Tag: Statia Spatiala Internationala

  • Capsula Starliner de la Boeing a ajuns, în premieră, pe Staţia Spaţială Internaţională

    Noua capsulă de echipaj Starliner de la Boeing s-a andocat pentru prima dată cu Staţia Spaţială Internaţională, îndeplinind un obiectiv major într-un test de zbor pe orbită fără astronauţi la bord.

    Întâlnirea navei CST-100 Starliner cu avanpostul orbital de cercetare, care găzduieşte în prezent un echipaj format din şapte membri, a avut loc vineri, la aproape 26 de ore după ce capsula a fost lansată de la baza spaţială americană Cape Canaveral din Florida.

    Starliner a decolat joi de pe o rachetă Atlas V, furnizată de companiile Boeing-Lockheed Martin United Launch Alliance (ULA), şi a ajuns pe orbita 31 de minute mai târziu, în ciuda eşecului a două propulsoare de la bord.

    Boeing a declarat că cele două propulsoare defecte nu au reprezentat niciun risc pentru restul zborului spaţial, care are loc după mai mult de doi ani de întârzieri şi eşecuri tehnice costisitoare într-un program conceput pentru a oferi NASA un alt vehicul pentru a-şi trimite astronauţii pe orbită.

    Andocarea cu ISS a avut loc la ora 20.28 EDT (00.28 GMT sâmbătă), în timp ce cele două vehicule zburau la 436 km deasupra sudului Oceanului Indian, în largul coastelor Australiei, potrivit comentatorilor care au transmis în direct de la NASA, anunţă The Guardian.

    A fost pentru prima dată când vehiculele spaţiale ale ambilor parteneri ai Programului comercial de echipaj comercial al NASA au fost ataşate fizic la staţia spaţială în acelaşi timp.

    Capsula este programată să părăsească staţia spaţială miercuri pentru un zbor de întoarcere pe Pământ, care se va încheia cu o aterizare cu paraşuta cu airbaguri în deşertul New Mexico.

    Succesul este considerat esenţial pentru Boeing, în condiţiile în care compania cu sediul în Chicago se străduieşte să iasă din crizele succesive din sectorul avioanelor de pasageri şi din unitatea sa de apărare spaţială.

    Dacă totul merge bine în misiunea actuală, Starliner ar putea transporta prima sa echipă de astronauţi către staţia spaţială chiar din toamnă.

  • Tinerii cercetători care vor să cultive plante în spaţiu

    Experimentele conduse până în prezent în condiţii de gravitaţie zero s-au concentrat doar asupra comportamentului de creştere al seminţelor. Dacă răsadurile pot fi utilizate pentru cultivarea plantelor în spaţiu, eforturile pentru asigurarea hranei astronauţilor în misiunile spaţiale de lungă durată – spre exemplu, spre Marte – ar progresa semnificativ.

    „Suntem extrem de încântaţi că am reuşit să trimitem răsadurile pe Staţia Spaţială Internaţională. Până acum nu s-a mai făcut nicio cercetare cu privire la efectul gravitaţiei zero asupra răsadurilor. Este un moment unic.”, spune Maria Koch. 

    Experţii BASF în protecţia plantelor i-au sprijinit pe tinerii savanţi cu diverse cunoştinţe specializate în domeniul cercetării, cu consultanţă ştiinţifică, materiale şi echipamente. Pentru a proiecta experimentul, studenţii au parcurs un stagiu de practică în cadrul Centrului Agricol BASF, din Limburgerhof, Germania. Pe măsură ce răsadurile vor fi supuse, în spaţiu, la diferenţe extreme de temperatură şi umiditate, vor avea nevoie de protecţie împotriva infecţiilor bacteriene sau fungice. În această privinţă, BASF a contribuit în egală masură cu produse şi cunoştinţe. 

    „Acesta este cel mai interesant experiment de teren în care am fost implicat vreodată. Munca în cercetare înseamnă întotdeauna explorarea de noi idei, însă până în prezent, testele noastre nu au părăsit Pământul”, explică Dr. Sebastian Rohrer, Early Fungicide Biology, BASF Crop Protection. „Modul în care BASF abordează inovaţia se bazează pe asocierea cu alte entităţi şi organizaţii. Colaborarea cu elevii din Ravensburg este un foarte bun exemplu în acest sens – tinerii ca ei vor fi viitorul inovaţiei în agricultură.”

    Pentru acest experiment, echipa de cercetare a utilizat un răsad de ficus pumila (ficus târâtor), de 15 mm. Planta îndeplineşte cerinţele stricte de călătorie în spaţiu: este suficient de mică pentru a avea loc într-un spaţiu limitat şi este rezistentă la diferenţe de temperatură între 4 şi 28°C. Maria, Raphael şi David au plantat răsadurile într-un mediu de creştere agar, creat în cutia experimentală de ultimă generaţie, AFEx Habitat. Cu 36 de ore înainte de lansare, eşantionul a fost livrat echipei de operaţiuni NASA. Concomitent cu experimentul din spaţiu, va fi realizat şi un eşantion de control pe Pământ, pentru a analiza influenţa gravitaţiei. Maria, Raphael şi David, care studiază în prezent agricultura, au început proiectul în 2015, în cadrul unui cerc de ştiinţă after-school, la liceul cu profil agricol Edith-Stein Ravensburg & Aulendorf. Eşantionul va sta în spaţiu timp de 30 de zile, înainte să se întoarcă pe pământ pentru analiza rezultatelor. Acesta a fost primul proiect şcolar din Germania acceptat în programul educaţional al NASA. „În viitor, când agricultura spaţială va deveni realitate, probabil că lumea ne va considera pionieri ai domeniului”, a spus  Raphael Schilling. 

     

  • Spectacolul Terrei fotografiat de un cosmonaut (GALERIE FOTO)

    Italianul Paolo Nespoli s-a aflat pe Staţia Spaţială Internaţională în perioada decembrie 2010 – mai 2011, timp în care a făcut circa 26.000 de fotografii ale Pământului văzut din spaţiu şi le-a postat aproape zilnic pe Flickr şi Twitter.

    “De sus vezi Terra ca un fel de navă care străbate spaţiul cosmic. Când priveşti pe fereastră, la început vezi doar oceane şi nori, ceea ce e frumos, dar după un timp ajungi să identifici zona deasupra căreia te afli. După o lună, o lună şi jumătate, e straniu cum ajungi să ştii dintr-o dată că eşti deasupra Africii sau a Australiei”, a declarat Nespoli pentru CNN.

    “Am fotografiat ce am văzut. A fost foarte interesant pentru mine, dar ceea ce m-a bucurat a fost că le-am putut împărtăşi aproape în timp real cu oamenii de pe Pământ”, a adăugat Nespoli. “Când eşti în spaţiu şi te uiţi la Pământ, ajungi să vezi cât de delicată e planeta noastră. Vezi atmosfera care o învăluie şi care arată de parcă ai putea s-o împrăştii doar suflând peste ea. Şi îţi dai seama cât de mare e puterea oamenilor de a schimba faţa planetei.”

    Staţia Spaţială Internaţională evoluează la 400 km deasupra Pământului, cu o viteză de 20.000 kmh, iar în ultimii ani s-a vorbit tot mai mult de potenţialul de afaceri al turismului spaţial, cu navete private care ar folosi staţia ca bază. “Cred că turismul spaţial va avea succes. Aş vrea ca toată lumea să poată urca acolo şi să vadă lumea cu alţi ochi, dintr-un alt punct de vedere. Aş trimite acolo şi politicieni (pe unii chiar ar trebui să-i lăsăm acolo!), filozofi, jurnalişti şi teologi”, afirmă cosmonautul.

    Foto: ESA/NASA