Raidul aerian a fost efectuat în noaptea de sâmbătă spre duminică de către “patru avioane (de tip) Rafale echipate cu rachete (de tip) Scalp” care “au acţionat împreună cu avioane din cadrul coaliţiei” asupra instalaţiei, situate la câţiva zeci de kilometri est de oraşul Alep, a precizat ministerul într-un comunicat.
“Obiectivul vizat a fost distrus”, potrivit ministerului. “Acest raid a slăbit capacităţile logistice şi militare ale Daech în apropierea unor zone de luptă”, a adăugat aceeaşi sursă.
Pe 15 decembrie aviaţia franceză a utilizat rachetele de tip Scalp pentru prima dată de la începutul angajării sale împotriva SI – în septembrie 2014 în Irak şi în septembrie 2015 în Siria.
În primăvară, SI cucerea Ramadi, capitala vastei provincii sunnite Al-Anbar, în vestul Irakului, provocând o înfrângere usturătoare armatei irakiene.
Însă, recent, jihadiştii au cedat teren, pierzând oraşele irakiene Baiji şi Sinjar, iar duminică Ramadi.
În Siria, SI a pierdut, de asemenea, la sfârşitul lui decembrie, controlul asupra Barajului Tishrin (nord), în faţa unei coaliţii militare arabo-kurde care a privat astfel gruparea de o sursă de venituri strategică.
Subminarea credibilităţii
“Pentru SI, care se revendică drept un stat, controlul asupra oraşelor şi infrastructurilor cheie este important, însă înfrângeri (recente) subminează credibilitatea acestei revendicări”, apreciază Firas Abi Ali, un analist de la Institutul IHS Jane’s, specializat în probleme de apărare, cu sediul la Londra.
“SI este în continuare capabil să lanseze atacuri în Irak, fără Ramadi, un oraş mai important pentru forţele irakiene de securitate decât pentru SI”, apreciază Patrick Martin, un analist de la Institute for the Study of War, cu sediul la Washington.
Jihadiştii au reuşit să evacueze un număr mare de vehicule şi arme înainte de Bătălia de la Ramadi, a declarat pentru AFP un ofiţer de rang înalt din cadrul forţelor de elită antiteroriste, care au luptat în prima linie pentru cucerirea oraşului.
Câştigarea unor bătălii, chiar dacă sunt de un interes strategic minor, rămâne importantă pentru moralul tupelor care luptă contra SI, subliniază Patrick Skinner din cadrul cabinetului de consultanţă Soufan Group, specializat în informaţii secrete.
“Mai puţin triumfalist”
În opinia sa, ultimul mesaj audio al liderului autoproclamat al SI Abu Bakr al-Baghdadi, de săptămâna trecută, este “mai puţin triumfalist” decât cele dinainte.
“Popularitatea retoricii antisioniste în regiune îi face pe dictatori să creadă că ea este o garanţie a susţinerii din partea mulţimilor. Ei o utilizează pentru a(-şi) deturna (populaţia) de la alte probleme”, analizează el.
Dincolo de recunoaşterea unor puncte câştigate sau pierdute de fiecare dintre părţi, mulţi experţi analizează noua ecuaţie militară care a condus la recentele victorii contra SI.
La Sinjar, facţiuni rivale kurde, susţinute aerian de coaliţia internaţională anti-SI condusă de către Statele Unite, i-au dat pe jihadişti afară din oraş.
În nordul Siriei, tot combatanţi kurzi au fost vârful de lance în lupta contra SI.
Însă Ramadi a fost recucerit exclusiv de forţe federale irakiene, fără implicarea unor grupări paramilitare şiite, care au jucat până în prezent un rol central în Războiul împotriva Statului Islamic.
“Restaurarea capacităţii forţelor irakiene este foarte importantă şi ar putea deveni un model pentru ofensivele viitoare”, subliniază Abi Ali.
“Recucerirea metodică a (oraşului) Ramadi, cu acoperirea aeriană a coaliţiei care a limitat mişcările SI (…) în cartiere, şi-a dovedit eficienţa. O metodă care ar putea să fie folosită din nou la Fallujah”, bastionul jihadist situat între Ramadi şi Bagdad, analizează Skinner.
Premierul irakian Haider Al-Abadi s-a angajat luni să-şi elibereze ţara de SI în 2016.
În opinia lui Abi Ali, forţele kurde siriene se vor confrunta cu dificultăţi în avansarea către Rakka, capitala de facto a jihadiştilor în Siria.
Dacă înfrângerile se multiplică – atât în Siria, cât şi în Irak – SI ar putea să vadă în Libia un loc de repliere. Organizaţia deţine controlul asupra oraşului Sirt, situat la 450 de kilometri est de Tripoli.
Toţi combatanţii SI au părăsit complexul guvernamental, încercuit, şi “nu mai opun nicio rezistenţă”, a declarat Sabah al-Numan, un purtător de cuvânt al forţelor irakiene antiteroriste de elită.
Însă zona este necesar să fie curăţată de mine şi capcane explozive, instalate de SI, înainte ca trupele irakiene să poată intra, a precizat el.
“Forţele noastre vor pătrunde în complex în următoarele ore”, a anunţat purtătorul de cuvânt.
“Controlarea acestui complex înseamnă că ei (jihadiştii din cadrul SI) au fost înfrânţi”, a subliniat al-Numan.
“Următoarea etapă este curăţarea buzunarelor (de rezistenţă) care ar mai putea să existe aici şi în oraş”, a anunţat el.
Preluarea controlului asupra acestui complex este extrem de importantă în vederea recuceririi întregului oraş, în care s-ar fi baricadat aproximativ 400 de jihadişti.
Ajutate de raidurile coaliţiei internaţionale conduse de către Statele Unite, membri ai forţelor antiteroriste de elită din cadrul armatei irakiene au pătruns relativ uşor, marţi, în centrul oraşului Ramadi.
Înaintarea le-a fost însă încetinită, în ultimele zile, de către dispozitive explozive, lunetişti şi atacatori sinucigaşi jihadişti, iar ei au avansat foarte încet către sediul Guvernului proovincial, de care s-au apropiat duminică.
După eliberarea oraşului Tikrit, situat la nord de Bagdad, în aprilie, recucerirea oraşului Ramidi, situat la 130 de kilometri vest de Bagdad, ar reprezenta o nouă victorie pentru forţele armate şi premierul Haider Al-Abadi – prima la care nu participă miliţii şiite susţinute de către Iran, care nu iau parte la această bătălie, pentru a evita astfel să alimenteze resentimentele locuitorilor acestei regiuni cu populaţie majoritar sunnită.
Contactat de Le Monde, Patrick Martin, de la Institute for the Study of War, apreciază că “pierderea Ramadi nu va reprezenta o lovitură decisivă pentru Statul Islamic”, care a deţinut controlul a până la o treime din teritoriul Irakului.
“Oraşul îi servea mai ales să ţină forţele irakiene ocupate, departe de alte zone mai strategice precum Mosulul şi nordul Irakului”, a subliniat el.
“Ei sunt la Sirt, unde îşi extind teritoriul pe 250 de kilometri liniari de coastă, dar încep să pătrundă către interior şi să fie tentaţi să obţină acces la puţuri de petrol şi rezerve de petrol”, a declarat el pentru postul de radio RTL.
Ministrul francez face acest anunţ în contextul în care şeful diplomaţiei americane John Kerry a anunţat duminică, la Roma, la finalul unei Conferinţe internaţionale pe tema situaţiei din această devastată de conflicte, că majoritatea reprezentanţilor grupărilor rivale din Libia sunt pregătite să semneze un proiect de acord cu privire la formarea unui guvern de uniune naţionaă.
Occidentalii au îndemnat la încheierea unui armistiţiu “imediat”, pe întregul teritoriu libian, anunţând că membrii comunităţii internaţionale sunt pregătiţi să ofere o susţinere a acordului în domeniile politic, economic şi al securităţii.
La această Conferinţă internaţională, prezidată de către Statele Unite şi Italia, au participat 17 ţări, care au încercat să faciliteze formarea unui guvern de uniune naţională în Libia, care să pună capăt haosului din această ţară, după patru ani de la îndepărtarea de la putere şi uciderea, de către rebeli, a fostului dictator Muammar Kadhafi.
Ţările occidentale sunt îngrijorate mai ales de avansul unor jihadişti din cadrul Statului Islamic (SI) în regiunea Sirt, fostul fief al defuntului “ghid” libian.
Într-un rar discurs pe care l-a susţinut în Biroul Oval, şeful statului a încercat să liniştească o opinie publică americană tot mai îngrijorată în legătură cu lupta împotriva jihadismului, care până nu demult părea să se poarte în străinătate. Însă aceste declaraţii nu au reuşit să-i calmeze pe criticii săi republicani, care-l acuză de mult timp că subestimează puterea militanţilor.
Pe un ton măsurat, el şi-a folosit cele 14 minute ale intervenţiei televizate pe postul naţional, pentru a trasa, cu atenţie, o linie între ceea ce va face şi ce nu va face. Obama s-a angajat, de exemplu, să-i “vâneze pe conspiratorii terorişti” oriunde s-ar afla. Însă “nu trebuie să ne lăsăm atraşi din nou într-un război terestru îndelungat şi costisitor în Irak şi Siria”, a subliniat el.
Obama a susţinut acest discurs la patru zile după ce Syed Rizwan Farook, în vârstă de 28 de ani, născut în Statele Unite, şi soţia sa pakistaneză Tashfeen Malik, în vârstă de 29 de ani, au deschis focul în timpul unei petreceri a unor funcţionari publici la San Bernardino, în California, omorând 14 oameni. Cuplul a fost ucis câteva ore mai târziu într-un schimb de focuri cu poliţia.
El a condamnat atacul drept “un act terorist menit să omoare oameni nevinovaţi”. Dar, în opinia sa, drama de la San Bernardino a arătat că “ameninţarea teroristă a evoluat într-o nouă fază”, în contextul în care SI a folosit Internetul pentru a “otrăvi minţile” unor potenţiali atacatori.
Preşedintele american a făcut totodată o legătură între securitatea naţională şi necesitatea unui control asupra armelor de foc în urma acestui ultim atac armat în masă.
Poliţia federală (FBI) anchetează acest atac în stil paramilitar din California ca fiind inspirat de către SI, care deţine controlul asupra unor bucăţi vaste din Siria şi Irak şi care şi-a extins operaţiunile în afara fiefului din Orientul Mijlociu, inclusiv printr-o complicitate în atacurile de la Paris, de pe 13 noiembrie, soldate cu 130 de morţi.
Însă Obama, a cărui reţinere contrastează puternic cu declaraţiile înflăcărate ale preşedintelui francez Francois Hollande de după atacurile de la Paris, care a promis un răspuns “nemilos”, a subliniat că nu există nicio dovadă a faptului că atacul din California a fost comis de vreo grupare militantă din străinătate sau că ar face parte dintr-un complot intern mai larg.
Cu toate acestea, el a încercat să arate că administraţia gestionează criza, în pofida noilor probleme ridicate de apărarea ţării faţă de extremismul intern.
“Ameninţarea terorismului este reală, dar o vom depăşi”, a subliniat preşedintele american.
Criticii republicani ai lui Obama, inclusiv candidaţii republicani în alegerile prezidenţiale, i-au atacat imediat discursul, al treilea pe care l-a susţinut în Biroul Oval de când a fost ales preşedinte, în ianuarie 2009.
“Oamenilor le este frică şi nu doar din cauza acestor atacuri, ci şi din cauza unui sentiment tot mai puternic potrivit căruia avem un preşedinte care este complet copleşit de ele”, a declarat pentru Fox News senatorul Marco Rubio din Florida, un candidat la obţinerea învestiturii republicane în vederea alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2016.
Apel la Silicon Valey şi relansarea dezbaterii cu privire la viaţa privată online
În discursul său, Obama a îndemnat Silicon Valley să ajute în răspunsul la ameninţarea reprezentată de grupările militante care folosesc social media şi comunicaţiile electronice pentru a planifica şi promova violenţa, relansând astfel o dezbatere cu privire la viaţa privată online.
El s-a folosit totodată de această ocazie pentru a pleda, din nou, în favoarea controlului asupra armelor de foc, un subiect în care întâmpină opoziţia republicanilor, în pofida numeroaselor atacuri armate comise în timpul preşedinţiei sale.
“Este necesar, de asemenea, să îngreunăm posibilitatea ca oamenii să cumpere arme puternice de asalt ca cele folosite la San Bernardino”, a îndemnat Obama. “Ceea ce putem face – şi trebuie să facem – este să facem aşa încât să fie mai greu ca ele să ucidă”, a adăugat el. Un oficial de rang înalt din cadrul administraţiei a declarat că preşedintele nu intenţionează să viziteze imediat San Bernardino.
Totodată, Obama a atras atenţia în legătură cu o reacţie exagerată faţă de ameninţarea militantă internă.
“Nu ne putem întoarce unii împotriva altora şi să permitem ca această luptă să fie definită ca un război între America şi islam”, a spus el, referindu-se la retorica incendiară a candidatului republican la preşedinţie Donald Trump, criticat pentru că exploatează aceste frici împotriva comunităţii musulmane.
Având în vedere că acest cuplu din California nu se afla pe “radarul” securităţii naţionale americane înainte să lanseze atacul armat de miercuri, Obama se confruntă cu provocarea de a convinge publicul american de faptul că face tot ceea ce poate în faţa evoluţiei ameninţării militante.
Există tot mai multe probe care arată că cei doi erau nişte “lupi singuratici” care ar fi fost radicalizaţi de propaganda SI şi care apoi ar fi acţionat independent, ceea ce a îngreunat şi mai mult depistarea lor de către autorităţi.
Masacrul de săptămâna trecută, în cazul în care se va dovedi că a avut legături sau a fost motivat de către militantismul islamist străin, ar fi cel mai sângeros incident de acest tip comis pe teritoriul american, în timpul preşedinţiei lui Obama, de la atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001.
Obama a susţinut acest discurs în contextul unor presiuni tot mai mari din partea republicanilor şi chiar a unor democraţi în vederea unui răspuns mai dur faţă de SI, în contextul în care atacul de la San Bernardino a provocat temeri în rândul americanilor cu privire la ameninţarea unor noi atacuri în Statele Unite.
Obama a susţinut ultimul discurs în Biroul Oval – un simbol al puterii preşedintelui – în august 2010, când a salutat încheierea operaţiunilor americane de luptă în Irak, una dintre cele mai importante promisiuni pe care le-a făcut în campania electorală.
Însă politica sa a fost modificată din cauza ascensiunii meteorice a Statului Islamic.
Obama a mobilizat, de la sfârşitul anului trecut, aproximativ 3.500 de militari americani în Irak, într-o misiune de formare şi consiliere. Pentagonul a anunţat săptămâna trecută că trimite împotriva SI o importantă forţă expediţionară, de câteva zeci de membri din cadrul operaţiunilor speciale. Însă criticii îndeamnă la o acţiune mai agresivă.
Între altele, Obama a cerut Congresului să adopte o lege care să le interzică celor ce figurează pe lista Guvernului cu persoane vizate de interdicţia de a zbura să cumpere armament. Acest lucru nu i-ar fi oprit însă pe atacatorii din California, care nu se aflau pe vreo listă guvernamentală în domeniul supravegherii terorismului.
Anonymous a spart conturile de social media pe care le aveau presupuşi jihadişti şi a făcut publice mai ales detaliile personale ale celor implicaţi în procesul de recrutare ISIS. Informaţiile personale ale supecţilor extremişti au început să apară după ce Anonymous “a declarat război” ISIS, în urma atacurilor de la Paris.
Hackerii au făcut publică o listă de conturi pe Twitter şi de site-urile pe care operază jihadiştii. Cel puţin o postare, văzută de jurnaliştii de la The Independent, conţine detalii personale, inclusiv adresa fizică a unui individ care pretinde a fi un recrutor ISIS în Europa.
Mai mult, Anonymous susţin că atacat cu succes mii de conturi de pe reţele de socializare, iar mai multe site-urile pe care le-au identificat a fi asociate cu ISIS au fost distruse. De la debutul “Operaţiunii ISIS”, Anonymous ar fi responsabil pentru eliminarea a peste 5.500 de conturi suspecte.
Activiştii par să îşi fi intensificat atacurile cibernetice în ceea ce au anuţat a fi “cea mai mare operaţiune” din istoria sa, ca răspuns la atacurile de la Paris, soldate cu 129 morţi. Anterior, hackerii axându-se în mare parte pe piratearea conturilor de social media.
Cu toate acestea, nici unul dintre detaliile dezvăluite nu pot fi confirmate în mod independent, precizează jurnaliştii britanici. Datele ar putea fi eronate, dat fiind faptul că, în trecut, s-a mai întâmplat ca Anonymous să de-a greş.
Mesajul transmis de jihadişti la ameninţarea Anonymous
După declaraţia de “război” transmisă de Anonymous, Statul Islamic a răspus, pe un cont din aplicaţia de mesagerie Telegram, prin mesajul: “Nişte idioţi”.
Cu toate acestea, potrivit Business Insider, mesajul ISIS conţine şi “instructiuni” despre cum pot fi evitate eventualele atacuri: “Nu deschideti linkuri decât dacă acestea provin dintr-o sursă sigură. Schimbaţi constant protocolul de adresa. Nu vorbiţi cu persoane pe care nu le cunoaşteti pe Telegram sau prin mesaje Twitter”.
Anonymous declară război ISIS
Hackeri din Anonymous au publicat, luni, un videoclip în care declară război total Statului Islamic şi anunţă atacuri cibernetice devastatoare, după atentatele teroriste de vineri seara din Paris.
“Activişti Anonymous din toată lumea vă vor vâna. Da, pe voi, paraziţii care ucid victime nevinovate, vă vom vâna la fel cum am făcut cu cei care au comandat atacurile de la Charlie Hebdo. Aşa că pregătiţi-vă pentru o reacţie masivă din partea Anonymous. Fiţi conştienţi de faptul că nu vom renunţa niciodată. Vom lansa cea mai mare acţiune împotriva voastră, aşteptaţi-vă la foarte multe atacuri cibernetice. Războiul a fost declarat. Pregătiţi-vă! Şi ţineţi mine, poporul francez este mai puternic decât voi şi va ieşi din această atrocitate şi mai puternic”, a fost mesajul transmis de Anonymous.
În ianuarie, după atacurile teroriste de la Charlie Hebdo, hackerii francezi şi belgieni au blocat un site francez care susţinea ISIS şi peste 1.500 de pagini de Twitter şi Facebook ale unor susţinători ai Statului Islamic.
Jihadişti SI au revendicat, într-un mesaj postat pe Twitter, doborârea Airbusului rusesc al companiei Kogalimavia, deţinătoarea brandului Metrojet.
Însă ei subliniază că nu este responsabilitatea lor să dovedească modul în care au comis presupusul atac.
Oficiali au atras atenţia să nu fie trase concluzii pripite cu privire la cauzele tragediei.
Preşedintele egiptean Abdul Fattah el-Sisi a anunţat o consolidare a măsurilor de securitate pe aeroportu de la Sharm el-Sheikh, de unde a decolat sâmbătă azborul KGL9268 către Sankt Petersburg.
Autorităţile ruse au extins zona de căutare la locul prăbuşirii Airbusului A321 şi au trimis avioane fără pilot în ajutorul anchetatorilor.
“Credem că a fost ucis într-un atac aerian luna aceasta”, a declarat, citat de AFP, un oficial american din cadrul Apărării. Rapperul, unul dintre cei mai cunoscuţi jihadişti din Germania, ar fi fost ucis într-un atac care “nu-l viza în mod expres”, a precizat oficialul. “Nu era considerat o ţintă de mare valoare” pe care Statele Unite să o caute să o elimine, a adăugat el, fără să ofere alte detalii.
Denis Mamadou Cuspert, cunoscut ca rapper sub numele Deso Dogg, a fost deja dat mort în aprilie 2014, într-un atac sinucigaş comis de către Frontul al-Nusra – aripa siriană a Al–Qaida – împotriva grupării Statului Islamic.
El s-a alăturat jihadului în Siria după ce s-a convertit la islam şi a aderat la Millatu Ibrahim, o grupare projihadistă din Germania înfiinţată de către Mohamed Mahmoud, un jihadist austriac, care a jucat, de asemenea, un rol important în cadrul propagandei pro-SI în Siria.
Un mesaj postat pe o pagină de Facebook a unui rezident din Rakka pe 17 octombrie afirma că Denis Cuspert a fost ucis într-o camionetă, cu o zi înainte, într-un tir de rachete efectuat de două avioane, în apropiere de o staţie de alimentare cu benzină, la Hunaida, pe drumul care asigură legătura între Rakka şi al-Tabqa, potrivit Florian Flade, un expert german în domeniul terorismului care l-a urmărit pe Cuspert.
Cuspert ar fi împlinit vârsta de 40 de ani două zile mai târziu.
El a fost introdus pe lista cu oorganizaţii teroriste a Departamentului de Stat american în februarie. Potrivit diplomaţiei americane, acesta s-ar fi alăturat SI în 2012 şi ar fi apărut în numeroase înregistrări video de propagandă din partea grupării jihadiste, inclusiv într-una în care pare să ţină în mână un cap, în urma unei decapitări.
“Se pare că era folosit ca recrutor SI, concentrându-se în special asupra vorbitorilor de germană”, potrivit aceleiaşi surse.
“Mă aştept să efectuăm mai multe raiduri de acest tip”, a declarat el vineri, într-o conferinţă de presă la Pentagon.
Această operaţiune a permis “salvarea vieţii” a 70 de deţinuţi şi culegerea unor “informaţii preţioase”, a subliniat el.
Operaţiunea, în care a fost ucis un militar american, diferă de modul de acţiune obişnuit al forţelor americane în Irak, al căror rol este să consilieze şi să asiste forţe locale, şi nu să participe la lupte.
Acest tip de operaţiune “nu înseamnă” că Statele Unite intră într-o “misiune de luptă” în Irak, ci este vorba doar de “continuarea misiunii noastre de consiliere şi asistenţă” acordate forţelor irakiene, a dat el asigurări.
“Atunci când vom avea ocazii să efectuăm acţiuni cu scopul de a face campania să avanseze în mod eficient” împotriva grupării Statul islamic, “nu le vom ocoli”, a adăugat el.
Departamentul Apărării a decis, în plus, să adune toate operaţiunile împotriva Statului Islamic, atât în Siria, cât şi în Irak, sub autoritatea unui singur general, faţă de trei câţi erau înainte.
Este vorba despre generalul Sean B. MacFarland, care a devenit cunoscut participând, în Irak, la cooptarea sunniţilor prin intermediul unui ajutor pe care Statele Unite îl acordă acelor grupări irakiene sunnite care doresc să lupte împotriva jihadiţtilor începând din 2007.
Forţele americane şi kurde au luat cu asalt, joi, o închisoare a grupării Statului Islamic, în nordul Irakului, şi au eliberat aproape 70 de deţinuţi, cu preţul vieţii unui american.
Este vorba despre primul militar american ucis în luptă în Irak din 2011 încoace. Victima a fost identificată drept sergent-major Joshua Wheeler, un membru de elită al forţelor speciale americane, decorat în mai multe rânduri.
Într-un interviu acordat săptămâna aceasta, Rye povesteşte tratamentul la care l-a supus bărbatul care purta cagulă şi vorbea în timpul înregistrării unor execuţii SI.
“M-a luat şi am fost nevoit să dansez tango, John şi cu mine”, a declarat Rye pentru radiodifuzorul DR.
“Îmi ţineam capul în jos şi mi-era teamă să nu fiu bătut. M-a învârtit prin închisoare. Brusc, s-a răzgândit şi m-a trântit la pământ. Au dat în mine şi m-au lovit cu picioarele. La sfârşit m-au ameninţat că-mi taie nasul cu cleştele şi alte lucruri asemănătoare”, a declarat tânărul.
Oficiali occidentali l-au identificat pe acest bărbat ca fiind Mohammed Emwazi.
Michael Weiss, coautorul cărţii “ISIS: Inside the Army of Terror”, apreciază că Emwazi dă dovadă de “un simţ sinistru al umorului în ceea ce priveşte tortura, aproape ca în (filmul) Portocala mecanică”.
“Este doar o nouă intrare în analele bolnave şi smintite ale modului în care ISIS (unul dintre acronimele SI) tratează fiinţele umane”, adaugă el.
Un fost analist CIA, Aki Peritz, apreciază că este posibil ca Emwazi, la fel ca alţi recruţi SI, să fie atras de “grotesc”.
“Tipii care conduc această organizaţie şi o mulţime dintre tipii care controlează ostatici sunt sadici”, adaugă el.
Potrivit lui Weiss, susţinători online ai SI s-au bucurat când au auzit povestea cu tangoul. Susţinătorii grupării extremiste încearcă să pună semnul egal din punct de vedere moral între relele tratamente la care anchetatori americani i-au supus pe suspecţi jihadişti şi relele tratamente la care sunt supuşi occidentalii răpiţi de SI – de la combinezoanele portocalii şi până la poziţii de stres.
Emwazi nu a mai apărut în înregistrări video cu decapitări din ianuarie, iar Weiss se întreabă dacă acesta mai este în Siria.
“Statutul său a decăzut în ultimele luni, de când a fost demsacat”, apreciază Weiss. “Se pare că a fugit. Deci nu este tocmai celebritatea şi purtătorul de cuvânt care obişnuia să fie”, adaugă el.
Mai trăieşte “John Jihadistul”?
O posibilă explicaţie, în opinia lui Peritz, ar fi că SI nu ar mai avea ostatici occidentali pe care să-i execute.
Însă el avertizează că acest lucru nu înseamnă că Emwazi nu mai este o ameninţare. “Dacă mai există vreun ostatic occidental, mai mult ca sigur (Emwazi) va apărea în înregistrarea video de la execuţie”, subliniază el.
Rye a fost ţinut ostatic în Siria din mai 2013 şi până în iunie 2014, uneori împreună cu alţi ostatici străini, inclusiv cu americanul James Foley. El a declarat pentru ziarul danez Berlingske că Foley s-a remarcat ca un bărbat cald şi drept, chiar şi în captivitate, unde aveau loc încăierări pentru mâncare, iar agresivitatea stătea gata să izbucnească.
El a spus că a promis să memoreze o ultimă scrisoare de la Foley şi că a trimis-o familiei acestuia imediat ce a fost eliberat.
“A fost teribil. A fost o scrisoare despre moarte, în care şi-a luat adio de la familia sa”, a declarat fostul ostatic pentru Berlingske. “Dacă m-aş gândi la acea scrisoare în fiecare zi, aş fi o epavă în prezent”, a adăugat el.
Rye se pare că a fost eliberat în schimbul unei sume importante de bani, plătită de către familia sa, cu două luni înainte ca decapitarea lui Foley să apară în prima dintr-o serie de înregistrări macabre.