Într-un interviu acordat postului BBC, omul de ştiinţă a spus că acest tip de tehnologie ar putea să evolueze foarte repede şi să depăşească rasa umană, într-un scenariu comparabil cu cel din filmele din seria “Terminator”.
“Formele primitive de inteligenţă artificială pe care le avem deja s-au arătat foarte utile. Dar eu cred că dezvoltarea unei inteligenţe artificiale complete ar putea să pună capăt rasei umane“, a declarat profesorul britanic.
“Odată ce oamenii ar crea inteligenţa artificială, aceasta ar «decola» singură şi s-ar redefini din ce în ce mai repede”, a adăugat el.
“Oamenii, limitaţi de evoluţia lor biologică, care este una lentă, nu ar putea să rivalizeze şi ar fi depăşiţi”, a continuat Stephen Hawking, considerat unul dintre cei mai străluciţi oameni de ştiinţă în viaţă.
Diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică, Stephen Hawking se deplasează într-un scaun cu rotile şi comunică prin intermediul unui computer.
Savantul britanic rămâne însă favorabil noilor tehnologii din domeniul comunicării şi a declarat că a fost unul dintre primii oameni de ştiinţă care s-au conectat pe internet, la începuturile acestuia.
Profesorul Hawking spune că internetul a adus în acelaşi timp pericole şi beneficii, citând un avertisment al noului şef al agenţiei de spionaj electronice britanice GCHQ, potrivit căruia internetul a devenit un centru de comandă pentru criminali şi terorişti.
“Companiile de pe internet trebuie să facă mai mult pentru a lupta împotriva acestor ameninţări, însă dificultatea constă în faptul ca ele vor trebui să facă acest lucru fără să sacrifice libertatea şi viaţa privată”, a adăugat omul de ştiinţă.
Stephen Hawking a anunţat, marţi, că noul lui sistem de comunicare, o versiune îmbunătăţită, dezvoltat de grupul american Intel, va fi accesibil gratuit pentru comunitatea ştiinţifică începând din ianuarie 2015.
Salutând acest progres tehnologic, profesorul britanic spune că nu doreşte să îşi schimbe vocea robotizată, care provine dintr-un sintetizator vocal conceput iniţial pentru un serviciu de agendă telefonică.
“Această voce este foarte clară, chiar dacă este şi puţin robotizată. Ea a devenit semnul meu distinctiv şi nu o voi schimba pentru o voce mai naturală şi cu accent britanic”, a dezvăluit el pentru BBC. “Se pare că mulţi dintre copiii care au nevoie de o voce sintetizată îşi doresc una ca a mea”, a adăugat profesorul britanic.
Stephen Hawking a fost diagnosticat cu o maladie neuronală degenerativă (scleroză laterală amiotrofică) la vârsta de 21 de ani, iar medicii i-au spus în acel moment că mai avea de trăit cel mult doi sau trei ani. Ajuns în prezent la vârsta de 72 de ani, Stephen Hawking este unul dintre cei mai apreciaţi oameni de ştiinţă din lume, fiind cunoscut pentru lucrările sale despre găurile negre şi pentru cartea sa “Scurtă istorie a timpului” (“A Brief History of Time”), devenită un bestseller internaţional.
Fostul şef al catedrei de matematică de la Universitatea Cambridge, un post deţinut în trecut şi de Isaac Newton, a fost de multe ori criticat în trecut din cauza comentariilor sale despre religie.
Cartea sa intitulată “The Grand Design”, lansată în 2010, a provocat un scandal uriaş în rândul liderilor religioşi, deoarece Hawking susţinea în acest volum că nu este nevoie de o forţă divină pentru a explica apariţia Universului.
Stephen Hawking a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 şi este membru al Academiei de ştiinţe americane.
“Înainte de a înţelege ştiinţa era normal să crezi că Dumnezeu a creat Universul, dar acum ştiinţa oferă o explicaţie mult mai convingătoare”, a spus Stephen Hawking într-un clip video publicat pe pagina de internet a cotidianului spaniol El Mundo, potrivit huffingtonpost.com.
“Ce am vrut să spun prin expresia «Să cunoaştem mintea lui Dumnezeu» este că am şti tot ce ar şti Dumnezeu, dacă ar exista unul, dar nu există. Eu sunt ateu”, a spus Hawking.
Remarca savantului britanic a venit ca răspuns la o întrebare a jurnalistului Pablo Jauregui, care l-a intervievat pe Stephen Hawking referitor la convingerile sale religioase.
Referinţa la “mintea lui Dumnezeu” este o încercare a omului de ştiinţă de a clarifica un pasaj din celebra sa carte “Scurtă istorie a timpului”, publicată în 1988, în care Hawking a spus că oamenii de ştiinţă “ar cunoaşte mintea lui Dumnezeu” dacă ar fi descoperit un set unic de principii ştiinţifice cunoscute sub numele de “teoria tuturor lucrurilor”, care ar explica funcţionarea întregului univers.
Declaraţia lui Hawking din cotidianul spaniol nu este prima legată de convingerile sale religioase. În 2011, acesta a declarat pentru ziarul britanic The Guardian că nu crede în existenţa raiului şi a vieţii de apoi, numindu-le “basme create de oameni cărora le este frică de întuneric”.
În 2007, Hawking a declarat pentru BBC că nu este “religios în sensul normal”. “Cred că universul este guvernat de legile ştiinţei. Poate că legile au fost făcute de Dumnezeu, dar Dumnezeu nu intervine pentru a încălca aceste legi”, a explicat atunci savantul.
Stephen Hawking, care se deplasează cu ajutorul unui scaun cu rotile şi comunică prin intermediul unui computer şi a unui sintetizator vocal, a fost diagnosticat cu o maladie neuronală degenerativă (scleroză laterală amiotrofică) la vârsta de 21 de ani, iar medicii i-au spus în acel moment că mai avea de trăit cel mult doi sau trei ani. Ajuns în prezent la vârsta de 72 de ani, Stephen Hawking este unul dintre cei mai apreciaţi oameni de ştiinţă din lume, fiind cunoscut pentru lucrările sale despre găurile negre şi pentru cartea sa “Scurtă istorie a timpului” (“A Brief History of Time”), devenită un bestseller internaţional.
Fostul şef al catedrei de matematică de la Universitatea Cambridge, un post deţinut în trecut şi de Isaac Newton, a fost de multe ori criticat în trecut din cauza comentariilor sale despre religie.
Cartea sa intitulată “The Grand Design”, lansată în 2010, a provocat un scandal uriaş în rândul liderilor religioşi, deoarece Hawking susţinea în acest volum că nu este nevoie de o forţă divină pentru a explica apariţia Universului.
Stephen Hawking, renumit pe plan mondial pentru lucrările sale despre univers şi gravitaţie, este autorul volumului “Scurtă istorie a timpului” (publicat şi de Humanitas, în 2004), una dintre cele mai de succes cărţi din literatura ştiinţifică, şi al volumului “George şi cheia secretă a universului” (apărut şi la Humanitas, în 2009).
Stephen Hawking a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 şi este membru al Academiei de ştiinţe americane.
Omul de ştiinţă a răspuns provocării ICE Bucket Challenge, însă copiii săi au fost cei cărora li s-a turnat apă cu gheaţă pe cap, scrie independent.co.uk.
”Nu ar fi înţelept să mi se toarne apă rece pe cap…dar copiii mei Robert, Lucy şi Tom s-au oferit voluntari să accepte provocarea în locul meu”, a declarat astrofizicianul, care anul trecut a fost bolnav de pneumonie.
Hawking a îndemnat oamenii să doneze către asociaţia MNDA (corespondentul britanic al asociaţiei ALS, care a iniţiat campania de strângere de fonduri) pentru a elimina ”această boală teribilă”.
Copiii săi au fost filmaţi în timp ce li s-a turnat apă cu gheaţă pe cap, iar Stephen Hawking i-a nominalizat mai departe pe Ian Blatchford, directorul Science Museum, pe Lord Sainsbury, directorul Universităţii Cambridge, şi pe directorul acjunct al acesteia, Sir Leszek Borysiewicz.
De la începutul campaniei ”ICE Bucket Challenge”, asociaţia ALS a strâns 95 de milioane de dolari, iar asociaţia MNDA, peste 3 milioane de lire sterline.
Scleroza laterală amiotrofică – boala Lou Gehrig – se caracterizează printr-o pierdere progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului şi măduvei spinării, denumite neuroni motori, ce comandă muşchii voluntari, care fac posibilă mişcarea. Boala este progresivă, invalidantă, fatală – mersul, vorbitul, mâncatul, înghiţitul şi alte funcţii fundamentale devenind mai dificile cu timpul. Cauzele maladiei sunt necunoscute, însă se ştie că circa 5-10% dintre bolnavi prezintă o formă moştenită a acesteia.
Aproximativ 5.600 de noi cazuri ale acestei maladii sunt înregistrate în fiecare an în Statele Unite ale Americii, unde 30.000 de persoane suferă de această boală.
Această companie din Vancouver, specializată în producţii de animaţie, va produce un serial de televiziune ce va include 26 de episoade de câte 30 de minute, creat sub forma unui show TV de aventuri care va avea şi accente comice, informează variety.com.
Noul serial va aborda o serie de subiecte ştiinţifice din domeniul fizicii prin intermediul aventurilor trăite de un băieţel în vârstă de 11 ani, George Greenby, şi de cea mai bună prietenă a lui, Annie Bellis. Ei vor explora universul şi minunile acestuia, călătorind prin spaţiu şi timp, însoţiţi de Cosmos, un supercomputer care are “probleme de atitudine” atunci când trebuie să fie pus în funcţiune.
Lucy şi Stephen Hawking au declarat: “Această misiune comună cu Nerd Corps Entertainment reprezintă o oportunitate cu adevărat interesantă pentru a-i face pe tinerii telespectatori să devină interesaţi de ştiinţă, prin intermediul unui divertisment ce include efecte vizuale spectaculoase şi prin intermediul unor poveşti pline de dramatism. Suntem încântaţi să lucrăm cu Nerd Corps şi abia aşteptăm să producem împreună acest serial”.
Totodată, compania canadiană intenţionează să creeze o platformă multimedia, pentru ca telespectatorii noului serial să se informeze despre noile descoperiri ştiinţifice şi dincolo de micul ecran.
Stephen Hawking, care se deplasează cu ajutorul unui scaun cu rotile şi comunică prin intermediul unui computer şi a unui sintetizator vocal, a fost diagnosticat cu o maladie neuronală degenerativă (scleroză laterală amiotrofică) la vârsta de 21 de ani, iar medicii i-au spus în acel moment că mai avea de trăit cel mult doi sau trei ani. Ajuns în prezent la vârsta de 72 de ani, Stephen Hawking este unul dintre cei mai apreciaţi oameni de ştiinţă din lume, fiind cunoscut pentru lucrările sale despre găurile negre şi pentru cartea sa “Scurtă istorie a timpului” (“A Brief History of Time”), devenită un bestseller internaţional.
Fostul şef al catedrei de matematică de la Universitatea Cambridge, un post deţinut în trecut şi de Isaac Newton, a fost de multe ori criticat în trecut din cauza comentariilor sale despre religie.
Cartea sa intitulată “The Grand Design”, lansată în 2010, a provocat un scandal uriaş în rândul liderilor religioşi, deoarece Hawking susţinea în acest volum că nu este nevoie de o forţă divină pentru a explica apariţia Universului.
Stephen Hawking, renumit pe plan mondial pentru lucrările sale despre univers şi gravitaţie, este autorul volumului “Scurtă istorie a timpului” (publicat şi de Humanitas, în 2004), una dintre cele mai de succes cărţi din literatura ştiinţifică, şi al volumului “George şi cheia secretă a universului” (apărut şi la Humanitas, în 2009).
Stephen Hawking a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 şi este membru al Academiei de ştiinţe americane.
Hawking a început să predea la Universitatea Cambridge în 1962. El a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 şi este membru al Academiei de ştiinţe americane.
Pe când studia la Oxford, tânărul Hawking a observat că devenise “din ce în ce mai neîndemânatic” şi cădea “de multe ori aparent fără niciun motiv”.
După o serie de teste medicale, el a aflat că suferă de o maladie incurabilă, diagnosticată ulterior ca fiind maladia Charcot, cunoscută şi sub denumirea de maladia Lou Gehrig. “Urma probabil să mor în decurs de câţiva ani. A fost un adevărat şoc”, îşi aminteşte Hawking, care avea pe atunci vârsta de 21 de ani. Deşi medicii i-au spus atunci că mai are de trăit doar câţiva ani, acesta împlineşte în ianuarie 2014 vârsta de 72 de ani.
Hawking a fost căsătorit cu Jane Wilde, între anii 1965 şi 1991, cu care are trei copii – Robert, Lucy şi Timothy. Savantul britanic s-a căsătorit apoi, în 1995, cu asistenta lui medicală Elaine Mason, de care a divorţat în octombrie 2006.
Scleroza laterală amiotrofică – boala Lou Gehrig – se caracterizează printr-o pierdere progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului şi măduvei spinării, denumite neuroni motori, ce comandă muşchii voluntari, care fac posibilă mişcarea. Boala este progresivă, invalidantă, fatală – mersul, vorbitul, mâncatul, înghiţitul şi alte funcţii fundamentale devenind mai dificile cu timpul. Cauzele maladiei sunt necunoscute, însă se ştie că circa 5-10% dintre bolnavi prezintă o formă moştenită a acesteia.
Cele mai multe dintre persoanele diagnosticate cu această maladie degenerativă paralizantă trăiesc mai puţin de cinci ani după diagnosticare. “Faptul că el a trăit cu această boală timp de aproape 50 de ani face din el un om extraordinar”, a declarat Brian Dickie, directorul Asociaţiei britanice pentru maladiile neurodegenerative, la o conferinţă organizată la Cambridge, în onoarea lui Stephen Hawking.
În prezent, astrofizicianul a pierdut aproape total controlul asupra corpului său. El se mişcă şi comunică într-un mod chinuitor, un scaner cu infraroşii fiind folosit pentru a-i traduce în cuvinte mişcările obrazului cu ajutorul unui calculator şi sintetizator vocal. Se pare că Hawking îşi pierde însă şi abilitatea de a-şi mişca muşchii obrajilor.
“Totuşi, celebritatea cauzată de boală nu trebuie să eclipseze contribuţiile” sale din domeniul fizicii, întrucât “el a făcut fără îndoială mai mult decât oricare altul, de la Einstein încoace, pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor despre gravitaţie”, a spus, cu acelaşi prilej, Martin Rees, fostul director al Royal Society.
Astrofizicianul britanic a publicat lucrări ştiinţifice despre expansiunea Universului, găurile negre şi teoria relativităţii. În cel mai recent volum al său, intitulat “The Grand Design”, publicat în septembrie 2010, Hawking demontează o teorie a lui Isaac Newton, afirmând că Universul nu a avut nevoie de Dumnezeu pentru a fi creat.
În decembrie 2012, Stephen Hawking a câştigat premiul Fundamental Physics, în valoare de 1,8 milioane de lire sterline, care i-a fost acordat pentru descoperirea potrivit căreia găurile negre emit radiaţii.
Premiul Fundamental Physics, a cărui valoare este de 1,8 milioane de lire sterline (3 milioane de dolari), a fost decernat anterior şi celor şapte oameni de ştiinţă de la CERN, care au contribuit la descoperirea unei noi particule “compatibile” cu bosonul Higgs.
Într-o declaraţie acordată publicaţiei The Guardian, Stephen Hawking s-a declarat “încântat şi onorat” să primească această distincţie.
“Nimeni nu face cercetare în fizică cu intenţia de a obţine un premiu. Cu toate acestea, premii ca acesta joacă un rol important în recunoaşterea publică a performanţelor în fizică. Cresc valoarea fizicii şi interesul faţă de acest domeniu”, a mai spus Stephen Hawking.
Astrofizicianul britanic Stephen Hawking împlineşte marţi 71 de ani, omul de ştiinţă publicând de-a lungul timpului numeroase lucrări ştiinţifice despre expansiunea Universului, găurile negre şi teoria relativităţii, notează Mediafax.
Pe când studia la Oxford, tânărul Hawking a observat că devenise “din ce în ce mai neîndemânatic” şi cădea “de multe ori aparent fără niciun motiv”. Hawking a început să predea la Universitatea Cambridge în 1962. El a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 şi este membru al Academiei de ştiinţe americane.
Deşi edicii i-au spus atunci că mai are de trăit doar câţiva ani, acesta a împlinit în ianuarie 2013 vârsta de 71 de ani. Scleroza laterală amiotrofică – boala Lou Gehrig – se caracterizează printr-o pierdere progresivă a anumitor celule nervoase ale creierului şi măduvei spinării, denumite neuroni motori, ce comandă muşchii voluntari, care fac posibilă mişcarea. Boala este progresivă, invalidantă, fatală – mersul, vorbitul, mâncatul, înghiţitul şi alte funcţii fundamentale devenind mai dificile cu timpul. Cauzele maladiei sunt necunoscute, însă se ştie că circa 5-10% dintre bolnavi prezintă o formă moştenită a acesteia.
Cele mai multe dintre persoanele diagnosticate cu această maladie degenerativă paralizantă trăiesc mai puţin de cinci ani după diagnosticare. “Faptul că el a trăit cu această boală timp de aproape 50 de ani face din el un om extraordinar”, a declarat Brian Dickie, directorul Asociaţiei britanice pentru maladiile neurodegenerative, la o conferinţă organizată la Cambridge, în onoarea lui Stephen Hawking, citat de agenţia de presă Mediafax.
În prezent, astrofizicianul a pierdut aproape total controlul asupra corpului său. El se mişcă şi comunică într-un mod chinuitor, un scaner cu infraroşii fiind folosit pentru a-i traduce în cuvinte mişcările obrazului cu ajutorul unui calculator şi sintetizator vocal. Se pare că Hawking îşi pierde însă şi abilitatea de a-şi mişca muşchii obrajilor. “Totuşi, celebritatea cauzată de boală nu trebuie să eclipseze contribuţiile” sale din domeniul fizicii, întrucât “el a făcut fără îndoială mai mult decât oricare altul, de la Einstein încoace, pentru îmbunătăţirea cunoştinţelor despre gravitaţie”, a spus, cu acelaşi prilej, Martin Rees, fostul director al Royal Society. Astrofizicianul britanic a publicat lucrări ştiinţifice despre expansiunea Universului, găurile negre şi teoria relativităţii. În cel mai recent volum al său, intitulat “The Grand Design”, publicat în septembrie 2010, Hawking demontează o teorie a lui Isaac Newton, afirmând că Universul nu a avut nevoie de Dumnezeu pentru a fi creat.
Potrivit Mediafax, în decembrie 2012, Stephen Hawking a câştigat premiul Fundamental Physics, în valoare de 1,8 milioane de lire sterline, care i-a fost acordat pentru descoperirea potrivit căreia găurile negre emit radiaţii. Premiul Fundamental Physics, a cărui valoare este de 1,8 milioane de lire sterline (3 milioane de dolari), a fost decernat anterior şi celor şapte oameni de ştiinţă de la CERN, care au contribuit la descoperirea unei noi particule “compatibile” cu bosonul Higgs.
CELE MAI INTERESANTE VIDEOCLIPURI IN CARE APARE Stephen Hawking –>>> VEZI PAGINA URMATOARE
Fizicianul, care va explora unele dintre cele mai remarcabile evoluţii ale tehnologiei şi sănătăţii într-un serial intitulat “Brave New World With Stephen Hawking”, a declarat în cadrul unui interviu că explorarea spaţiului este cea mai urgentă misiune a omenirii, scrie huffingtonpost.com.
“Intrăm într-o perioadă din ce în ce mai periculoasă. Populaţia şi utilizarea resurselor finite ale Pământului cresc exponenţial, odată cu abilitatea noastră tehnică de a schimba mediul în bine sau rău. Dar codul nostru genetic încă poartă instinctele agresive şi egoiste care au fost în avantajul supravieţuirii în trecut. Va fi dificil de evitat un dezastru în următorii 100 de ani, ca să nu vorbim despre următorii 1.000 sau un milion”, spune Hawking.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ceasul a fost setat, initial, la 7 minute inainte de ora 12:00,
ora la care Terra ar trebui sa isi cunoasca sfarsitul. De atunci,
din 1947, ceasul a fost modificat, inainte sau inapoi, de nu mai
putin de 18 ori. Unul dintre cele mai importante momente a fost in
anul 1953 (anul in care USA si URSS au testat, la doar noua luni
distanta una de cealalta, dispozitive termonucleare). In acel an,
Terra s-a aflat la doar 2 minute de Apocalipsa (11:58), cel mai
aproape din istoria celebrului ceas.
Cititi mai multe pe
www.descopera.ro