BusinessMagazin

Tag: stele

  • Teoriile privind naşterea stelelor, puse la îndoială de o nouă descoperire

    Interferometrul astronomic din deşertul Atacama (Atacama Large Millimeter/ Submillimeter Array – ALMA, o reţea de radiotelescoape, n.r), din nordul statului Chile, a descoperit o stea din constelaţia Scorpionului care are masa de 15 ori mai mare decât cea a Soarelui.

    O stea se formează dintr-un nor de gaz care suferă un colaps gravitaţional (căderea spre interior, n.r.). Steaua care se naşte atrage şi mai mult praf şi gaz din jur, datorită gravitaţiei, creând gradual un disc de agregare în jurul său, care se învârte şi din care se pot forma planete. O parte a materiei este ejectată de stea sub forma unor jeturi de gaz supersonice.

    În ceea ce priveşte stelele masive, acestea emit radiaţie ultravioletă în timpul procesului de formare, iar mulţi astronomi au crezut până de curând că această radiaţie distruge discul şi jeturile de materie emise, împiedicând formarea stelei.

    Totuşi, interferometrul de la ALMA a arătat că această radiaţie nu afectează gazele şi praful, marcând o premieră în ceea ce priveşte o astfel de observaţie.

    “Mulţi astrofizicieni care studiază formarea stelelor au crezut că aceste discuri şi jeturi de gaz nu ar putea supravieţui în momentul în care stelele încep să emită radiaţii ultraviolete şi că s-ar dispersa rapid. Noi am aflat acum nu numai că acestea există şi supravieţuiesc, dar steaua continuă să acumuleze masă din discul de agregare”, a declarat astronomul Andres Guzman Fernandez, de la Universitatea din Chile.

    Astrofizicienii se aşteaptă ca telescopul ALMA, situat în regiunea uscată şi cu atmosfera foarte rarefiată a deşertului chilian, să facă şi mai multe descoperiri. La începutul lunii noiembrie, astronomii care lucrează cu radiotelescopul din Atacama au publicat unele dintre cele mai detaliate imagini obţinute vreodată ale formării unor planete în jurul unei stele tinere.

  • PREMIERĂ: Indicii privind o stea formată la puţin timp după naşterea Universului, descoperite de astronomi

    Potrivit unui articol publicat în revista Science, cercetătorii au descoperit urme ale unui obiect stelar masiv, datând din perioada de început a Universului, în compoziţia chimică extraordinară a unei stele din Calea Lactee, potrivit bbc.co.uk.

    “Este vorba despre o stea cu adevărat unică, a cărei semnătură chimică nu a mai fost observată până acum”, a declarat principalul autor al articolului, cercetătorul Wako Aoki, de la Observatorul Naţional din Japonia.

    În primele sute de milioane de ani de după Big Bang, Universul era alcătuit doar din hidrogen şi heliu, nu avea o structură, nu conţinea nici stele, nici vreo gaură neagră.

    “Nu avea nicio caracteristică, era un Univers plictisitor. Apoi, s-au format primele stele şi Universul s-a transformat fundamental”, a spus Volker Bromm, de la University of Texas, din Austin, Statele Unite ale Americii.

    Bromm, care nu a participat la studiu, a lucrat foarte mulţi ani la simulări numerice ale formării primelor stele şi galaxii. “Transformarea Universului din starea iniţială într-unul de o complexitate tot mai mare a depins foarte mult de masa primelor stele”.

    Fuziunea nucleară care a avut loc în interiorul acestor stele de primă generaţie a dat naştere elementelor chimice mai grele pe care le cunoaştem astăzi, cum ar fi carbonul, oxigenul, magneziul şi fierul. Stelele au murit apoi, provocând explozii – supernove – care au aruncat aceste elemente grele în spaţiu.

    Stelele de generaţia a doua s-au format din gazul care conţinea deja şi alte elemente, pe lângă hidrogen şi heliu.

    Steaua găsită de echipa condusă de profesorul Aoki, numită SDSS J0018-0939, este una dintre sutele identificate de programul Sloan Digital Sky Survey, stele care conţin de 1.000 de ori mai puţin fier decât Soarele. Astronomii le numesc stele cu conţinut scăzut de metale.

    Oamenii de ştiinţă au reuşit să obţină spectrul, cu o rezoluţie foarte mare, a 150 de stele din gama studiată, folosind telescopul japonez Subaru, descompunând lumina în diferite lungimi de undă.

    Astfel, astronomii au descoperit o stea din galaxia noastră a cărei compoziţie chimică este foarte stranie. “A trebuit să identificăm lumina absorbită de fiecare element chimic (studiind spectrul luminii emise de stea, n.r.)” , a explicat profesorul Aoki. Când lumina a fost descompusă, unele dintre culori lipseau. Fiecare culoare lipsă reprezintă o lungime de undă ce poate fi absorbită doar de un element chimic anume. Aceasta este modalitatea prin care astronomii ştiu ce elemente chimice se află în compoziţia unei stele.

    În prezent, nu există nicio metodă de obsevare directă a primelor stele din Univers, aşa că astronomii se bazează pe indicii indirecte. Specialiştii cercetează compoziţia chimică a stelelor antice, sărace în metale, pentru a deduce caracteristicile primelor supernove, într-un fel de “arheologie stelară”.

    “Avem o stea masivă, care în cele din urmă îşi consumă tot combustibilul nuclear, moment în care gravitaţia preia controlul, dând naştere în centrul stelei muribunde fie unei stele neutronice, fie unei găuri negre”, a explicat profesorul Bromm pentru BBC News. “Cea mai mare parte a materiei va rămâne în interiorul găurii negre, ceea ce înseamnă că mare parte dintre metalele grele vor ajunge tot în gaura neagră”.

    Teoriile prezic însă, că, în cazul stelelor cu masa de peste 100 de ori mai mare decât a Soarelui, supernova care se formează este cu totul diferită – Pair-Instability supernova. În cazul acesta, explozia finală nu lasă în urmă nicio urmă fizică.

    Acestea sunt explozii neobişnuite, extrem de violente. “Este vorba despre o explozie termonucleară uriaşă; tot combustibilul este ars deodată, iar steaua practic se sfâşie în bucăţi”. În acest caz, toate elementele produse de stea sunt aruncate în spaţiu, creând în jur o regiune bogată în metale.

    Wako Aoki a adăugat: “Am studiat stele extrem de sărace în metale, dar cantitatea de fier din această stea nu este atât de mică.” Acesta fost primul indiciu că viaţa stelei care a existat înainte în aceeaşi regiune trebuie să se fi terminat printr-o supernovă de tip “Pair-Instability”, explozie care nu poate avea loc decât în cazul stelelor masive.

    Un al doilea indiciu a fost prezenţa foarte scăzută a elementelor chimice bariu şi stronţiu. Stelele masive mor înainte de a crea astfel de elemente grele.

    În Universul actual stele mai masive de o sută de ori decât Soarele sunt foarte rare. Prezenţa metalelor în cantitate mare, în compoziţia chimică, limitează mărimea unei stele. Pe măsură ce Universul devenea tot mai bogat în metale, în urma supernovelor, apariţia de stele masive a devenit tot mai puţin frecventă.

    Astronomii plănuiesc mai multe cercetări în următorii ani, în căutarea stelelor primitive. “Următoarea generaţie de telescoape mari ar putea să capteze lumină de la astfel de stele masive”, a declarat Wako Aoki. “Dar nu ştim dacă aceste stele există într-un număr mare sau nu”, a mai spus acesta.

    Stelele uriaşe au o viaţă scurtă, de “doar” trei milioane de ani, de o mie de ori mai puţin decât perioada de viaţă estimată a Soarelui. De aceea, niciuna dintre primele stele uriaşe nu a supravieţuit până acum.

    “Nu există nicio posibilitate să găsim o astfel de stea în galaxia noastră. Trebuie să ne îndreptăm atenţia către galaxiile foarte îndepărtate”, a precizat profesorul Aoki.

    Astronomii pot vedea trecutul Universului îndreptând telescoapele către obiectele cele mai îndepărtate, având în vedere că lumina emisă de acestea călătoreşte miliarde de ani până la noi.

    Telescopul spaţial James Webb al NASA va înlocui Telescopul Spaţial Hubble. Va fi pus pe orbită în 2018 pentru a studia “trecutul întunecat” al Cosmosului.

    Volker Bromm este foarte încântat de noul telescop: “Avem încă două ferestre (pentru a privi în trecut, n.r.). Putem observa stelele al căror spectru luminos este deplasat foarte mult spre roşu şi descendenţii locali, fosilele locale”.

    Deplasarea spre roşu a spectrului luminii este o măsură a modului în care lumina este afectată de expansiunea Universului şi este folosită de oamenii de ştiinţă pentru calcularea distanţelor cosmice. Cu cât deplasarea spre roşu a spectrului este mai pronunţată, cu atât obiectul care emite lumina respectivă este mai îndepărtat.

    Noua descoperire, împreună cu observaţiile viitoare, va ajuta astronomii să schiţeze întreaga istorie a formării stelelor, inclusiv modul în care au apărut toate elementele chimice care, în cele din urmă, au dus la apariţia vieţii pe Pământ.

  • Stelele şi alcoolul

  • De ce lipsesc stelele Michelin din peisajul culinar românesc

    DE CURÂND, UN RESTAURANT DIN ROMÂNIA A FOST INCLUS ÎNTR-UN VOLUM NUMIT “50 COOL RESTAURANTS IN THE WORLDŢ. Este o recunoaştere importantă pentru tânărul arhitect care a interpretat elementele etnice în cheie modernă, tributar tendinţelor contemporane de recuperare şi valorizare a obiectelor vechi. Este poate şi singurul, dacă nu unul din puţinele semnale internaţionale care menţionează un restaurant din România.

    În ceea ce priveşte gastronomia contemporană, nu suntem încă pe harta lumii, după cum nu regăsim nici bucătari români în competiţii internaţionale precum Bocuse d’Or. Concursul ce determină cel mai promiţător talent culinar va avea loc pe 29 şi 30 ianuarie la Lyon, iar în finală au intrat Sri Lanka, Guatemala, Estonia şi mai apropiata Ungarie, pe lângă “suspecţii” obişnuiţi – Franţa, Italia, Marea Britanie sau Islanda. România nu apare nici în lista participanţilor la faza pe continente.

    Privind însă peisajul local, vedem o activitate frenetică – restaurante apar şi dispar, unele rămân constante în ce priveşte calitatea ofertei timp de ani buni, multe din cele noi pun accent puternic pe design, câteva au chefs străini, pregătiţi în localuri cu stele Michelin din străinătate. Specificul variază, serviciul la fel, preţurile sunt comparabile cu cele de afară.CE NE LIPSEŞTE ATUNCI PENTRU A PUTEA ASPIRA MACAR LA O STEA MICHELIN? Georges Andre Rognard, bucătar francez cu experienţă în astfel de localuri şi în prezent chef la un restaurant în nordul Bucureştiului, menţionează trei motive şi o cifră: 10. Adică zece ani vor mai trece până vom avea prima stea în România. Alţii – bucătari, manageri de restaurant sau foodies – se feresc să dea cifre, dar clatină din cap la fel de pesimist.

    Cu toţii cad însă de acord asupra motivelor şi a ordinii acestora: clientul, ingredientele, bucătarul. Clientul pune încă apă minerală în vin şi trimite vita înapoi, pentru că i se pare nefăcută. Între şniţel şi St Jacques alegerea este evidentă, iar deserturile trebuie să fie dulci şi însiropate. Cu o piaţă în care cererea nu provoacă, nici oferta nu excelează. Pe de altă parte, ingredientele de provenienţă locală nu au calitatea cerută şi nu sunt disponibile permanent, fiind necesar ca restaurantele să apeleze la importuri. Decizie care se reflectă deopotrivă în preţ şi în autenticitatea preparatului, iar bucătarii sunt de multe ori angajaţi care îşi fac treaba de la ora 9 la 23:00, fără pasiunea şi obstinaţia cu care colegii lor urmăresc o stea pe alte meleaguri.

    Mersul la restaurant nu este egal cu actul de a mânca. Are de-a face cu atmosfera, cu starea de spirit, cu felia de cultură pe care ţi-o pune în farfurie odată cu mâncarea, cu răsfăţul pe care ţi-l aduc preparatele şi personalul de serviciu. Amintindu-mi de o cină luată la Joel Robuchon în MGM Grand, Las Vegas – trei stele Michelin – îmi revine impresia de altar al gustului, în care un ghid personal prietenos şi atent te conduce în ceea ce urmează a fi o experienţă şi un răsfăţ de neuitat.

    CARE ESTE ÎNSA TREABA CU ACESTE STELE ŞI DE CE SUNT IMPORTANTE?
    Să începem prin a spune că maximul este trei.
    Un restaurant poate obţine trei stele Michelin cel mult, iar în lume sunt puţin peste 800 de restaurante înstelate. În plus, spune Georges Rognard, când un restaurant primeşte o stea, se întâmplă ca altul să o piardă. Rezervările se fac adeseori cu luni înainte, iar preţul este pe măsură.Tot acum trebuie să precizăm – fără drept de apel – că doar restaurantele primesc stele, nu şi bucătarii.Stelele Michelin îşi au originea într-o iniţiativă a companiei omonime, care în 1900 a publicat un ghid ce lista informaţii utile automobiliştilor – locuri unde să ia masa sau unde să se cazeze în Franţa. Până prin 1920 acest ghid a devenit atât de popular încât Michelin a creat o echipă de inspectori care să viziteze anonim şi să clasifice restaurantele din afara Parisului, oferind una, două sau trei stele. Criteriile sunt simple: calitatea ingredientelor, gustul preparatelor, personalitatea bucătăriei, raportul calitate / preţ şi constanţa.
    În ceea ce priveşte definiţia fiecărei stele, explicaţiile de pe site-ul oficial sunt destul de lipsite de savoare.

    O stea indică un restaurant la care merită să te opreşti în drumul tău. Două stele – bucătărie excelentă, e recomandat un ocol, iar trei stele implică superlativul, oferind o experienţă demnă de a fi destinaţie în sine. Stelele Michelin ne pun pe harta cunoscătorilor şi conturează mai clar identitatea unui oraş. Sunt un semn al educaţiei şi o recunoaştere a rafinamentului, o invitaţie de a descoperi ceva nou despre noi înşine.

    Poate de aceea o părere des întâlnită printre cei ce lucrează în domeniul horeca este că prima stea Michelin va veni în România când vom avea cel puţin zece restaurante în competiţie pentru a primi acest gen de recunoaştere. Iar cei trei factori menţionaţi anterior sunt esenţiali – clientul educat, ingrediente locale premium şi bucătari pasionaţi.
    Niciun restaurant românesc, fie el din Capitală sau din provincie, nu a fost recompensat până acum cu vreo stea Michelin. Ba mai mult, ar mai putea trece încă zece ani până când să facem rezervare la un astfel de restaurant. Motivele sunt trei: clientul, ingredientele, bucătarul.

    ADRIANA SOHODOLEANU

    (CALATOR PASIONAT, GOURMET ÎN TRAINING ŞI ANTREPRENOR, PROPRIETAR AL BOUTIQUE-ULUI ONLINE DE CADOURI WWW.BISCUIT.RO )

  • Cand stelele Michelin ajung o povara pentru restaurante

    Cum stelele Michelin impun anumite standarde, ca de exemplu un
    ospatar la cinci-sase clienti, respectarea lor se traduce in
    costuri mai mari pentru local si implicit in preturile pe care
    trebuie sa le plateasca cei ce doresc sa ia masa acolo.

    Ca atare, maestrul bucatar Olivier Douet s-a gandit sa-si
    transforme localul intr-o braserie unde un meniu cu specialitatea
    zilei incepand de la 23,60 de euro. Cheltuielile mai mari corelate
    cu criza economica l-au adus aproape de pierderi si spera ca astfel
    sa-si tripleze numarul clientilor.

    Braseriile cu mancare pentru cei cu gusturi fine si preturi
    moderate sunt la moda in Franta, unde criza a afectat si alte
    restaurante cu stele Michelin. La acestea se pot face mai usor
    rezervari decat altadata; in schimb, unele dintre braseriile care
    ofera “haute cuisine” la preturi pe masura buzunarelor afectate de
    starea economiei au rezervari facute pe sase luni inainte.

  • Venituri de cinci stele

    Pana la aproape 100 de milioane de euro au urcat veniturile celor sase hoteluri de cinci stele de pe piata romaneasca. Fata de aceeasi perioada a anului trecut, incasarile au crescut cu 8%. Anul trecut, cel mai cautat hotel de 5 stele a fost JW Marriott, care a avut singur o cifra de afaceri de 37 de milioane de euro, cu 6% mai mult fata de 2005. Profitul net consemnat de Marriott s-a ridicat la 14,7 milioane de euro, si pe fondul faptului ca este cel mai mare hotel de 5 stele din Bucuresti. JW Marriott dispune de aproape 380 de camere si 23 de apartamente, o galerie comerciala, spatii de conferinte si restaurante.
    AthŽnŽe Palace Hilton ocupa locul doi in clasamentul dupa cifra de afaceri, pe locul trei s-a situat Howard Johnson Grand Plaza, iar pe locul patru Crowne Plaza. AthŽnŽe Palace Hilton realizeaza peste 50% din venituri din contracte de acomodare incheiate cu unele dintre cele mai mari companii din Romania, precum Petrom, Coca-Cola sau Enel, care isi gazduiesc angajatii pe perioade care pot atinge si un an. Hotelul este aflat in portofoliul companiei Ana Hotels, controlata de omul de afaceri George Copos.
    Hotelul de cinci stele Howard Johnson Grand Plaza a avut o crestere de 12% a cifrei de afaceri pe primele sase luni ale anului, pana la 9 milioane de euro. Principalele motive care au stat la baza cresterii au fost cresterea cotatiei Bucurestiului ca destinatie in turismul de business si cresterea frecventei evenimentelor politice, economice sau sportive.