedem integrate baruri sau o cafenea mică, a crescut accentul pe zona de bucătărie, cu spaţii şi mobilier sofisticate şi atemporale.”

    Cristina Căpitanu, cofondator, Lemon Interior Design. Foto: Adrian Cristea

     

    Cu luxul în afara graniţelor

    Iar dacă pandemia a adus elemente ale spaţiului de locuit în birourile actuale, biroul are în continuare o influenţă asupra amenajării locuinţei. „Amenajările rezidenţiale din ultimii ani au adus la interior elemente de socializare, dar şi office. Pentru că pandemia a impus anumite restricţii de mobilitate, multe din aceste activităţi îşi găsesc acum locul în amenajările caselor. Tot mai mulţi clienţi îşi doresc un birou acasă, pentru că, deşi unii au revenit la lucru, încă există trendul muncii hibride. În acelaşi timp, mulţi dintre noi ne-am văzut tot mai mult acasă cu prietenii şi familia, astfel că în zona de socializare a casei vedem integrate baruri sau o cafenea mică, a crescut accentul pe zona de bucătărie, cu spaţii şi mobilier sofisticate şi atemporale”, observă Cristina Căpitanu.

    În acelaşi timp, clienţii au căutat spaţii mai mari şi zone verzi sau terase, astfel că elementele naturale au fost solicitate a fi integrate în amenajările interioare: „Toate aceste tendinţe apar odată cu schimbările care vin din redefinirea stilului de viaţă, prin regândirea amenajărilor spaţiului de locuit”. Lemon Interior Design şi-a continuat activitatea care le-a consacrat pe cele două surori, respectiv, amenajările de apartamente de mărimi diferite, penthouse-uri si vile. „Credem că trendul interesului crescut al românilor pentru locuinţele lor se va accentua cu siguranţă”, spune ea. În ultimii ani, au avut proiecte şi în afara ţării, în ţări precum Spania, Franţa sau Emiratele Arabe; chiar şi acum au în desfăşurare un proiect de amenajare la Paris, chiar în zona centrală a oraşului. Cristina Căpitanu spune că au reuşit să îndeplinească şi cerinţele premium ale clienţilor de peste graniţe, deşi managementul unei astfel de amenajări a ridicat provocări de ordin logistic.

    „Ca abordare conceptuală, am fost imediat pe aceeaşi lungime de undă cu clienţii străini, stilul de amenajare propus de Lemon fiind unul atemporal şi fără graniţe, aş putea spune, concentrat pe elemente contemporane şi accente îndrăzneţe. Este o zonă pe care ne dorim să o dezvoltăm în perioada următoare”, descrie Căpitanu planurile de dezvoltare a acestui segment în continuare. De altfel, acesta reprezintă şi unul dintre principalii piloni de creştere pentru anul acesta: „Ne propunem ca în 2022 să creştem businessul cu 25%. Pe lângă continuitate în segmentele rezidenţial şi office, ne propunem să extindem zona proiectelor internaţionale şi să devenim un jucător relevant şi din acest punct de vedere. Avem o echipă talentată, cu experienţă valoroasă în domeniu şi o viziune originală şi inovativă, care poate aborda cu succes şi alte pieţe”.

    În 2019, Lemon Interior Design a anunţat şi lansarea diviziei office, axată pe soluţii complete de proiectare, design şi implementare pentru configurarea spaţiilor de birouri, într-un mod personalizat, precum şi expansiunea în afara graniţelor.

     

    Afacerea la majorat

     „Am întâmpinat provocări cu fiecare etapă de creştere a Lemon, de la perioada când totul era făcut doar de mine şi de Elena şi până în prezent când coordonăm echipe complexe la birou şi pe şantier. Ultimii doi ani în sine au fost o provocare”, descrie Cristina Căpitanu businessul început alături de sora sa, uitându-se retrospectiv. Povestea afacerii de design şi amenajări interioare a celor două surori nu are nicio legătură cu planurile lor iniţiale. Niciuna dintre ele nu şi-a propus de la început să se axeze pe acest domeniu, ţinând cont de faptul că Cristina Căpitanu a absolvit Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, iar sora ei, Dreptul, potrivit unui interviu pe care l-au acordat Business MAGAZIN la scurt timp după lansarea afacerii.

    În timpul facultăţii şi după facultate, Cristina Căpitanu a lucrat în cadrul a două companii ca manager de import-export, iar apoi ca account manager în cadrul magazinelor TCM. Şi-a dorit însă o schimbare, iar în căutarea a ceva care să fie pe placul amândurora, cele două surori au intrat în businessul decoraţiunilor şi mobilierului de interior. Au început cu retailul, prin achiziţia unui lanţ de magazine în care se vindeau astfel de produse şi care purta, de altfel, numele pe care afacerea lor îl are şi în prezent – Lemon Interior Design.

    Au funcţionat în retail până în 2013, deschizând şi închizând magazine, până când au identificat un potenţial în zona proiectelor de design, ca urmare a solicitărilor primite de la clienţi – treptat, au decis să se dedice cu totul afacerii de amenajări interioare. Buticul de design a început să funcţioneze prin furnizarea unui concept de design – exclusiv de către cele două surori – şi a unei amenajări complete, iar clienţii cărora li s-au adresat încă de la început erau cei care nu au timp pe care să-l dedice amenajării unei locuinţe.

    Cum reuşesc cele două surori să dezvolte acest business în familie? „E vorba de complementaritate. Fiecare dintre noi aduce ce are mai bun în ecuaţia abilităţilor, iar faptul că acestea sunt complementare ne-a ajutat să creştem şi să obţinem rezultate bune”, descrie Cristina Căpitanu felul în care funcţionează businessul fondat alături de sora sa. „Iar faptul că ne cunoaştem atât de bine una pe cealaltă ne ajută să ne înţelegem din priviri, să ştim când una dintre noi are o perioadă mai dificilă, să ne sprijinim şi să ne completăm de minune. Suntem una în prelungirea celeilalte atât din punct de vedere al abilităţilor, cât şi ca stil şi credem noi că succesul businessului nostru provine şi din această complementaritate”, o completează, şi când vine vorba de răspuns, Elena Oancea.

     

     

    „In design, thinking wrong is right”

    „Ne facem treaba cu multă pasiune, perseverenţă, dăruire, entuziasm şi ne propunem să nu ne abatem de la principiile care ne ghidează zilnic în birou: calitate, originalitate, servicii durabile pentru clienţii noştri. Toate acestea ne inspiră, suntem la curent cu tendinţele mondiale pe piaţa de design interior, păstrând întotdeauna amprenta personală a brandului creat de Lemon”, descria Oancea felul în care se raportează la proiectele lor. Atât pe segmentul office, cât şi pe cel rezidenţial, cel mai important aspect pe care cele două surori îl au în vedere ţine de cunoaşterea clientului. „Când vine vorba despre amenajarea spaţiului personal, primul aspect important este comunicarea cu clientul, identificarea nevoilor şi a profilului său, cât şi poziţionarea spaţiului (lumină, dimensiuni etc.)”, spune Cristina Căpitanu.

    În ceea ce priveşte spaţiul de lucru, primul indiciu important este cunoaşterea companiei şi a filosofiei sale, care de cele mai multe ori se reflectă într-un brand book. „Cercetarea personală ca designer în acest segment este foarte importantă pentru a înţelege evoluţia brandului şi pentru a oglindi în conceptul de design cu cât mai multă acurateţe planurile şi evoluţia sa”, punctează Elena Oancea. Una dintre regulile importante în realizarea completă a unui spaţiu de birou este chestionarea detaliată a departamentelor pricipale ale companiei, pentru a afla obiceiurile şi nevoile angajaţilor, cât şi a structurilor: „Este foarte important ca aceşti angajaţi şi conducerea lor  să beneficieze de fluiditatea necesară între departamentele cheie. Obiceiurile angajaţilor sunt strâns corelate cu posibilitatea accentuării spaţiilor precum: think cells, phonebooths, mai multe zone de relaxare, mai multe zone de vorbit la telefon sau chiar de întâlnire în conceptul de compartimentare”.

    A doua regulă de aur este respectarea unei palete de culori existente care reprezintă brandul în sine şi care poate fi derivată într-un concept propriu, care să integreze valorile companiei, dar să ofere şi deschidere către ideea de continuă schimbare şi evoluţie. „Pe lângă acestea, există multe lucruri care trebuie luate în considerare, însă  noi putem spune că evităm de cele mai multe ori, atât în rezidenţial cât şi în partea de office, să trasăm nişte bariere fixe. Flexibilitatea şi schimbarea sunt singurele​constante ale vieţii cotidiene”, conchid cele două surori.

  • STUDIU: Cum văd românii un stil de viaţă sănătos

    Aproape trei sferturi dintre femei spun că este important consumul de fructe şi legume faţă de doar două treimi dintre bărbaţii care cred acelaşi lucru. De asemenea, 52% dintre românce văd beneficiile consumului de alimente proaspete, cât mai puţin procesate sau gătite, în comparaţie cu 46% dintre reprezentanţii sexului masculin, menţionează GfK.

    Situaţia pe regiuni ale ţării arată că locuitorii din Banat – Crişana – Maramureş acordă mai multă atenţie alimentaţiei, aproape 80% definesc stilul de viaţă sănătos prin consum de fructe şi de legume şi 57% preferă produsele proaspete, naturale.

    La polul opus se află dobrogenii, cu cei mai puţini fani declaraţi ai fructelor şi legumelor – 67% – şi bucureştenii, care nu pun prea mult sănătatea pe seama alimentelor proaspete, cât mai puţin procesate sau gătite – doar 37%. În schimb, 7 din 10 locuitori ai Capitalei consideră că exerciţiile fizice au un aport important asupra sănătăţii, iar 6 din 10 fac mişcare în mod regulat.

    GfK a realizat un studiu asemănător în 23 de ţări la nivel global. Astfel, rezultatele arată că românii se aliniază tendinţelor globale în materie de stil de viaţă sănătos la capitolele sport (57% global, faţă de 58% local) şi alimentaţie sănătoasă (59% global, ca şi la nivel local).

    Diferenţe apar în ceea ce priveşte odihna care este mai mult preţuită la nivel global, de 66% dintre respondenţi faţă dintre de 37% dintre români.

    Studiul a fost realizat de GfK România pe un eşantion de 1.000 de respondenţi din toată ţara, cu vârsta de peste 15 ani, metoda folosită fiind cea a interviurilor faţă în faţă.