Tag: Ştefan Tudos

  • Ştefan Tudos, Genesis Property: Un mediu de lucru sănătos devine un avantaj competitiv pentru angajatori în strategia de atragere şi retenţie a talentelor

    Cei mai mulţi angajaţi vor să se întoarcă la birou, dar au devenit extrem de atenţi la sănătatea clădirii în care lucrează, în contextul în care un mediu de lucru sănătos contribuie la limitarea riscurilor epidemiologice, este de părere Ştefan Tudos, Executive Vice President în cadrul Genesis Property, unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori de birouri din România, care deţine West Gate Business District şi Novo Park.

    „Calitatea spaţiului de lucru a devenit în ultimul an, pentru aproape 60% dintre angajaţi, un criteriu important pe care îl vor lua în calcul atunci când îşi vor căuta un job nou în viitor. Astfel, existenţa unui mediu de lucru sănătos devine un avantaj competitiv pentru angajatori în strategia de atragere şi retenţie a talentelor”, spune Ştefan Tudos.

    Aproape 96% dintre angajaţii români consideră că standardele care certifică nivelul de rezilienţă al unei clădiri în faţa unei pandemii sunt nu doar utile, ci şi necesare în contextul actual, arată un sondaj iniţiat de Genesis Property în rândul a 1.208 de angajaţi din toată ţara.

    Certificarea unei clădiri în faţa riscurilor aduse de pandemie a devenit un aspect important pentru cei mai mulţi angajaţi români, iar 85% spun că este important pentru ei să lucreze într-o clădire sănătoasă în viitor.

    În paralel, aproape 76% dintre angajaţi consideră că o clădire certificată poate limita riscurile pentru sănătatea lor şi a familiilor lor şi contribuie la reducerea nivelului de stres pe care îl resimt ca urmare a pandemiei. În prezent, 70% dintre aceştia sunt în continuare îngrijoraţi privind riscurile de răspândire a virusurilor şi bacteriilor alimentate de sisteme ineficiente de ventilaţie sau de o igienizare necorespunzătoare a suprafeţelor din biroul lor.

    Potrivit analizei, peste 95% dintre angajaţi consideră că existenţa unor certificări este fundamentală pentru clădirile de birouri, de la cele pentru situaţii de urgenţă precum incendii şi cutremure sau pentru protecţia mediului şi până la cele pentru sănătate.

    În plus, percepţia angajaţilor asupra facilităţilor care ar trebui oferite la viitorul de muncă a devenit mai complexă. Astfel, aproape 61% vor spaţii de relaxare, socializare şi plimbare în aer liber, 53,2% vor să-şi poată seta individual temperatura şi nivelul de lumină la birou, 51,5% vor privelişte naturală, inclusiv zone verzi în interior, iar 45% vor echipamente individuale de protecţie sanitară (măşti, dezinfectant etc.).

    În aprilie 2020, Genesis Property a iniţiat standardul IMMUNE™, un set de măsuri standardizate şi susţinute ştiinţific, conceput şi dezvoltat pentru a evalua şi a certifica sănătatea spaţiului fizic în mediul construit. IMMUNE Building Standard™ se bazează pe o investiţie practică în Healthy by Design System (HbDS), format dintr-o reţea de dispozitive şi tehnologii, echipamente specializate, personal dedicat şi facilităţi noi, care promovează implementarea de reguli operaţionale şi de sănătate în spaţiile interioare ale clădirii unde oamenii interacţionează.

    Standardul propune 135 de măsuri prin care orice proprietar de clădiri de birouri sau angajator poate monitoriza şi ajusta starea de sănătate a clădirii la un nivel sustenabil, oferind ocupanţilor o experienţă sănătoasă.

    Genesis Property deţine şi administrează peste 150.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri de clasa A, în clădirile Novo Park şi West Gate Business District din Bucureşti, ocupate de chiriaşi precum HP, Accenture, Societe Generale, Citibank, Ericsson, Garanti BBVA, Infineon, Luxoft, Yokogawa, Siemens şi Alpha Bank, unde lucrează peste 20.000 de angajaţi. 

    Compania este, de asemenea, dezvoltatorul primului campus studenţesc privat din România, West Gate Studios, şi al unităţii de cazare de 4 stele Studio One Accommodation Suites. În total, dezvoltatorul a investit până acum peste 400 de milioane de euro în România.

  • Ştefan Tudos, vicepreşedinte Genesis Property: Viitorul muncii, provocări, oportunităţi, tendinţe…

    A spune despre 2020 că a fost cel mai complicat şi turbulent an pentru o întreagă generaţie aproape că a devenit un truism. Însă asemenea altor perioade de criză globală majoră, au ieşit la suprafaţă şi câteva aspecte pozitive legate de modul în care oamenii au reuşit să se raporteze la muncă şi la propria flexibilitate şi bunăstare generală.

    A început un nou deceniu şi odată cu el o nouă provocare tehnologică. Marile companii vor căuta să permanentizeze schimbările provocate de izbucnirea pandemiei în 2020 şi chiar să le transforme într-un nou fel de a munci, cu sau fără restricţii. Plecând de la această realitate, nu puţini au fost cei care s-au încumetat deja să facă anumite predicţii cu privire la armonizarea tehnologiei, resurselor umane şi bunăstării în anii ce vor urma.

    Palpabila şi cât se poate de oportuna tehnologie

    Deşi convorbirile video au reprezentat opţiunea prevalentă a anului 2020 (raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut, doar Zoom înregistrase 300 de milioane de conexiuni zilnice), ele şi-au dovedit rapid limitele şi au forţat companiile tech să vină cu soluţii noi care să eficientizeze şi mai mult munca remote. Un bun exemplu este propunerea celor de la Nvidia, care au inventat un mod de a folosi inteligenţa artificială pentru a reduce banda de frecvenţă a transmisiunii video şi a-i îmbunătăţi concomitent calitatea.

    Cu siguranţă, realitatea virtuală va cântări din ce în ce mai mult în recrearea unei atmosfere captivante şi interactive de birou, aşa cum o demonstrează şi eforturile Facebook de a colabora cu compania de realitate augmentată Spatial pentru a asigura întâlniri la distanţă cât mai autentice.

    În pofida avantajelor certe ale sistemului work from home, interacţiunea fizică rămâne însă o componentă esenţială a vieţii de birou. Fie că vorbim de colegi noi şi integrarea acestora în cultura organizaţională a companiilor, fie de stimularea colaborărilor şi ideilor creative, biroul va rămâne spaţiul în care eficienţa şi siguranţa muncii pot fi asigurate cel mai bine. În acest sens, avantajele modelului hibrid, care îmbină munca la birou şi cea la distanţă, vor deveni din ce în ce mai evidente pe măsura trecerii timpului.     

    Confortul în prim-plan

    Anul 2020 a pus în discuţie mai mult ca niciodată confortul angajaţilor şi a confirmat legătura vitală dintre productivitate şi starea de bine. Ideea că productivitatea crescută compensează pentru circumstanţele mai dificile ale pandemiei trebuie abandonată, iar accentul pe bunăstare trebuie să înlocuiască noţiunea contraproductivă de a fi «mereu prezent» sau «la dispoziţie». Cifrele absenteismului la birou, mai ales cel cauzat de stres, sau cele ale afecţiunilor psihice asociate muncii nu fac decât să confirme faptul că sănătatea mintală şi confortul angajaţilor vor primi o atenţie specială în următorii ani.

     

    Organizaţii bazate pe competenţă

    Actuala pandemie a scos şi mai mult în evidenţă contrastul dintre concepţia despre productivitate, în care totul trebuie transformat într-un proces precis, cuantificabil, şi emergenţa inteligenţei artificiale ca substitut rapid şi eficient la scenariile de lucru tradiţionale. Oricât de complicată ar părea, situaţia prezintă, din nou, o serie de oportunităţi, în măsura în care trendul anului 2021 pare a fi acela al organizaţiilor bazate pe competenţă. Vorbim aici nu doar de companiile care au realizat că un angajat fericit reprezintă cheia unei productivităţi crescute, ci mai ales de cele care au ales să pună la temelia modelului lor de dezvoltare competenţele specifice ale angajaţilor.

     

    Perfecţionare la distanţă

    Trecerea la un model de muncă la distanţă nu a fost uşoară, iar provocările acestei transformări majore continuă să fie resimţite de către fiecare chiar şi acum în 2021. Metodele tradiţionale de învăţare nu mai sunt fezabile pe timp de pandemie, sau nu mai prezintă acelaşi nivel de interes pentru angajaţii izolaţi. În mod paradoxal, tehnologia căreia oamenii se chinuie astăzi să-i descopere multiplele taine este cea care îi şi ajută să se adapteze la un nou model de lucru. Platformele bazate pe inteligenţă artificială vor ajuta la personalizarea tot mai multor procese de învăţare.

     

    …instruind viitoarea forţă de muncă

    Nevoia de a-i obişnui pe oameni să lucreze «cot la cot» cu automatizarea prin dezvoltarea propriilor competenţe va continua să ocupe un loc central în următoarea perioadă. Mai multe şcoli (CIS-Global Sevilla, Mabin School Toronto) au decis deja să-şi schimbe paradigma educaţională şi să se axeze pe ceea ce se numeşte „învăţare lichidă”, adică încurajarea explorării propriilor interese prin proiecte, colaborări şi alte metode de învăţare experimentală. De altfel, această «lichiditate» în procesul de dezvoltare a unor noi competenţe individuale promovează exact adaptabilitatea, curiozitatea şi rezistenţa necesare într-o lume a viitorului bazată din ce în ce mai mult pe competenţe umane.

    Plecând de la lecţiile pe care ni le-a oferit 2020, se poate anticipa că majoritatea companiilor vor căuta să valorifice toată această schimbare, vor continua să promoveze un nivel de bunăstare corespunzător pentru angajaţi şi se vor strădui să armonizeze tehnologia şi competenţele umane în cel mai bun mod cu putinţă.