BusinessMagazin

Tag: sticle

  • Românii consumă peste 9 milioane de sticle de vin spumant anual. Câte sticle se deschid de Revelion?

    Consumul de vin spumant s-a situat anul trecut la peste 7 milioane de litri (mai mult de 9 milioane de sticle de 0,75 litri), în scădere faţă de anul precedent, arată calculele ZF pe baza datelor de la Eurostat. Conform celor mai recente date, mai bine de un sfert din sticlele de vin spumant şi de şampanie consumate într-un an se deschid la trecerea dintre ani.

    România a produs în 2018 peste 2,9 milioane de litri de vin spumant, în scădere cu 27%  faţă de anul precedent. Printre cei mai mari producători de vin spumant se numără Zarea, Casa Panciu, Casa de Vinuri Cotnari, Villa Vinea, Jidvei, Petro Vaselo, Cramele Recaş şi Carastelec.

    Însă, importurile sunt mult mai mari decât cantitatea de vin spumant produsă. Astfel, în 2018 importurile de vin spumant s-au situat la peste 4,2 milioane de litri, arată datele Eurostat. În schimb, exporturile au fost de doar 190.000 de litri.

    Vinul spumant are o istorie îndelungată, iar România, deşi nu se ştie prea multe despre asta, a scris câteva pagini importante în această poveste. Mai exact, România este a patra ţară din lume, din punct de vedere istoric, în care s-a realizat spumantul prin fermentaţie naturală în sticlă – după Franţa, Germania şi Rusia

     

  • Cum au reuşit doi tineri din Capitală să facă dintr-o idee care le-a venit la un pahar de bere o afacere de aproape 100.000 de euro

    Raluca şi Paul Baran-Candrea au vândut prima bere artizanală Anagram în mai 2018. Evident, ideea a venit la o bere împărtăşită cu prietenii. Au investit mii de ore, spun ei, dar şi mii de euro pentru a ajunge să aibă acum în mână sticlele cu berea proprie, pe care au pus brandul Anagram, sinteza poveştilor lor individuale, dar şi împreună.

    „Mai întâi, a trebuit să învăţăm să facem bere. Paul a făcut cursuri de specialitate şi a început să experimenteze reţete acasă, în bucătărie. Pentru că ne-a plăcut rezultatul încercărilor sale, înpreună cu prietenii i-am cumpărat de ziua lui un Grainfather, o mini-berărie de 30 de litri”, povesteşte Raluca Baran-Candrea.
    Aşa a început Paul să producă bere constant, câte o şarjă la fiecare două săptămâni. A creat reţete proprii, pe care le-a ajustat până când a ajuns la gustul, culoarea, textura şi concentraţia de alcool dorite. Apoi totul s-a transformat în afacere.
    „A trebuit să trecem peste fricile şi ezitările care apar totdeauna vizavi de ceva necunoscut. Şi pe măsură ce am învăţat tot mai multe despre domeniu, am prins curaj să mergem mai departe”, mai spune Raluca.
    Iniţial au vrut să deschidă o berărie în centrul Capitalei, în zona Pieţei Lahovary, dar au aflat că acolo nu ar fi obţinut avizele necesare pentru producţie. Aşa că s-au reorientat către un spaţiu de pe o platformă industrială din zona Crângaşi din Bucureşti. Între timp, până când spaţiul va fi gata, producţia are loc cu echipamentele unei alte berării artizanale, Three Happy Brewers. „Suntem ceea ce berarii numesc «gypsy brewers»”, spune Raluca Baran-Candrea.
    Până acum, cei doi antreprenori au pus pe piaţă patru beri: o West Coast IPA – pe care au numit-o Best Coast IPA, pentru că Paul este născut şi crescut în California, o bere cu arome tropicale care să facă gândurile să zboare la vacanţe; o Farmhouse Ale – bere în stil belgian, numită Saison de Citron, pentru că are o uşoară aromă de citrice, provenită din Lemondrop; Masai Stout – o bere neagră cu aromă de cafea; şi Zen Den – o New England IPA, „lejeră ca o legănare în hamac”.
    „Am investit peste 200.000 de euro, la pachet cu mult efort şi pasiune. În 2018 am lansat prima bere, Anagram Best Coast IPA, la sfârşitul lunii mai. Anul trecut am avut o cifră de afaceri de 40.000 de euro, iar la finalul lunii august 2019 cifra de afaceri aproape s-a dublat.”
    Planul este ca, până la sfârşitul anului 2019, Raluca şi Paul Baran-Candrea să poată produce bere în propria lor berărie. Spaţiul este deja amenajat şi utilat, iar acum se află în plin proces de avizare. Anul viitor, antreprenorii care au fondat Anagram speră să iasă pe piaţă cu beri noi şi să ducă băuturile lor în tot mai multe baruri, restaurante şi magazine din întreaga ţară.
    Printre localurile care au astăzi Anagram în portofoliu se regăsesc The Artist, Simbio, Mercato Comunale, baruri specializate în bere craft precum Fabrica de Bere Bună sau The Beers, magazine ca Pain Plaisir şi Nasul Roşu, cafenelele Fellow One şi Artichoke, dar şi alte localuri similare.
    Preţurile variază în funcţie de complexitatea reţetelor şi de ingredientele folosite. Într-un magazin de specialitate, o bere Anagram poate costa între 12 şi
    14 lei, în vreme ce la restaurant preţul este cuprins între 15 şi
    25 de lei.
    „Anagram e despre noi – într-o anagramă rearanjezi literele până obţii un cuvânt nou. Tot aşa şi noi suntem un amestec de medii, culturi, experienţe, idei. Paul s-a născut şi a crescut în California, la ocean. Eu la munte, în România. De când ne-am cunoscut, am vorbit şi în română, şi engleză, am făcut jocuri de cuvinte, iar acum încercăm să traducem această joacă în berile pe care le facem: amestecăm elemente pentru a obţine ceva cu sens”, spune Raluca Baran-Candrea.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.     
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Kidibot – platformă educaţională
    Fondatori: Alina şi Noro Ferşeta
    Investiţie iniţială: 200.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    Meat Up – restaurant de burgeri (Cluj-Napoca)
    Fondatori: Paul Petri şi Viorica Nechiti
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Cifra de afaceri estimată pentru 2019: 700.000 de lei (152.000 de euro)
    Prezenţă: Cluj-Napoca

    Trendy Sound – servicii de sonorizare (Bucureşti)
    Fondatori: Alexandru Rău şi Laura Pascu
    Cifră de afaceri în 2018: 1,5 mil. lei (319.000 euro)
    Prezenţă: naţională şi în străinătate

    Garden Boutique – birou de amenajări peisagistice (Bucureşti)
    Fondator: Luiza Julea
    Investiţie iniţială: 25.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 300.000 de euro
    Prezenţă: naţională şi în străinătate

    The Box-Barbell Club – centru sportiv (Cluj-Napoca)
    Fondatori: Dan Mocan, Dani Faur şi Bogdan Petrican
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2019: 80.000 de euro
    Prezenţă: Cluj-Napoca

  • PERICOLUL major din sticlele de ulei pe care le cumpăraţi de la hipermarket. ”Aş încuraja oamenii să renunţe”

    La mijlocul secolului XX, americanii erau îngrijoraţi de rata crescută a bolilor de inimă şi au cerut cetăţenilor să renunţe la grăsimile saturate. Dr. Catherine Shanahan, nutriţionist şi medic de familie spune că sfaturile de atunci au fost o mare greşeală. 

     
    ,,Restaurantele şi alte localuri au apelat la uleiurile vegetale datorită costului redus şi a disponibilităţii. Uleiul de măsline, de exemplu, este de 10 până la 50 de ori mai scump decât uleiul vegetal,” spune Shanahan. 
     
    Uleiurile vegetale sunt sub diferite forme: ulei de rapiţă, de palmier, de porumb, de soia, de floarea soarelui sau de sâmburi de struguri. Conform medicului, uleiurile vegetale îi fac pe oameni să se simtă mai obosiţi şi poate provoca migrene, dar şi boli neurodegenerative precum Alzheimerul sau demenţa. ,,Uleiurile vegetale provoacă stresul oxidativ, care distruge membrana creierului, rezultatul fiind apariţia plăgilor pe creier,” spune ea. 
     

  • Pe lângă poşete şi bijuterii femeile au de acum un nou tip de accesoriu: sticlele cu apă

    De la sticle simple de plastic, la unele cu ţepi, cu inimioare sau alte modele, pentru ţinute mai sportive, sau sticle cu cristale Swarovski pentru persoanele mai pretenţioase, produsele Bkr au ajuns să se vândă bine la preţuri de câteva zeci sau chiar aproape 200 de dolari bucata, în magazine ca Sephora, Harrod’s ori Saks Fifth Avenue. 

    Fondatoarele brandului, Tal Winter şi Kate Cutler, afirmă că, după un start mai slab, vânzările au crescut foarte mult, propulsate de curentul ”frumuseţe din interior“ (produse gândite să întreţină din interior frumuseţea pielii, părului sau unghiilor) din ultimii ani, iar ideea de poziţionare a sticlelor ca produse de înfrumuseţare a venit din partea clientelor.

  • De ce nu ar trebui să refolosim sticlele de apă. Avertismentul cercetătorilor care îţi dă fiori

    Cu un corp compus în proporţie de 60% din apă şi având în vedere faptul că în jur de patru litri de apă sunt eliminaţi, zilnic, prin intermediul transpiraţiei, urinei şi respiraţiei, hidratarea este un element esenţial pentru o viaţă sănătoasă, mai ales în timpul zilelor călduroase de vară.

    În încercarea de a bea cantitatea de apă recomandată pentru consumul zilnic, facem tot ce putem, incluzând aici folosirea sticlelor de apă.

    Cei mai mulţi dintre noi, cumpărăm o sticlă de apă şi apoi o refolosim. Este un lucru bun pentru mediul înconjurător, însă nu şi pentru sănătate.

    Specialiştii compară consumul de apă dintr-o sticlă refolosită cu momentul în care o persoană ar linge jucăria căţelului lor.

    Recipietul din care bem apă acasă sau la birou, poate fi un adevărat „cuib” de bacterii. 

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Pericolul major din sticlele de ulei pe care le cumpăraţi de la hipermarket. ”Aş încuraja oamenii să renunţe”

    Experţii susţin că oamenii care au diete alimentare bogate în uleiuri vegetale au un risc mai crecut de a dezvolta demenţă în timpul vieţii. Aceştia susţin că uleiul provoacă depuneri pe creier, un precursor al bolilor neurodegenerative.

    La mijlocul secolului XX, americanii erau îngrijoraţi de rata crescută a bolilor de inimă şi au cerut cetăţenilor să renunţe la grăsimile saturate. Dr. Catherine Shanahan, nutriţionist şi medic de familie spune că sfaturile de atunci au fost o mare greşeală. 

    ,,Restaurantele şi alte localuri au apelat la uleiurile vegetale datorită costului redus şi a disponibilităţii. Uleiul de măsline, de exemplu, este de 10 până la 50 de ori mai scump decât uleiul vegetal,” spune Shanahan. 

    Uleiurile vegetale sunt sub diferite forme: ulei de rapiţă, de palmier, de porumb, de soia, de floarea soarelui sau de sâmburi de struguri. Conform medicului, uleiurile vegetale îi fac pe oameni să se simtă mai obosiţi şi poate provoca migrene, dar şi boli neurodegenerative precum Alzheimerul sau demenţa. ,,Uleiurile vegetale provoacă stresul oxidativ, care distruge membrana creierului, rezultatul fiind apariţia plăgilor pe creier,” spune ea. 

    În cadrul unui raport prezentat de European Food Safety Authority este prezentat faptul că anumiţi compuşi din uleiul de palmier este geotoxic şi cancerigen. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce trebuie să ştii despre sticlele de plastic pe care le cumperi din magazin

    Mulţi oameni nu au auzit niciodată de semnele care sunt trecute pe spatele sticlelor de plastic, iar alţii pur si simplu le ignoră. Specialiştii susţin că este important să cunoşti ce însemna fiecare semn cu care este marcată orice sticlă de plastic. Asta pentru că orice fel de plastic conţine substanţe chimice care pot provoca diferite probleme pentru organismul uman.

    Iată ce însemnă fiecare simbol în parte care este trecut pe spatele sticlelor din plastic şi de ce trebuie să ţii cont: 

    PET sau PETE

    PET este unul din materialele plastice cele mai frecvent utilizate în produsele de consum, şi se găseşte în marea parte în sticlele de plastic care conţin apă îmbuteliată. Acest ambalaj este destinat pentru recipiente de unică folosinţă. Utilizarea repetată creşte riscul de dezvoltare al bacteriilor. Aceste sticle pot elibera metale grele şi substanţe chimice care afectează echilibrul hormonal. Plasticul de tipul PET este dificil de decontamint, iar o curăţare corespunzătoare necesită substanţe chimice nocive.

    HDP sau HDPE

    Plastic HDPE este plasticul rigid folosit pentru a face cutii de lapte, detergent şi sticle de ulei, jucării, şi unele pungi de plastic. Acest tip de plastic practic nu conţine chimicale. Expertii recomandă să alegi aceste sticle atunci când cumperi apă îmbuteliată, pentru că sunt, probabil, cele mai sigure şi astfel, să conţin cea mai curată apă pe care o poţi găsi pe piaţă.

    PVC sau 3V

    PVC-ul este un material plastic moale, flexibil, folosit pentru a face transparent un anumit ambalaj alimentar. Se găseşte în sticlele de ulei, inelele de dentiţie pentru copii şi în jucăriile pentru animalele de companie. Acest tip de plastic eliberează 2 substanţe chimice toxice care afectează hormonii din corpul tau. Expertii recomandă pe cît posibil să eviţi să cumperi un produs care conţine astfel de plastic.

    LDPE

    Acest plastic nu trebuie utilizat în producţia de sticle, chiar dacă nu produce substanţe chimice în apă. Cu toate acestea, nu este o idee bună să cumperi un produc care conţine acest tip de plastic, pentru că el conţine substanţe chimice periculoase care pot altera unele produse de consum.

    PP

    Este un alt tip de plastic de culoare albă sau semi-transparent, folosit ca ambalaj pentru siropuri şi cupe de iaurt. Acest tip de plastic are calităţi excelente care rezistă la tranzitul de temperatură. Când este încălzit, aceasta nu se topeşte. Astfel, este relativ sigur. De asemenea, serveşte ca o barieră bună împotriva umezelii, grăsimii şi substanţelor chimice.

  • Hai să-ţi arăt pivniţa mea: ghidul colecţionarului de vinuri

    Tot mai mulţi colecţionari au încetat să-şi ţină sticlele de vin departe de ochii lumii, la răcoare într-o pivniţă, alegând în schimb să le expună în casă, acolo unde-şi pot bucura ochii şi unde le pot arăta uşor şi prietenilor, scrie Wall Street Journal. Unii optează, de exemplu, pentru vitrine confecţionate numai din sticlă cu filtru special pentru lumină, pe care le instalează în mijlocul casei.

    Asemenea vitrine, a căror construcţie poate costa peste 100.000 de dolari, sunt prevăzute şi cu un sistem de răcire, care să ţină vinul la o temperatură constantă, dat fiind că acesta nu mai beneficiază de răcoarea din pivniţă. Unii clienţi comandă vitrine construite special ca să pună în valoare lumina din încăpere şi modul cum cade ea pe etichetele sticlelor expuse ca nişte opere de artă.

    Cei ce-şi comandă depozite de vinuri de modă nouă sunt în general dintre cei născuţi la începutul anilor optzeci, americani cu venituri foarte mari şi care cumpără peste 50% din vinurile scumpe comercializate, arată studii ale asociaţiei care reprezintă companiile din industria vinului din SUA.

    Chiar şi când păstrează vinurile la subsol, colecţionarii cer materiale moderne, cum ar fi plexiglasul, din care se fac rafturi cu suporturi pentru sticle, luminate cu leduri, un astfel de sistem de depozitare ajungând să coste şi 500.000 de dolari.

  • Berea cu bani

    Astfel, in perioada 08.07 – 08.09.2013 Skol acordă premii constand in 10 masini Dacia Logan Laureate si 75.000 de bancnote reale in valoare de 5, 10 si 50 lei. Bancnotele vor putea fi ridicate instant de catre castigatori, chiar de sub capacul ambalajului PET de 2L.

    “De curand, Skol a renuntat la malai si a trecut in randul berilor care respecta intru totul reteta traditionala – o schimbare ce aduce cu sine multiple avantaje competitive in segmentul sau de piata. Odata cu noua formula ce ii ofera cosumatorului gustul berii adevarate, Skol cu 100% malt ii ofera acestuia si premii adevarate, printr-un mecanism unic pe piata si propriu marcii”, declară Roccos Cosmatos, vice-presedinte de marketing al URBB.

    Promotia nationala se desfasoara sub umbrela campaniei de imagine “100% malt”, care a marcat de curand, sub sloganul “Mai bere nu se poate!”, lansarea Skol 100%, avand doar ingredientele retetei autentice de bere: malt, hamei, apa si drojdie.

    Noua formula fara malai, ingredient ce nu face parte din reteta traditionala de fabricare a berii, confera o puternica savoare de bere, aroma veritabila si o spuma consistenta. Skol cu 100% malt este filtrata la temperaturi controlate sub zero grade, proces care ii atribuie produsului puritate si prospetime.

    Promotia cuprinde si activităţi de comunicare ATL si in-store.

    URBB este unul dintre cei mai mari producatori de bauturi de pe piata locala, fiind prezent pe piata berii, a bauturilor racoritoare si pe cea a apelor minerale. Portofoliul companiei cuprinde exclusiv marci premium: pe piata berii marcile Tuborg, Carlsberg, Skol, Holsten, Guinness si Kilkenny, Granini pe piata bauturilor racoritoare, precum si marca de apa minerala Bilbor.

  • Cât de bună este o sticlă cu vin de 30.000 de dolari?

    Iar cea mai bună dovadă în acest sens este conflictul în care este implicat miliardarul William Koch. Se pare că el l-a dat în judecată pe Eric Greenberg, iar motivul procesului este vânzarea de către acesta a unui vin contrafăcut extrem de scump. Unele dintre sticlele cu vin au urcat la un preţ de aproape 30.000 de dolari, fapt care l-a contrariat pe Koch şi l-a determinat să refuze o înţelegere în ce priveşte rezolvarea procesului.

    Experţii i-au explicat lui Koch că diferenţa între sticlele cu vin de 10.000, 20.000 sau 30.000 de dolari nu este calitatatea ci mai degrabă prestigiul, raritatea şi vârsta. După deschidere, circa cinci sticle cu vin îşi justifică preţul din punct de vedere al calităţii, un exemplu fiind un Cheval Blanc din 1947 care i-a impresionat pe critici. Alte sticle şi-au pierdut aroma din cauza vârstei şi a modalităţilor improprii de depozitare. 

    Este dificil de anticipat cât din preţul unui vin ultra scump poate fi un indiciu pentru calitatea acestuia. În unele cazuri, preţul nu are legătură cu băutura aflată ăn sticlă, un exemplu fiind una dintre cele mai scumpe sticle cu vin vândute vreodată, parte din colecţia lui Thomas Jefferson, care a ajuns la un preţ de circa 150.000 de dolari la o licitaţie.

    S-a descoperit între sticlele Jefferson au devenit între timp considerate fraudă, iar William Koch se află şi în posesia câtorva dintre acestea. De obicei, cumpărătorii nu intenţionează vreodată să bea conţinutul acestor sticle.

    De cele mai multe ori, cumpărătorii intenţionează să îşi impresioneze prietenii bogaţi cu experienţa unui vin extreme de vechi, din această categori face parte şi vinul, probabil fals Château Pétrus de la care a pornit procesul miliardarului. Investigaţia cazului a dezvăluit că în 1991, o sticlă uriaşă cu acelaşi sortiment de vin a fost vândut cu 6.800 de dolari.

    În 2000, o astfel de sticlă s-a vândut cu 10.000 de dolari, iar Koch a plătit o sumă aproape triplă în 2005. Creşterea preţului vinurilor poate fi o consecinţă  a orgoliului miliardarilor care participă la astfel de licitaţii şi ridică preţul în mod nejustificat al produselor.