BusinessMagazin

Tag: start-up-uri tech

  • Ce trebuie să ai ca să convingi investitorii că meriţi să creşti?

    Între 0,5 şi 6 milioane de euro are disponibili Early Game Ventures pentru a investi în firmele aflate la început de drum. În condiţiile în care tracţiunea este o consecinţă a investiţiei, nu un lucru necesar pentru a obţine finanţarea, Cristian Munteanu, Managing Partner al Early Game Ventures, dezvăluie care sunt condiţiile pentru acordarea sumelor care alimentează creşterea firmelor aflate la început de drum.

     

    Teza de investiţii a Early Game rămâne în mare aceeaşi ca la primul nostru fond: căutăm să investim la early stage (pre-seed, seed şi serie A) în companii de tehnologie inovatoare, cu idei îndrăzneţe şi echipe competente. Faţă de primul nostru fond, care a avut o dimensiune de 26 milioane de euro, din acest nou fond vom investi sume mai mari, începând de la aproximativ 500.000 euro şi până la 6 milioane de euro şi, foarte important, vom face şi investiţii în afara României, în special în Europa Centrală şi de Est”, spune Cristian Munteanu. Early Game a anunţat public la finalul lunii aprilie un nou fond, de 60 milioane de euro, din care plănuieşte să investeacă în startup-uri tech în următorii cinci ani.

    Care este elementul comun, „firul roşu”, care este specific strategiei de investiţii? „Aş spune că lucrul care ne defineşte e faptul că ne asumăm (aproape) întotdeauna poziţia de lead investor într-o rundă de finanţare. Cu alte cuvinte, ne asumăm să conducem runda, luăm iniţiativa, aducem alături de noi alţi investitori, atunci când este cazul, negociem cu antreprenorii condiţiile şi termenii investiţiei şi contribuim cu cea mai mare parte din bani”. De această abordare se leagă şi deviza, formulată ca un hashtag: #LeadEarly. Altfel spus, „ne bazăm deciziile de investiţii pe analizele şi pe convingerile proprii, nu aşteptăm confirmări de la alţi investitori. #LeadEarly înseamnă curaj: curajul de a conduce runda de investiţii şi, de multe ori, de a investi singuri”, afirmă Cristian Munteanu. Tot el adaugă că #LeadEarly înseamnă convingere, prin investiţii la început în viaţa unui startup şi „nu ne dorim să vedem tracţiune comercială, ci alte lucruri precum dedicarea fondatorilor, ambiţie, putere de muncă, competenţă. Pentru noi tracţiunea este rezultatul investiţiei şi nu o condiţie pentru a investi. #LeadEarly mai înseamnă încredere: încredere în oamenii în care investim, în viziunea lor şi în capacitatea lor de a executa. În cele din urmă, #LeadEarly înseamnă etică: credem în caracter şi în valori, în transparenţă şi în curajul de a spune lucrurilor pe nume.”

    Early Game are câteva domenii preferate pentru investiţii, cum ar fi securitatea cibernetică, startup-urile deep tech, cele din enterprise software sau developer tools. Primele investiţii, cele patru care for fi finalizate în scurt timp, dovedesc acest lucru. Dar Early Game urmăreşte cu interes şi de alte industrii, ca agritech, fintech, startup-uri care dezvoltă produse şi tehnologii pentru domeniul energetic sau industrial. Dar „nu suntem foarte interesaţi de startup-urile din zona de lifestyle. Aş include aici modelele de business B2C în industrii precum fashion, fitness sau wellbeing. La fel, suntem reţinuţi când vine vorba despre startup-uri din domeniul medical, mai ales dacă este vorba despre hardware medical, despre noi medicamente sau instrumente medicale. Avem un NU clar pentru startup-urile din crypto/web3 sau modele tokenizabile şi, evident, pentru startup-urile din domeniile restricţionate prin mandatul nostru: intermedieri financiare, jocuri de noroc, pornografie etc.”, explică reprezentantul Early Game Ventures.

    Ce anume urmăreşte concret, societatea? „Pot da ca exemplu modul în care ne uităm la startup-urile din agritech. Una dintre principalele probleme ale acestor startup-uri ţine de colectarea de date”, argumentează Cristian Munteanu. În agricultură, mai ales în agricultura mare, detaliază tot el, la culturile de cereale, spre exemplu, sistemele informatice au nevoie de date foarte diverse: nivelul de precipitaţii, umiditatea în sol la adâncimi diferite, PH-ul solului, nivelul UV, toate lucrurile care afectează dezvoltarea plantelor, inclusiv informaţii despre daunătorii sau bolile care pot apărea la plante. Soluţia cea mai la îndemână a fost până de curând, instalarea de sonde/senzori care să colecteze aceste date. „Doar că, pentru a fi relevante datele, este nevoie de un număr mare de astfel de sonde instalate pe terenurile agricole, ceea ce nu este scalabil. De aceea, ne dorim să discutăm cu startup-uri care vin cu soluţii bazate pe procesarea datelor din satelit sau a datelor culese de drone.”

    Cristian Munteanu mai dă un alt exemplu: există o teză de investiţii care spune că „România (dar şi multe alte state) nu este API-ficată”. Cu alte cuvinte, nu există suficiente surse de date structurate, necesare pentru dezvoltarea altor produse şi servicii tehnologice. Nu există date în timp real despre traficul din marile oraşe, despre consumul media, despre producţia agricolă naţională, despre nivelul preţurilor în magazine şi pieţe, despre piaţa de real estate (spre exemplu, care este nivelul chiriilor oriunde în ţară, la orice oră). Este o nevoie acută de date structurate în toate industriile.

    Cum trebuie să arate startup-urile care vin către Early Game pentru finanţare? „Un lucru foarte important: nu startup-urile trebuie să se plieze pe cerinţele noastre, ci noi, investitorii, trebuie să fim capabili să recunoaştem valoarea acolo unde ea există şi să ne pliem pe nevoile startup-urilor. Cu alte cuvinte, deşi am spus că ne dorim să investim începând de la 500.000 euro în sus, dacă un start-up valoros are nevoie de mai puţini bani, trebuie să fim flexibili şi să investim un tichet mai mic”. Pe de altă parte, dacă un start-up foarte promiţător lucrează la o tehnologie nouă, „trebuie să înţelegem că va avea nevoie de un timp mai îndelungat de R&D şi, automat, va avea nevoie de mai mult timp până îşi va comercializa tehnologia şi va genera venituri. La Early Game suntem conştienţi că fiecare startup este diferit şi încercăm să ne adaptăm şi să susţinem startup-urile în care credem, nu cu ce ne dorim noi să oferim, ci cu ce îşi doresc ei, fondatorii”, conchide Cristian Munteanu.   

    Profil EGV:

    1.ΠLansarea primului fond: decembrie 2019.

    2. Valoare totală: 26 milioane de euro.

    3.Ž În primii 5 ani de la lansare, EGV a făcut investiţii în 28 de start-up-uri, în domenii precum AI, securitate cibernetică, enterprise software sau developer tools. A marcat exit din patru dintre acestea. Cea mai recentă decizie de exit se leagă de CODA Intelligence, care a fost cumparată de compania americană PDQ.

    4. Rata internă de rentabilitate după aceste patru exituri este de 45%.

    5. În aprilie 2024, Early Game a lansat al doilea său fond, din care va investi 60 de milioane de euro în următorii 5 ani, în proporţie de 70% în start-up-uri din România şi 30% în zona CEE.

    Carte de vizită Cristian Munteanu

    1. Conduce fondul de investiţii cu capital de risc Early Game Ventures (EGV), cel mai activ investitor în startup-uri tech din România în 2021 şi 2022, şi al şaptelea cel mai activ fond de VC din CEE, conform The 2022 European Capital Report.

    2. Are 15 ani de experienţă în marketing şi advertising, lucrând pentru brand-uri internaţionale şi coordonând proiecte şi echipe în ţări din CEE.

    3. De mai bine de 10 ani, a ieşit din industria de marcom şi a intrat în lumea start-up-urilor de tehnologie. Ca fondator de startup, s-a mutat în SUA, mai întâi în Seattle (SUA), iar mai apoi în San Francisco.

    4. Din 2017 şi-a început activitatea ca investitor profesionist şi s-a dedicat lansării Early Game, fond de VC care a devenit activ în ianuarie 2019.

    5. Dincolo de activitatea de VC, Cristian Munteanu este skydiver şi BASE jumper, jucător de Starcraft şi pasionat de anime.

  • Noi resurse pentru start-up-urile tech din Europa de Sud-Est: BrightCap Ventures din Bulgaria lansează al doilea fond în valoare de 60 de milioane de euro. Banii provin inclusiv din fonduri PNRR din România

    BrightCap Ventures, fond de capital de risc cu sediul în Sofia, a finalizat prima închidere a noului său fond care vizează în total o sumă 60 de milioane de euro. Resursele celui de-al doilea fond BrightCap provin atât din capital public, gestionat de Fondul European de Investiţii (FEI), cât şi din capital privat – peste 30% vine de la investitori individuali şi corporativi noi şi existenţi. În plus, BrightCap Fund II este primul fond de capital de risc care a atras fonduri din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă) din două ţări, Bulgaria şi România.

    “Suntem încântaţi să continuăm parteneriatul cu antreprenori incredibili din regiunea noastră şi din diaspora din străinătate. Primele investiţii din Fondul II sunt deja în etapele finale şi abia aşteptăm să împărtăşim la ce am lucrat odată ce acestea sunt finalizate”, a declarat Elina Halatcheva, managing partner BrightCap Ventures.

    Noul capital va fi investit în start-up-uri tech din Europa de Sud-Est, regiune de unde în ultimii ani au pornit o serie de poveşti de succes la nivel global în ultimii ani. Fondat de o echipă diversă, care combină experienţă antreprenorială, în domeniul tehnologiei avansate şi în investiţii, obiectivul BrightCap este de a ajuta start-up-urile de tehnologie din Europa de Sud-Est să se extindă pe pieţele din Europa de Vest şi SUA.

    Cu primul său fond, BrightCap a validat această teză. Investiţiile sale notabile includ platforma de colaborare pentru stocare LucidLink, care a strâns recent o rundă de finanţare de tip serie C de 75 de milioane de dolari, platforma enterprise Pliant, care a fost recent achiziţionată de IBM, precum Enview – pionierul în domeniul AI pentru date spaţiale 3D, achiziţionat de Matterport. Din primul fond, BrightCap a investit în total în 22 de start-up-uri, din care a făcut 5 exit-uri, suma investită în runde follow-on fiind de peste 150 de milioane de dolari.

    “BrightCap II este un nou pas incitant pentru noi – un fond de amploare mai mare, cu o sferă de acţiune mai largă şi ambiţii chiar mai mari decât primul nostru fond. În acelaşi timp, filozofia noastră de a lucra cu fondatori cu expertiză tehnică profundă şi cunoştinţe de domeniu, cu acoperire globală încă de la început, nu s-a schimbat. Ne menţine ancoraţi în era AI, unde oportunităţile par să fie peste tot, dar câştigătorii tehnologici de durată pot fi construiţi de puţini”, a spus Georgi Mitov, managing partner BrightCap Ventures.

    Cu cel de-al doilea fond, BrightCap îşi propune să se bazeze pe experienţă acumulată şi să investească în companii tehnologice unice, scalabile la nivel global şi cu impact, născute în Europa de Sud-Est. Cele trei verticale prioritare în care va investi BrightCap sunt: – viitorul muncii, sănătatea digitală şi fintech. Majoritatea tichetelor de investiţii iniţiale vor fi direcţionate către etapele pre-seed şi seed şi se vor situa în intervalul de 400.000 de euro şi până la 3 milioane de euro.

    “Industria tehnologică se află într-un moment crucial. Cu BrightCap II, avem oportunitatea de a capta următoarea generaţie de companii definitorii de categorie din regiunea noastră şi de a le cultiva spre succes. Aştept cu nerăbdare să aduc experienţa mea în tehnologie pentru întreprinderi în sprijinul start-up-urilor din Europa de Sud-Est pentru a-şi scala afacerile şi a ajunge pe pieţele globale”, a menţionat Diana Stefanova, care s-a alăturat recent echipei ca venture partener după 16 ani în cadrul Vmware.

    BrightCap II este finanţat de Uniunea Europeană – NextGenerationEU cu sprijinul financiar al Guvernului Bulgariei în cadrul Planului de Redresare şi Rezilienţă al Bulgariei şi cu sprijinul financiar al Guvernului României în cadrul Planului de Redresare şi Rezilienţă al României.

  • „Îngerii” care au salvat piaţa investiţiilor în start-up-uri tech

    Anul 2023 a fost un an dificil pentru start-up-urile de tehnologie locale, şi nu numai, care au avut nevoie de finanţări, în condiţiile în care investitorii au fost mai prudenţi în a susţine proiecte noi, direcţionându-şi banii pentru a susţine start-up-urile aflate deja în portofoliile lor sau stând efectiv în expectativă pentru a vedea ce se întâmplă la nivel macroeconomic. Grupurile de business angels au fost însă ca nişte „îngeri” care au salvat piaţa investiţiilor în start-up-uri tech anul trecut, iar Bravva Angels a fost unul dintre ele. Comunitatea de investitori din Bravva Angels a avut chiar ocazia astfel să investească inclusiv în start-up-uri mai mature, care altfel s-ar fi îndreptat către fondurile de investiţii.

    Am avut un avantaj ca business angels pentru că 2023 a fost un an mai slab, ceea ce a însemnat că VC-urile, banii mulţi, nu au fost uşor de accesat şi atunci start-up-urilor, chiar şi celor foarte bune, nu le-a fost uşor să ridice bani pentru o nouă rundă de la un fond. Au venit astfel către business angels pentru genul de instrument financiar care se cheamă «bridge loan», adică acel împrumut oferit până când vine un fond  – prin care business angels primesc un discount în momentul în care se converteşte suma respectivă în acţiuni. Lucrul acesta nu l-am fi văzut posibil în 2021 sau 2022 pentru că aceste start-up-uri foarte bune nu ar fi avut nevoie de banii de la investitorii de tip angel. Ar fi mers direct pe linia lor către fonduri“, a explicat Ilinca Păun, fondatoarea Bravva Angels, în cadrul emisiunii ZF IT Generation.

    Astfel, Bravva Angels, grupul local de business angels care finanţează în principal start-up-uri fondate de femei sau de echipe mixte, a intrat în runde de finanţare ale unor start-up-uri locale precum Bright Spaces, Vestinda, Procesio şi FilmChain. Rundele de finanţare pentru Bright Spaces şi FilmChain se află chiar acum în derulare.

    „De asemenea, acum suntem în discuţii cu încă trei start-up -uri care au venit şi şi-au prezentat proiectele. Văd nişte start-up-uri senzaţionale acum, în ultima perioadă, înfiinţate de oameni cu experienţă, oameni care au 25 de ani în business şi care vor să lanseze un start-up, ceea ce este remarcabil pentru că până la urmă e foarte posibil ca procentul lor de succes, datorită experienţei, să fie mai mare decât al unui tânăr. Şi aici mă refer la la start-up-urile SalesOmmo şi SoNexy.“ Anul acesta, Bravva Angels şi-a propus să atragă mai mulţi investitori activi în comunitatea sa astfel încât valoarea investiţiilor realizate de grup să ajungă la circa un milion de euro la final de 2024.

    Grupul Bravva Angels a fost fondat în 2022, iar până în prezent membrii au investit în total în 14 start-up-uri o sumă cumulată ce se apropie de un milion de euro. „Îmi doresc să existe cel puţin un milion de euro finanţat din partea Bravva anul acesta. E un an dificil însă din perspectiva lichidităţii. Atât timp cât se fac mai mulţi bani pe Bursă, pentru că Bursa a fost jos şi acum o ia în sus şi foarte mulţi au cumpărat cu lichidităţile proprii acţiuni în perioada aceasta, nu cred că va fi uşor. Totodată, sunt optimistă că văd că în comunitate intră din ce în ce mai mulţi oameni cu experienţă, în jurul vârstei de 50 de ani, care vor nu doar să facă bani, ci şi să contribuie, să susţină, le place să lucreze cu tinerii şi să pună în practică tot ce au învăţat într-un fel cu sens. Îmi propun să creştem comunitatea de la 50 la 150 de membri activi, care să facă investiţii“, a spus Ilinca Păun. Ea a adăugat că domeniile de interes pentru investiţii sunt cele de sustenabilitate precum green energy sau green transportation, dar şi zona agrotech şi cea de automatizare.

    „Pentru mine, tehnologia este un «enabler», nu o văd neapărat ca pe un produs, ci să fie parte din produs, adică modul de dezvoltare a produsului sau de livrare a produsului să aibă cât mai multă tehnologie. Ca verticală mă interesează, de exemplu, foarte mult orice este legat de sustenabilitate – green transportation, green energy, infrastructură. Practic, mă interesează de la packaging la transport şi la real estate făcute sustenabil, adică printr-un consum mai mic pentru planetă. Acesta este un element extrem de important. O altă verticală care pe mine mă atrage este verticala de creare de resurse, adică new food, new proteins. Am putea să o numim agrotech sau agricultura nouă – ori faci modificare genetică de substanţe, de proteină sau de produse, ori există o eficientizare a modului în care se produce mâncarea. Mi se pare că încă producem mâncare foarte tradiţional şi cu costuri mari pentru planetă şi pentru omenire. Cred că lucrurile acestea se vor schimba sau sunt deja în schimbare şi se va accelera numărul de start-up-uri în acest domeniu. Şi mă mai interesează tot ce înseamnă automatizare, dar, iarăşi, nu neapărat ca produs în sine, adică gen RPA, ci automatizarea care duce la mai multă productivitate, la o eficienţă mai mare în companii sau în echipe.“ În curând, Bravva Angels va începe şi testarea unui program de incubare dedicat femeilor antreprenor, iar din toamnă va lansa oficial incubatorul, când va oferi şi mai multe detalii despre ce va presupune mai exact.   

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Invitat: Andrei Spătaru, fondator al Missions Team

    Ce face? A dezvoltat o platformă ce îşi propune să ajute echipele din cadrul companiilor să interacţioneze mai bine şi să înveţe mai eficient prin diferite misiuni şi jocuri.

    „Mă inspiră teoria celor 1.000 de «fani» – adică atunci când lansezi un business e important să ai 1.000 de clienţi fericiţi, pentru că ei te vor «duce mai departe». Deci, obiectivul nostru pentru următoarele 12 luni este să ajungem la 1.000 de clienţi, de fani, din UE, Statele Unite, Australia. Viziunea este să devenim un Duolingo, dar pentru echipe din cadrul companiilor. Vrem ca peste cinci ani să fim prezenţi pe trei continente.“

    Rubrica „Start-up Star”

    Invitaţi: Liviu Munteanu – partener în cadrul fondului Founders Bridge şi mentor în cadrul programului de accelerare InnovX, Ana Bobîrcă – partener & CIO în cadrul Central European Financial Services SA şi mentor în cadrul programului de accelerare InnovX, şi Anca Luca – startups community manager în cadrul BCR

    Liviu Munteanu: „Dacă e să folosim cu un singur cuvânt pentru 2023, cred că a fost un an de tranziţie. Adică având în vedere boomul postpandemic şi revenirea de acum, 2023 e undeva la mijloc. A asigurat o tranziţie de la liniştea de la finalul lui 2022 către mişcările care încep să se întâmple, încep să se vadă în primul trimestru în 2024.“

    Ana Bobîrcă: „2023 a fost un an de expectativă. Pe de altă parte, mi se pare că ecosistemul a evoluat totuşi, fără să calific în vreun fel evoluţia asta. Dar se simte că lucrurile încep să se consolideze, să se concretizeze mai bine. Adică şi start-up-urile din România ajung să atingă nivelul următor în termen de acces la informaţie, de acces la investitori, de nivel al discuţiilor, de structurare a produsului, de structurare a conversaţiei. Toate lucrurile astea s-au îmbunătăţit în timp.“

    Anca Luca: „Vom continua să sprijinim ecosistemul de start-up-uri şi inovaţie din România cu accent pe R&D, AI şi sectoare cheie: energie, agricultură, industrie şi economie digitală. Deja evaluăm primele investiţii prin fondul BCR Seed Starter şi sperăm să impulsionăm colaborarea între start-up-uri inovatoare şi companii cu prezenţă solidă în piaţă, după ce în ultimii 5 ani am încercat să punem în legătură cât mai multe startup-uri cu clienţi BCR, companii mari din piaţă“.

    Rubrica „Investor Watch”

    Invitat: Remus Rădvan, head of venture strategy, Wayra UK – compania de venture capital a grupului Telefonica

    „Dacă boardul de executivi al corporaţiei respective nu îşi asumă o strategie în direcţia aceasta, totul este neant. O spun foarte sincer pentru că altfel proiectele mici pe care un start-up le propune la început, ele sunt pe harta corporaţiei foarte puţin semnificative. E important la nivel de board o persoană, fie că e digital officer, de obicei e mai puţin CEO-ul pentru că e implicat în foarte multe, dar digital officerul, strategy officerul, technology officerul, unul dintre aceşti oameni trebuie să fie un sponsor al acestei iniţiative, adică să şi-l asume cu obiective clare, cu indicatori, cu tot ce are nevoie să poată livra. După aceea, după asumare la nivel de board, le trebuie o strategie clară.”

    Invitat: Tudor Ciuleanu, fondator, RebelDot & Rebel Ventures

    „În 2023 am făcut 6 investiţii financiare, cash fără «equity» şi am mai început şi câteva parteneriate cu start-up-uri în care, dacă vor fi de succes, vom primi «equity» în schimbul efortului pe partea tehnologică.

    Printre start-up-urile în care am investit anul trecut se numără D3 Cyber, o companie de servicii de cybersecurity pornită în Cluj, unde suntem investitor chiar de la început. Nordensa este o companie tot din România, care activează în zona de sportech –  practic încearcă să liberalizeze piaţa transferurilor în fotbal şi să existe un fel de crowdfunding pentru transferul jucătorilor din Africa, de exemplu, la cluburi din Europa, jucători care altfel n-ar fi avut o şansă, şi în acelaşi timp vor se transforme zona asta de «fantasy football» într-o chestiune mult mai palpabilă, în care nu doar te joci, ci jocul tău are şi un efect în lumea reală.“

    Invitată: Ilinca Păun, fondatoarea grupului Bravva Angels.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Cine sunt românii care cu ideea lor de afacere au atras atenţia unora dintre cei mai mari investitori din lume în domeniul lor

    Ideea unei echipe de români de a crea o platformă prin care să conecteze mai multe exchange-uri de criptomonede şi să automatizeze plasamentele în acest tip de active a atras atenţia unuia dintre cele mai mari acceleratoare de start-up-uri tech din lume  ̵  Techstars din SUA  ̵  şi a unui fond de investiţii din Italia. Ce i-a atras pe investitori la proiectul gândit în România şi de ce a fost considerată ideea lor una cu potenţial?

    Programul de accelerare a început în ianuarie şi s-a terminat în aprilie şi ne-a ajutat din foarte multe perspective. Programul a avut loc în SUA şi aşa am început să vedem şi piaţa de investiţii din afara României, ceea ce ne-a ajutat foarte mult. Ne-a ajutat atât din punctul de vedere al înţelegerii pieţei, al întâlnirii de mentori foarte bine pregătiţi în zona de crypto, de Web3 şi în zona de start-up-uri în general. Am intrat în contact cu alţi fondatori care sunt la fel de energici şi îşi doresc să-şi atingă obiectivele.

    E o lume şi e de fapt o experienţă pe care o recomand oricărui antreprenor la început de drum. Şi din fericire, această experienţă nu ne-a ajutat doar cu «knowledge», dar ne-a ajutat şi cu o investiţie în primul rând din partea lor şi ne-au ajutat să aducem şi un al doilea partener, un al doilea fond de investiţii alături de noi. Aşadar în momentul ăsta suntem susţinuţi de Techstars şi de o bancă din Italia, Banca Sella. Este o bancă foarte inovativă, o bancă care are deja o divizie de capital markets, dar are şi o diviziie de fond de investiţii. Au investit în noi prin această divizie de fond de investiţii“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Update, Alin Breabăn, cofondator, Vestinda.

    Pornit încă din 2020, proiectul Vestinda a început să prindă contur în ultimul an, până acum start-up-ul finanţându-se din surse proprii. Acum, însă, echipa Vestinda, care dezvoltă o platformă de management al investiţiilor automatizate, a reuşit să atragă în total o primă finanţare în valoare de 300.000 dolari. O parte din această sumă a venit ca investiţie a Techstars, organizaţia americană fiind unul dintre cei mai mari investitori în etapa pre-seed a start-up-urilor de tehnologie, finanţând până în prezent în peste 3.500 de companii aflat la început de drum, iar o altă parte a fost obţinută de la banca italiană Sella prin fondul său de investiţii dedicat. În total, start-up-ul vizează însă să atragă 600.000 de dolari, discutând în continuare tot cu investitori din străinătate pentru a obţine şi restul banilor necesari. „De o lună şi jumătate am deschis activ discuţiile cu investitorii, în special cu cei din afara ţării, investitori din toată lumea. Acum pornim următoarele discuţii şi vrem să închidem runda cât mai repede.“

    Majoritatea conversaţiilor sunt cu fonduri de investiţii din Europa, SUA şi chiar şi Asia. În România am început să discutăm doar cu câţiva business angels şi asta pentru că runda noastră este o rândă de pre-seed. Este o rundă în care nu vrem doar bani. Deja avem bani să stăm liniştiţi şi să construim încă 14 luni de acum înainte.” Platforma Vestinda le oferă utilizatorilor care vor să intre în lumea investiţiilor financiare sau a celor care sunt deja investitori cu experienţă posibilitatea de a-şi automatiza investiţiile şi de a-şi gestiona tot portofoliul de active dintr-un singur loc. Start-up-ul a pornit anul trecut pe zona de criptomonede, însă treptat va adăuga şi active tradiţionale. „Facem puţină curăţenie în zona asta de comunităţi de trading, vrem să ajutăm oamenii la început de drum şi să le dăm un conţinut «curated», adică ales de echipa Vestinda, avem analiştii care lucrează în piaţă şi în platformă, oamenii la început de drum care pot să îşi găsească un partner de trading sau o comunitate de la care să înveţe. Ei au acces şi la această platformă în regim SaaS, în care pot să construiască sau să testeze strategii de trading fără niciun fel de cunoştinţe de limbaje de programare sau fără să fie foarte tehnici”, a explicat Alin Breabăn cum funcţionează platforma Vestinda. Momentan, aceasta este integrată cu exchange-uri şi platforme de criptomonede, însă echipa lucrează şi la dezvoltarea şi integrarea altor tipuri de platforme pentru investiţii. „Ne dorim ca până la finalul anului să avem deja primii brokeri integraţi. E foarte posibil că în mai puţin de patru luni să avem o parte din brokeri şi anume în zona de backtesting. Adică cineva va putea să creeze strategii şi să le şi testeze în baza unor date anterioare pe active tradiţionale.” În prezent, platforma Vestinda are peste 3.000 de utilizatori, o parte fiind şi plătitori, start-up-ul ajungând în prezent la venituri recurente anuale de 10.000 dolari.„De la începutul anului şi până acum avem o creştere de 150% în numărul de conturi create. Numai în ultima lună am dublat numărul de utilizatori activi şi creşte foarte bine şi numărul de utilizatori care plătesc”, a precizat el. Investiţia totală de 600.000 de dolari vizată în prezent va fi alocată pentru atingerea obiectivelor start-up-ului pentru jumătatea sau sfârşitul anului viitor, când echipa îşi doreşte să atragă o rundă de finanţare de tip seed. „Vrem să ajungem la venituri recurente de 30.000 de dolari pe lună şi la circa 30.000-40.000 de utilizatori”, a subliniat cofondatorul Vestinda.  

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Bogdan Almaşi, Assetto

    Ce face? Dezvoltă o platformă de investiţii alternative în imobiliare

    „Assetto este o platformă de investiţii alternative, care îşi propune să vină cu o nouă abordare în ceea ce priveşte felul în care putem să investim în real estate. Folosind tehnologia, am reuşit să construim un model de business care va face disponibile active imobiliare care până acum erau doar un vis pentru un om normal: de exemplu, un mall, o clădire de birouri, un parc logistic. Prin utilizarea tehnologiei, pe platforma Assetto vei putea să investeşti sume începând cu 100 de euro în asemenea active imobiliare care vor avea potenţial foarte bun în ceea ce priveşte randamentul pe care îl vor genera. Randament care se va distribui către investitorii noştri lunar sau trimestrial în funcţie de imobilul de care vom vorbi.”

    2. Vlad Ghiţă, Instant.ro

    Ce face? A dezvoltat o platformă AI pentru intermedierea vânzărilor de maşini rulate

    „Proiectul a demarat în ianuarie 2022, dar eu pot să zic că am avut acest gând cu mult timp înainte, când locuiam şi lucram în Statele Unite, pentru divizia de maşini autonome a Google, care se numeşte Waymo. Acolo am văzut cu adevărat impactul şi această revoluţie AI, în sensul că inteligenţa artificială a putut să contribuie la dezvoltarea unui prototip de maşină care se conduce singură – masina autonomă, fără şofer. Atunci când m-am întors în România, în 2020, chiar înainte de pandemie, m-am gândit că aş vrea să aduc această viziune şi în ţara noastră. Şi astfel, platforma Instant.ro a fost dezvoltată din experienţa pe care am avut-o acolo şi din dorinţa de a contribui, de a aducem plus de valoare societăţii, oamenilor care doresc să-şi vândă şi să cumpere maşini, cât mai uşor.“

    Rubrica „Start-up Update”

     

    Alin Breabăn, cofondator şi CEO al Vestinda – platformă de management al investiţiilor automatizate

    Ce e nou? Start-up-ul local a fost acceptat şi a parcurs anul acesta programul de accelerare american Techstars – unul dintre cele mai mari acceleratoare pentru start-up-uri tech din lume, reuşind să atragă astfel şi o primă finanţare cumulată în valoare de 300.000 dolari.

     

    Rubrica „Investor Watch”

    Mălin Ştefănescu, preşedintele TechAngels – cea mai mare asociaţie de investitor de tip business angel din România, cu focus pe start-up-uri tech

    Pulsul investiţiilor locale în start-up-uri de tehnologie

    „Tendinţa de creştere cred că va continua şi cred că pe măsură ce vor exista, şi n-au de ce să nu existe, în continuare succese şi start-up-uri care să meargă bine, din ce în ce mai mulţi oameni vor fi inte­resaţi să pună un capital de risc acolo, parte evident din ce capitaluri dispun pentru a in­vesti în start-up-uri.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot. Până acum s-au difuzat peste 700 de ediţii ale ZF IT Generation.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Reacţii dure după ce guvernul a blocat crearea de fonduri de investiţii în IT cu bani din PNRR

    ♦ Marius Ghenea, Catalyst: Pe ministru îl contrazice o lume întreagă. ♦ Alexandru Lăpuşan, Zitec: Este o lipsă crasă de viziune.

    Anunţul că guvernul s-a răzgândit şi nu mai susţine înfiinţarea de noi fonduri de capital de risc, din cele 400 mil. euro disponibile din PNRR, şi care să investească în IT a venit de la ministrul investiţiilor Marcel Boloş.

    Într-un interviu pentru publicaţia Startup Café, publicat pe 11 martie, Boloş a declarat că guvernul a decis ca doar „anumite domenii importante pentru România“ să fie sprijinite, respectiv „industria alimentară, industria prelucrătoare, toate zonele cu activitate de producţie“, dar nu şi IT-ul şi energia verde.

  • Bilanţ 2022: Early Game Ventures a investit circa 5 mil. de euro în 19 start-up-uri tech, dintre care 16 erau deja în portofoliu

    Early Game Ventures (EGV), unul dintre cele mai active fonduri de investiţii în start-up-uri tech de pe piaţa locală, a investit anul trecut în total aproape 5 milioane de euro în 19 companii, dintre care 16 au fost start-up-uri aflate deja în portofoliul său, iar trei au fost pariuri noi – Profluo, OxidOS şi Ogre.ai. Fondul de investiţii a încheiat 2022 cu un portofoliu de 28 de companii, dintre care 25 active şi 3 exituri, iar anul acesta va continua să investească cu precădere în start-up-uri tech ce dezvoltă soluţii pe segmentul B2B (business-to-business).

    „O serie de factori au determinat ca activitatea de investiţii de venture capital să scadă ca volum şi intensitate în 2022 faţă de anii precedenţi, sau, mai bine spus, să revină la cotele normale după perioada de excese care s-a suprapus cu pandemia în 2020 şi 2021. Pentru Early Game, 2022 a însemnat 3 noi investiţii – Profluo, OxidOS şi Ogre.ai – şi un număr de 16 investiţii de tip follow-on, în companii din portofoliul existent al fondului”, a declarat pentru ZF Cristian Munteanu, managing partner în cadrul Early Game Ventures.

    El a adăugat că în ultimii ani, fondul a început să scrie cecuri din ce în ce mai mari pentru start-up-urile în care investeşte.

    „Cea mai mare investiţie făcută de Early Game este de 3,4 milioane de euro.“

    Din cele 28 de companii aflate în portofoliul Early Game Ventures la finalul anului trecut, 25 sunt active, printre acestea numărându-se Basmo, BonApp, Bunnyshell, CODA Intelligence, Druid, Extasy, Humans DNA, Hyperhuman, Kinderpedia, Licenseware, Milluu, Neobility (Urban.Air), Questo, Symphopay, Tokinomo şi Youni.

  • ZF Most valuable TECH start-ups in Romania 2022. Fintech OS, CAPEX.com şi DRUID AI sunt cele mai valoroase start-up-uri tech din România, cu finanţări cumulate de 145 mil. euro din 2017 până în prezent

    ♦ Aveţi încredere în voi, investitorilor le pasă doar ce problemă rezolvaţi şi cum, nu dacă sunteţi din România sau Germania, le-a spus antreprenorilor români Mike Butcher, editor al publicaţiei americane Techcrunch, unul dintre cele mai influente nume din tehnologie ♦ Dezvoltarea start-up-urilor tech din România se poate face doar prin parteneriate, colaborare şi crearea unui sistem-suport, au spus invitaţii la evenimentul ZF.

    Start-up-urile FintechOS – care ajută jucătorii din industria financiară să se digitalizeze, CAPEX.com – care a dezvoltat o platformă de tranzacţionare online şi DRUID AI – care dezvoltă chatbotţi bazaţi pe inteligenţa artificială, sunt cele mai valoroase companii de tehnologie la început de drum de pe piaţa locală, luând în calcul valoarea totală a finanţărilor luate de la investitori în perioada 2017-2022, conform anuarului ZF Cele mai valoroase start-up-uri de tehnologie, care va fi lansat în curând pe piaţă.

    Clasamentul ZF a fost realizat pe baza investiţiilor atrase de start-up-uri în perioada 2017-2022 de la fonduri de investiţii, investitori de tip angel sau alte metode, reflectând astfel realitatea din piaţă – pariurile făcute de investitori şi abilitatea antreprenorilor de a-şi finanţa proiectele.

    ZF le-a oferit premii start-up-urilor plasate pe primele trei locuri în top şi alte 6 premii speciale în cadrul evenimentului ZF Most valuable TECH start-ups in Romania 2022, care a avut loc la finele săptămânii trecute, cu susţinerea InnovX-BCR, SeedBlink şi Techcelerator.

    Presiunea pe evaluările companiilor de tehnologie se vede deocamdată mai puternic pe piaţa din SUA şi mai puţin în Europa, a spus Sergiu Neguţ, cofondator al FintechOS, compania care a câştigat locul 1 în condiţiile în care a atras cea mai mare finanţare dintre start-up-urile locale, de aproape 100 mil. euro, din 2017 încoace.

    „Interesant e că dacă ne uităm unde are loc încetinirea asta – are loc o încetiniere mai profundă în SUA decât în Europa. Ne uităm la cele mai recente date, ceea ce ne arată că investitorii europeni sunt mai dispuşi să susţină companiile în care au investit deja în orice perioadă dificilă. Am fost în Londra şi am stat de vorbă cu mai mulţi investitori, iar mesajul lor este că nu e momentul să ridicăm acum o rundă nouă de investiţii, nu ştim când e momentul, dar e bine să mergem înainte şi vedem noi pe parcurs“, a spus Sergiu Neguţ în cadrul galei de premiere. El a adăugat că evaluările sunt sub presiune, dar deocamdată e greu de spus cu cât. Lucrurile nu s-au stabilizat, a spus Neguţ.

    În contextul prezentării topului celor mai valoroase start-up-uri, ZF a discutat în cadrul evenimentului cu antreprenori şi reprezentanţi ai acceleratoarelor InnovX-BCR şi Techcelerator şi ai platformei de finanţare SeedBlink, dar şi cu Mike Butcher, editor al Techcrunch şi unul dintre cei mai influenţi jurnalişti tech la nivel global, despre cum s-ar putea dezvolta mai rapid ecosistemul local.

    Aveţi încredere în voi, contează ce problemă rezolvaţi şi cum, nu trebuie să vă faceţi probleme că veniţi din Bucureşti, investitorilor nu le pasă dacă sunteţi din Germania, Marea Britanie sau Bucureşti, a spus Mike Butcher în cadrul conferinţei. „Având în vedere că trăim în vremurile acestea dificile, start-up-urile trebuie să se gândească mai bine, într-un mod creativ, la cum le fac propuneri investitorilor, la cum strâng bani sau la ce face de fapt produsul lor, dacă este potrivit pentru aceste vremuri economice“.

    Este nevoie de un sistem-suport, a punctat în deschiderea evenimentului şi Sergiu Manea, preşedinte executive al BCR, una dintre cele mai mari bănci locale, care susţine acceleratorul InnovX. „Noi avem nevoie de accelerare la scară, fie că se cheamă sistem de educaţie, sistem medical, infrastructură socială, inovaţie tehnologică. Avem nevoie de accelerare la scară. În plus, cred că România urbană oferă suficient de multă scară. Fie că e vorba de B2B, fie că este vorba despre B2C, oferă suficient de multă scară. Este nevoie de un singur lucru, de un sistem suport“, a spus Sergiu Manea. El a subliniat că InnovX este „core business“ pentru BCR şi chiar dacă va urma o criză economică acest lucru nu se va schimba.

    Parteneriatele sunt cheie, a spus şi Ana Maria Creţu, Start-up Programs Coordinator în cadrul BCR. „Sunt trei lucruri care se puteau face mai bine: parteneriate, parteneriate, parteneriate“, a punctat ea.

    În România există o problemă cu colaborarea între diverşii jucători din ecosistem, a punctat şi Laurenţiu Ghenciu, Chief Business Officer al platformei de investiţii în start-up-uri de tehnologie SeedBlink. „Cred că ce ne lipseşte nouă este comunicarea şi spiritul colaborativ. Nu ştiu de ce, dar cu cât mă uit în Estul Europei observ că suntem foarte competitivi şi mai puţin colaborativi. Şi având ocazia să discut cu VC-uri, start-up-uri, investitori din Vest, observ o mai bună comunicare şi o mai bună colaborare. Spre bucuria mea, am observat în Bulgaria mentalitatea de «noi suntem mici în Estul Europei şi singura noastră şansă este să lucrăm împreună». Acesta mi se pare a fi un ingredient esenţial şi nu ştiu cum o să îl învăţăm, dar sper să îl dezvoltăm“, a spus Laurenţiu Ghenciu.

    Mike Butcher, editor at large, Techcrunch: Start-up-urile trebuie să se gândească într-un mod creativ cum le fac propuneri investitorilor, la ce face de fapt produsul lor, dacă este potrivit pentru aceste vremuri economice.

  • Dezvoltarea fantastică a industriei de IT din România din ultimii ani şi efervescenţa din ecosistemul de start-up-uri tech l-au determinat pe Sandu Băbăşan, antreprenor în serie

    Dezvoltarea fantastică a industriei de IT din România din ultimii ani şi efervescenţa din ecosistemul de start-up-uri tech l-au determinat pe Sandu Băbăşan, antreprenor în serie şi angel investor, să-şi reorienteze atenţia de la managementul unei singure companii (Blugento) către investiţiile în noile proiecte. „Pot ajuta mai mult implicându-mă în aceste noi proiecte, nu doar financiar, ci mai ales prin transferul de know-how”, spune el. Cum şi-a propus să ajute?

    Sandu Băbăşan a investit până acum în trei start-up-uri de tehnologie – Bookr, StageMe.Live şi Autodeal, la care se adaugă şi proiectele proprii – Nooka Space (reţea globală de birouri smart),  Blugento, Robin Good (proiect de dezvoltare de business dedicat start-up-urilor din România), iVox (platformă online de sondare a opiniei publice) şi CashControl (aplicaţie online de administrare a finanţelor personale). Bugetul său anual pentru finanţarea unor astfel de proiecte se situează între 100.000 şi 200.000 euro în următorii trei ani.

    „Ecosistemul de start-up-uri tech creşte extraordinar în România. Fiind în acest ecosistem din 2005, am văzut o dinamică fantastică şi încep să cred că suntem capabili să dezvoltăm produse de mare calitate. Dacă la un moment dat segmentul de IT din România era considerat un segment care îşi închiriază resursele, adică acel outsourcing clasic, astăzi toate companiile se uită la dezvoltarea de produse. Iar în acest proces de dezvoltare de produse tech în România cred că pot să contribui, pot să contribui cu know-how şi de ce nu, acum, datorită experienţei plăcute financiare pe care am avut-o în Blugento, pot să contribui şi financiar. Astfel, intru în categoria de smart money, iar de fiecare dată când interacţionez cu aceste start-up-uri mă simt extraordinar de util. Este ceea ce eu pot să dau comunităţii, dar totodată această comunitate îmi dă înapoi acea apreciere de care avem nevoie când ajungem la un punct de dezvoltare în carieră“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Investor Watch, Sandu Băbăşan.

    El a adăugat că are trei direcţii diferite prin care face investiţii în start-up-uri – individual, în cadrul proiectului Robin Good şi alături de alţi business angels şi VC-uri. „La nivel personal şi aici pot să investesc între 100.000 – 200.000 de euro în fiecare an. Chiar îmi fac un plan să investesc în aproximativ două proiecte în fiecare an în următorii trei ani.“ Apoi, investeşte împreună cu partenerii săi, Alin Laurenţiu şi Florin Pop, în cadrul proiectului Robin Good, care este o platformă ce accelerează companii în special din segmentul tech, dar în zona de pree-seed. „Împreună cu ei putem să investim şi sume mai mari, dar obiectivul nostru este de fapt să venim şi să oferim know-how, să facem acest transfer de know-how, acel concept de mentoring şi de ce nu, să şi deschidem oportunitatea către alte pieţe prin ecosistemul pe care îl avem în jurul nostru“, a explicat Sandu Băbăşan. Două dintre investiţiile lui Sandu Băbăşan de până acum – Bookr (soluţie de booking pentru zona de beauty, dar şi pentru zona medicală) şi StageMe.Live (soluţie de live streaming pe zona de e-commerce) – au fost realizate prin platforma Robin Good în cadrul căruia este acţionar.

    Cea de-a treia investiţie însă – în Autodeal (aplicaţie pentru gestionarea costurilor şi obligaţiilor auto), a fost realizată în mod individual. În prezent, el se află în negocieri cu alte două proiecte tech din România, unul în zona de digital marketing, iar altul în domeniul industry 4.0. „În acest moment încă negociez cu două proiecte noi, tot din România, în care sper să investesc pe parcursul acestui an. Unul este fix în segmentul în care sunt pasionat, adică în zona de digital marketing. Este un segment fantastic de frumos în care absolut toate activităţile sunt măsurabile şi aici trebuie să facem inovaţie, iar proiectul cu care astăzi negociez intrarea în parteneriat este un proiect foarte inovativ cu antreprenori cu multă experienţă şi cu ambiţii internaţionale. Celălalt proiect este într-un segment total diferit, este într-o zonă industrială în care segmentul de IoT şi senzoristică va veni să îmbunătăţească nişte procese în cadrul elementelor de producţie sau în procesele de producţie la nivel de fabrici. Şi chiar dacă nu am multă experienţă în segmentul acesta, am încredere atât în parteneri, dar am încredere şi în faptul că deja au validat produsul în piaţă şi au clienţi în portofoliu“, a punctat Sandu Băbăşan.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Investor Watch

    Invitat: Sandu Băbăşan, antreprenor în serie şi angel investor

    Start-upUpdate

    1. Invitaţi: Adrian Trif, CEO & managing partner în cadrul MERO, şi Vlad Dobre, cofondator al Logbox

    Ce e nou? Cele două companii se află în proces de fuziune,  în urma achiziţiei Logbox – sistem pentru gestiunea internă a unui salon de înfrumuseţare, de către MERO – soluţie pentru programări online la saloane de beauty.

    Adrian Trif: „Anul acesta previzionăm o dublare a numărului de saloane de înfrumuseţare care folosesc soluţia noastră, plus o adăugare de 50%, în urma achiziţiei Logbox. Anul arată bine, în primul trimestru al acestui an suntem la 196% creştere faţă de acelaşi trimestru al anului 2021. Este loc de creştere organică şi se poate creşte încă foarte bine. Vom uni echipele şi va fi un efort de echipe pentru a obţine soluţia finală.”

    Vlad Dobre: „Când am început dezvoltarea soluţiei Logbox, la finalul lui 2017 – începutul lui 2018, aveam în vedere gestiunea internă a unui salon de înfrumuseţare – programare, stocuri, gestiune, raportare, tot ce ţine de managementul intern al unui salon. Nu am fost competitor cu Mero, pentru că ei se axau pe atragerea de clienţi în saloanele de înfrumuseţare.”

    2. Invitat: Cătălin Sporiş, cofondator SMSO – platformă de comunicare prin mesaje de tip text

    Ce e nou? Platforma SMSO, pornită ca proiect în cadrul companiei locale NOOH Media în 2019, a reuşit să genereze venituri de 400.000 euro anul trecut, dublu faţă de 2020, iar ţinta pentru anul curent vizează din nou o dublare până la aproape de un milion de euro. Compania lucrează la o nouă arhitectură software a platformei, care îi va permite să adauge şi alte canale de comunicare, precum e-mail sau soluţii de instant messaging – WhatsApp, Telegram etc., finanţarea realizându-se momentan prin forţe proprii. Pentru o dezvoltare mai accelerată însă, SMSO ar avea nevoie de o investiţie de circa 600.000 euro care i-ar permite să se extindă şi în regiune mai rapid.

    „Am reuşit să dublăm cifra de afaceri de la 209.000 de euro în 2020 la 410.000 de euro în 2021. Şi la începutul acestui an avem o creştere de 50% în primul trimestru în condiţiile în care martie a fost doar o creştere de 30% versus martie 2021 pe fondul situaţiei din Ucraina. Altfel, dacă lucrurile nu ar fi fost afectate de ce se întâmpla la graniţă, probabil ar fi fost o creştere de 80-90%, ceea ce este pe proiecţia noastră şi pe obiectivele noastre de a dubla cifra de afaceri în 2023 versus 2021 şi să ajungem undeva spre 900.000 –
    1 mil. euro venituri. Aceasta este ţinta în condiţiile în care nu reuşim să atragem o rundă de finanţare la care lucrăm de ceva timp.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şipe pagina de Facebook a Ziarului Fina r de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Andrei Pitiş pleacă de la Fitbit. „Mă voi dedica 100% start-up-urilor tech şi programului 100 de milionari din IT“

    Andrei Pitiş, unul dintre cei mai cunoscuţi oameni din industria locală de IT, şi-a încheiat marţi mandatul de vicepreşedinte la americanii de la Fitbit – unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa globală de ceasuri inteligente şi gadgeturi purtabile – şi se va dedica de acum înainte 100% programelor de susţinere a start-up-urilor tech şi investiţiilor personale în tehnologie.

    „Etapa de construcţie a Fitbit România s-a încheiat. Eu sunt antreprenor până la urmă, antreprenorii se regăsesc în firme mai mari când e o perioadă de creştere, când se construieşte. Eu am continuat investiţiile, programul de a crea 100 de milionari din IT în România şi în această perioadă, dar de acum încolo mă voi dedica 100% acestui lucru şi voi fi mai activ în unele start-up-uri în care sunt prezent“, a declarat pentru ZF Andrei Pitiş.

    Fitbit, care urmează să fie înghiţit de gigantul Google, l-a cooptat pe român în echipa sa de management după ce la finele anului 2016 a decis să cumpere proiectul ceasului inteligent Vector Watch, condus de Pitiş. În mai 2019 el a fost promovat vicepreşedinte al companiei.

    În această perioadă de aproape patru ani Fitbit a crescut în România de aproximativ zece ori din punctul de vedere al numărului de oameni. „Am vândut Vector la graniţa dintre 2016 şi 2017. Am început în ianuarie 2017 cu 30 de oameni de la Vector, iar acum sunt aproape 300 cu totul. Bucureşti este acum al doilea cel mai mare birou al Fitbit după cel din San Francisco, centrul de aici a crescut cel mai mult“, a povestit Pitiş. El a adăugat că în România s-a ajuns la un birou în care care există funcţii absente pe alte pieţe, în care se dezvoltă proprietate intelectuală pentru toate produsele şi serviciile Fitbit.