BusinessMagazin

Tag: start-up-uri

  • Fondatori în pielea goală: Unde a dispărut „marea” de bani pentru start-up-uri?

    Fondatorii de start-up-uri s-au trezit la o nouă realitate în 2023: banii pare că s-au evaporat, iar investitorii care altă dată erau deschişi la nou şi chiar la un anume grad de risc stau pe cash şi refuză pe bandă rulantă propunere după propunere. Şi nu este doar o percepţie – un prim raport, realizat de organizaţia Activize, arată că fondatorii nu se plâng degeaba: finanţările pentru start-up-uri din primul semestru din acest an au scăzut cu 42%, la o modestă sumă de 37 de milioane de euro.

     

     

    Totul e îngheţat, blocat. Am nevoie de 200.000 de euro pentru a lansa efectiv proiectul la care lucrez de câţiva ani şi lucrurile nu avansează. E frustrant!” Fondatorul start-up-ului cu care stau de vorbă a băut, probabil, în ultimele luni, zeci sau poate chiar sute de cafele,  limonade şi sticle de apă prin toate colţurile Bucureştiului cu toţi investitorii care măcar au rămas deschişi la discuţii, chiar dacă au buzunarele „lipite”. Cu investiţii semnificative până acum în proiect, fondatorul acestui start-up, al cărui nume e puţin relevant în acest context, aşa că va rămâne anonim, ştie cum arată agenda lui pentru perioada următoare: întâlniri şi pitch-uri peste pitch-uri, până reuşeşte să meargă mai departe. Dar nu doar fondatorii start-up-urilor care nu şi-au lansat operaţiunile sunt în căutare de bani. Cam toată lumea din „ecosistem” caută bani acum. Sunt în biroul unui discret şef al unui family office din Bucureşti, cu tranzacţii care însumează câteva milioane de euro. „Toate start-up-urile în care am investit până acum m-au căutat să le dau bani. De unde să le dau? Eu pun doar tichete mici”, ridică din umeri interlocutorul meu. „Dar toată lumea caută bani acum, toată lumea”, insistă el. Despre această nouă realitate nu se vorbeşte doar aşa, off the record. La finele lunii august, pe scena ZF IT Generation Summit – un eveniment anual organizat în completarea emisiunii cu acelaşi nume dedicată de ZF viitorilor milionari din IT, adică fondatorilor de start-up-uri tech – Vlad Cazan, cofondator al Kfactory, un start-up care a creat o platformă de automatizare a proceselor de business în producţie punea un diagnostic noii realităţi din discuţia cu fondurile de investiţii. „A luat sfârşit era în care se puteau lua investiţii doar pe un PowerPoint şi pe o putere de persuasiune foarte bună.” Pe scena aceluiaşi eveniment, Ionuţ Stanimir, cofondator al acceleratorului InnovX-BCR şi director de marketing al BCR – cu o bună vizibilitate deci asupra situaţiei, din perspective diferite – a descris nu mai puţin plastic, şi exact, care e situaţia: „Se retrage marea şi vedem cine înoată în pielea goală. Este o vorbă pe care noi o folosim în pieţele financiare. Este bine ce se întâmplă, mai întâi de toate, pentru start-up-uri, cred că joaca de-a evaluarea s-a cam terminat şi începe discuţia despre produs şi clienţi. În corporaţii a început să doară. În momentul acesta este clar, ori ai soluţiile bune înaintea pieţei, ori nu le ai. Resursele sunt mai puţine, banii sunt mai puţini, oamenii sunt mai puţini.” Dar chiar este cu adevărat piaţa de finanţări blocată, atunci când vedem şi runde record precum cea de 35 de milioane de dolari luată de FlowX.AI sau cele 10 mil. euro luate de Digitail, sau runda de aproape 3 milioane de euro a Kubeark, sau cei 5,5 mil. euro de la Veridion? Un semn de întrebare suplimentar vine şi dintr-o scurtă discuţie, rămasă off the record, avută ca parte a documentării pentru acest text cu o persoană puternic implicată în peisajul de investiţii, care într-o scurtă pauză în seria lui nesfârşită de întâlniri a ţinut (doar) să-mi pună sub semnul întrebării ideea materialului. „Dacă există încredere în echipa de fondatori,  nu doar că sunt bani: curg în valuri. Dar trebuie să existe încredere! Şi aceasta este poate o marfă şi mai rară decât cash-ul în această perioadă”, mi-a spus el. Iar realitatea este că, într-un fel, toţi cei citaţi în material au dreptate. Finanţările nu au dispărut, ba chiar unele sunt cu sume record. Totuşi, numărul lor pare a fi mai mic.

    Dincolo de percepţii şi ce se discută la cafea sau limonadă în localurile hip din Bucureşti, un raport realizat de Activize, o organizaţie care monitorizează de ani de zile tranzacţiile de pe piaţa locală, confirmă scăderea, deloc mică: dând la o parte recordurile – şi nu pentru că sunt runde record, ci pentru că banii vin în proporţie covârşitoare din afara României, iar unele dintre companii s-au mutat practic în alte jurisdicţii, valoarea finanţărilor pentru start-up-uri a scăzut în primul semestru din acest an cu 42%, la 37,1 mil. euro, de la 64,5 mil. euro, în primul semestru din 2022. „Datele arată o schimbare importantă în peisajul investiţiilor, cu investitori care adoptă o abordare mai selectivă. Suma totală a investiţiilor a înregistrat o scădere semnificativă, rămânând totuşi o sumă care este disponibilă pentru start-up-uri promiţătoare”, conform raportului Activize, semnat de Andreea Erdo. Cele 37 de milioane de euro au fost împărţite între 29 de tranzacţii, conform sursei citate. Provocările sunt reale şi nu se rezumă doar la cauze economice, spune şi Bogdan Almaşi, cofondator şi CEO al Assetto, o platformă de investiţii alternative în imobiliare, care e în discuţii pentru a ridica o rundă de finanţare, deci resimte din plin toate mişcările din piaţă. „Să fii fondator de start-up în România care caută investitori pentru proiectul său în 2023 este o aventură în adevăratul sens al cuvântului. Fiind o perioadă cu dobânzi ridicate pe pieţele financiare, cash-ul a devenit o marfă scumpă. Doar că preţul banilor este unul care are o componentă subiectivă foarte mare. La toate acestea se adaugă faptul că în România capitalul este concentrat la o categorie de investitori aflaţi, în cele mai multe cazuri, la prima generaţie de oameni înstăriţi, cei mai mulţi dintre ei fiind autodidacţi şi cu capitaluri acumulate în perioade de creştere economică accelerată, perioade în care valoarea adaugată şi profiturile s-au generat aproape din orice şi oricum. Din păcate nu avem o cultură a investiţiilor pe termen mediu şi lung, a investiţiilor sustenabile şi în afaceri cu potenţial ridicat de impact atât economic, cât şi social”. De asemenea, spune Almaşi, de multe ori fondatorii de start-up-uri sunt priviţi cu neîncredere de unii investitori. „Pentru că istoria capitalismului românesc a fost brutal întreruptă 50 de ani de comunism, nu am avut o perioadă continuă şi îndelungată de acumulare de experienţă de business şi investiţii. Acest lucru se simte în lipsa de viziune a investitorilor români, în felul în care aceştia evaluează doar active, fluxuri de venituri, dar nu au capacitatea de a simţi şi de a evalua corect potenţialul de creştere al unui start-up. La cele de mai sus mai adăugăm şi lipsa de alfabetizare tehnologică a multor români care dispun de capital şi care privesc start-up-urile tech precum nişte ciudăţenii supraevaluate ale unor puşti inadaptaţi care nu vor să lucreze într-o multinaţională şi se încăpăţânează să schimbe lumea cu proiectele lor. <<Un moft!>>. (…) În concluzie, ar fi minunat dacă românii la care s-au concentrat cele mai mari volume de capital în aceşti 34 de ani de capitalism ar reuşi să îşi lărgească orizonturile, să privească mai mult la comportamentul investiţional al omologilor lor din vestul Europei şi ar înţelege că există profituri mult mai mari care pot fi obţinute chiar şi în afara afacerilor de tip <<brick and mortar>>. Inovaţia încă nu atrage capital în România pentru că pentru investitorii români inovaţia este o zonă necunoscută, iar necunoscutul sperie.” Liviu Huluţă, CEO al INKI.TECH, start-up care a dezvoltat un serviciu de închiriere de dispozitive precum laptopuri, tablete şi telefoane, exclusiv pentru companii, confirmă şi el dificultăţile din piaţă, adăugând însă că probleme au şi fondurile de investiţii, care la rândul lor au nevoie de bani. „Start-up-urile au mari probleme în a ridica runde noi de la fondurile de capital de risc (venture capital – VC), anumite tipuri de investiţii aproape au dispărut, iar rundele de finanţare de tip serie B şi C sunt la un minim istoric oriunde pe glob. Problema nu este neapărat a fondurilor. Fondurile ele însele au mari probleme în a atrage capital de la investitori. Investitorii în fonduri de tip VC se numesc LP (limited partners), aceştia din urmă fiind foarte precauţi în această perioadă şi evitând astfel să facă mişcări. Contextul actual este marcat de rate crescute ale dobânzilor. Acest instrument este considerat din nou foarte atractiv. E şi normal ca un deţinător de capital să se gândească că e foarte safe să primească 5% dobândă la dolari sau euro, comparativ cu o investiţie într-un fond de VC. Mai mult, imprevizibilitatea este dictată de faptul că nu e clar dacă mediul acesta al dobânzilor crescute este ceva permanent, de durată, sau ceva temporar. Incertitudinea nu este un mediu propice pentru investiţii în start-up-uri care generează un câştig în câţiva ani.”

    „Seceta” din piaţă ameninţă însă să blocheze şi apariţia unor inovaţii, avertizează Liviu Huluţă. „Trebuie spus că această incertitudine ameninţă o piaţă care a fost motorul principal de inovaţie şi aş putea spune de valoare adăugată în antreprenoriatul din multe zone de pe glob. În regiunea noastră avem multe fonduri care au terminat capitalul recent şi trebuie să ridice fonduri noi. Fondurile care au capital au devenit astfel extrem de selective sau foarte prudente.”

    Reticenţa de a pune bani în proiecte noi sau în faze incipiente este explicată şi prin faptul că acum „un investitor se gândeşte că dacă acum pune 2 euro într-un start-up, poate că peste o perioadă va trebui să pună alţi 2 sau 3 euro pentru a-l susţine, ca să nu piardă acei primi 2 euro care i-au ieşit din buzunar, şi acesta este un risc pe care acum majoritatea celor care au bani nu vor să şi-l asume”, îmi explică situaţia managerul micului family office menţionat şi la începutul materialului. Părerile nu sunt unanime. Bani sunt, dar pentru proiectele bune, spun mai multe voci care privesc lucrurile dintr-o altă perspectivă decât cea a fondatorilor. „Legat de finanţări, nu este vorba aşa de mult despre a găsi bani, problema este că multe dintre start-up-uri nu sunt pregătite să primească bani. Mai este şi aspectul de a pregăti start-up-urile despre ce să facă cu banii, odată ce îi au, ce să facă, cum să-i gestioneze. Găsirea banilor este doar un moment în timp”, spune şi Felix Crişan, cofondator al platformei de crowdfunding Ronin şi general partner la fondul Netopia Ventures. „Start-up-urile valoroase găsesc finanţare, problema este cu cele care nu îşi pun în valoare argumentele când se duc spre finanţare”, spune Marius Ghenea, partener la Catalyst România, una dintre figurile de care se leagă apariţia fondurilor de investiţii pe plan local. Lucrurile merg mai greu, dar se mişcă, spune şi Ovidiu Ghiman, fondator şi CEO al platformei de crowdfunding Ronin. „Cu fiecare start-up cu care lucrăm, confirmăm faptul că există în continuare capitaluri disponibile pentru investiţii de tip venture capital. Într-adevăr, decizia de investiţie nu se mai ia atât de uşor ca acum 2-3 ani şi valorile la care sunt evaluate companiile au scăzut. Dar, de fiecare dată când echipa de proiect confirmă capacitatea de a executa proiectul, indicatorii cei mai relevanţi pentru tracţiunea proiectului înregistrează creşteri continue şi există suficiente iniţiative operaţionale concrete care să maximizeze şansele de livrare cu succes a planului de afaceri prezentat investitorilor, am reuşit să convingem investitorii, din toate segmentele, să investească în proiectele în care ne-am implicat.”  

     

    „A luat sfârşit era în care se puteau lua investiţii doar pe un PowerPoint şi pe o putere de persuasiune foarte bună.”

    Vlad Cazan, cofondator al Kfactory

     

    „Ar fi minunat dacă românii la care s-au concentrat cele mai mari volume de capital în aceşti 34 de ani de capitalism ar reuşi să îşi lărgească orizonturile, să privească mai mult la comportamentul investiţional al omologilor lor din vestul Europei şi ar înţelege că există profituri mult mai mari care pot fi obţinute chiar şi în afara afacerilor de tip <<brick and mortar>>. Inovaţia încă nu atrage capital în România pentru că pentru investitorii români inovaţia este o zonă necunoscută, iar necunoscutul sperie.”

    Liviu Huluţă, CEO al INKI.TECH

     

    „Se retrage marea şi vedem cine înoată în pielea goală. Este o vorbă pe care noi o folosim în pieţele financiare. Este bine ce se întâmplă, mai întâi de toate, pentru start-up-uri, cred că joaca de-a evaluarea s-a cam terminat şi începe discuţia despre produs şi clienţi. În corporaţii a început să doară.”

    Ionuţ Stanimir, cofondator al acceleratorului InnovX-BCR şi director de marketing al BCR

     

    „Legat de finanţări, nu este vorba aşa de mult despre a găsi bani, problema este că multe dintre start-up-uri nu sunt pregătite să primească bani. Mai este şi aspectul de a pregăti start-up-urile despre ce să facă cu banii, odată ce îi au, ce să facă, cum să-i gestioneze. Găsirea banilor este doar un moment în timp.” 

    Felix Crişan, cofondator al platformei de crowdfunding Ronin şi general partner la fondul Netopia Ventures

  • Negocierea ideală este cea care nu există

    Eşti start-up şi vrei să iei o finanţare, dar nu ştii ce strategie de negociere să foloseşti? Ideal este să nu negociezi deloc, ci să fii pe aceeaşi lungime de undă cu investitorii astfel încât să nu fie nevoie să faci compromisuri, este sfatul pe care îl dă fondatorilor Sabin Gîlceavă, fondator al companiei de consultanţă Leverage Negotiation şi business angel cu un portofoliu ce cuprinde 13 start-up-uri tech până acum.

     

    Cea mai bună negociere este aceea care nu există. Eu aş recomanda pe cât posibil să nu se ajungă la negociere, pentru că negocierea de fapt presupune o recalibrare de poziţie – ajung să dau ceva ca să primesc ceva la schimb şi automat ajung să cedez ceva. Şi atunci aş spune că prima recomandare pe care aş face-o din punctul acesta de vedere ar fi ca start-up-urile să se vândă suficient de bine investitorilor încât să nu fie nevoie să recalibreze, de fapt, să facă această negociere.

    Dacă arată suficient de multă valoare investitorilor, ei vor fi mai puţin motivaţi să comenteze la condiţii, pentru că înţeleg fie cât de bine se mişcă echipa şi care este experienţa pe care o au, fie care este piaţa cărora ei se adresează, fie care este produsul şi cât de bine se potriveşte soluţia sau produsul pentru piaţa în care ei merg ş.a.m.d. Vindeţi-vă suficient de bine astfel încât să nu fie nevoie să negociaţi“, a spus Sabin Gîlceavă în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Sfatul Expertului. El are o experienţă de aproape 30 de ani pe zona consultanţă în vânzări şi negociere, ajutând până acum o serie de companii multinaţionale, dar şi antreprenori să-şi îmbunătăţească echipele şi strategiile de vânzări, ca şi tehnicile de negociere, inclusiv în cazul vânzării unui business.

    Cum se procedează însă dacă este nevoie de negociere în cazul a­tra­gerii unei finanţări?

    „Şi dacă totuşi trebuie să negocieze, depinde şi cu cine negociază pentru că este un mod de a negocia cu un business angel, de exemplu, şi un alt mod de a negocia cu un fond de tip venture capital, de exemplu. Libertatea de a negocia cu business angels este un pic mai mare – cred că poţi să-i convingi să mărească, de exemplu, suma minimă investită ca să poată să intre în «cap table». Este mai uşor să convingi un business angel decât un fond de venture capital. Ca metodă de lucru este similar, atât doar că start-up-urile trebuie să înţeleagă că un business angel nu are nevoie să primească un mandat din spate, adică, până la urmă, are mai multă flexibilitate. Dar dacă ajunge să negocieze cu un fond de venture capital, un start-up ar trebui să se uite care sunt condiţiile pe care le are acesta sau să se uite care sunt ceilalţi actori implicaţi. De fapt, ideea este ca în procesul acesta de decizie să propui nişte condiţii care să mulţumească mai multă lume care oferă acel mandat“, a explicat fondatorul Leverage Negotiation.

    În ceea ce priveşte strategia de negociere în cazul unui exit, el a subliniat faptul că nu există o „formulă magică” care se aplică în toate cazurile, pentru că fiecare business şi tranzacţie în sine are particularităţile ei, cel mai important pentru antreprenori fiind pregătirea de dinaintea începerii demersurilor pentru vânzarea afaceri.

    „În momentul în care vinzi, motivaţia pentru care vinzi poate să fie diferită. Poate să fie pentru că ai nevoie de bani, poate să fie pentru că te-ai săturat de ceea ce faci, etc., iar oricine care cumpără, cumpără pentru că vrea să crească. Nu o să investesc doar pentru că nu am ce să fac cu banii. Deci un start-up ar trebui să înţeleagă de fapt care este motivaţia pentru care cealaltă parte va investi acei bani, fie că vorbeşti de o serie A, de o rundă bridge, de o serie B, ş.a.m.d. Primul pas pe care ar trebui să-l fac ca start-up este de a înţelege nevoile celui care vrea să cumpere şi să pot să răspund cât mai bine la ele. Cu cât răspund mai bine la aceste nevoi, cu atât şansele tale de a negocia bine cresc.”

    Din experienţa sa de până acum, atât din rolul de consultant pe zona de vânzări şi negociere, cât şi din cel de business angel, Sabin Gîlceavă a observat că multe dintre start-up-urile locale de tehnologie au nevoie de strategii pentru a intra pe pieţele din străinătate.

    „Sunt start-up-uri care au dovedit că pot să facă treabă foarte bine aici şi atunci practic au nevoie să dovedească acelaşi lucru într-un alt mediu, care este diferit fie ca mod de lucru, fie ca cultură. Poate să fie o competiţie mai mare sau cumva ar trebui să înţelegi mai bine cultura respectivă. Este ca în negociere. Trebuie să nu aibă o poveste liniară, ci să fie suficient de deschis, să absoarbă semnalele pe care le primesc în negociere de la cealaltă parte, în cazul acesta de la piaţă sau de la ceilalţi jucători din piaţă, astfel încât să pivoteze uşor sau să se poată adapta foarte uşor la mesajele pe care le primesc din piaţă. Pentru că socoteala de acasă rareori se potriveşte cu cea din târg”, a punctat el, adăugând că până să ajungă să facă „fine tuning-ul” necesar, start-up-urile ar putea rămâne fără bani, deci este esenţial să fie deschişi, să aibă flexibilitate şi să se adapteze rapid dinamicii din pieţe străine vizate pentru extindere.

    „În Marea Britanie, în Polonia, Franţa ş.a.m.d., mediul este mult mai competitiv şi atunci aş spune că este bine că încep într-un mediu mai sigur, unde pot să-şi calibreze şi să facă <<fine tuning>> pe ceea ce fac, dar au nevoie să iasă mai puternic în momentul în care ies de pe piaţa din România.”

    Până în prezent, în calitate de business angel şi membru al asociaţieie TechAngels, Sabin Gîlceavă a investit în 13 start-up-uri de tehnologie, majoritatea de pe plan local, printre acestea numărându-se Vatis Tech, Procesio şi Sypher. Sumele investite până acum au variat între 5.000 euro şi 35.000 euro, odată cu finanţările el devenind şi consultant pe zona de vânzări şi negociere pentru start-up-urile respective.   

    Rubrica „Sfatul Expertului”

    Sabin Gîlceavă, fondator Leverage Negotiation

     

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Elvis Arteni, cofondator al MetaTags.

    Ce face? Dezvoltă o soluţie IoT pentru monitorizarea transporturilor mărfurilor de valoare mare.

    „Avem hardware-ul, echipamentul construit în prezent din module Arduino, însă în viitor vom migra pe un alt tip de infrastructură hardware. Apoi avem aplicaţia mobilă pentru rapoarte directe, pentru notificări push şi avertizări privind riscurile. Şi, de asemenea, avem şi platforma web. Dispozitivul l-am pus în diferite situaţii – ne-am apropiat de el, i-am adus o căldură externă, i-am provocat şocuri, astfel încât să demonstrăm că platforma primeşte datele şi generează alerte.”

    2. Aizi Ahmed, fondator şi CEO al AIDE

    Ce face? A dezvoltat o bibliotecă online ce foloseşte algoritmi de inteligenţă artificială şi care oferă utilizatorilor informaţii scrise, video şi audio din domeniul medical.

    „În două săptămâni vrem să deschidem o primă rundă de finanţare în valoare de 500.000 euro la o evaluare pre-money de 5 mil. euro, pentru a putea recruta ingineri şi a dezvolta în continuare produsul. De asemenea, căutăm să încheiem un contract de externalizare cu o companie care să ne ajute cu dezvoltarea software-ului şi suntem deja în discuţii cu câteva firme care să ne ajute să dezvoltăm produsul până în faza de proof of concept (POC). Apoi, în urma investiţiei vom putea să ne construim propria echipă şi să dezvoltăm totul in-house.“

    3. Cătălina Elena Popa, fondatoarea  NovaChess

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie mobilă destinată promovării şahului ca mod distractiv şi creativ de dezvoltare.

    „Pe 21 iulie, de ziua internaţională a şahului, o să lansăm platforma oficial, iar până la 1 septembrie vrem ca NovaChess să fie adaptată corespunzător pentru integrarea şi utilizarea în şcoli şi instituţii de învăţământ. Am luat decizia de a merge spre acest segment de utilizatori pentru că şahul urmează să fie introdus în curricula şcolară ca materie opţională, din această toamnă, în cadrul unui proiect pilot la care vor lua parte 50.000 de elevi. Ne dorim să integrăm platforma în 10% din instituţiile care fac parte din programul pilot, adică undeva la 20 de şcoli, ceea ce ar fi un început bun şi ne-am putea construi o bază de utilizatori.“

     

    Rubrica „Start-up Update”

    Adrian Ispas, fondator şi CEO Vatis Tech, tehnologie pentru recunoaştere vocală.

    Ce e nou? Start-up-ul local şi-a propus să ridice o nouă rundă de investiţii anul acesta. Până în prezent Vatis Tech a luat finanţări în valoare totală de 850.000 de euro, la o evaluare de 4 milioane de euro.

    „Cel mai important pentru noi este să fim foarte aproape de break-even, ca să arătăm că nu doar putem să construim o tehnologie superbună, ci putem să construim şi un business sustenabil. Asta este ţinta până la final de an. Şi apoi, pe la începutul anului viitor, vrem să deschidem o altă rundă de finanţare, să atragem nou capital, în special cu focusul de a ataca mai tare pieţele europene. În momentul de faţă începem să le tatonăm, începem să experimentăm pe ele, să vedem care răspund cel mai bine. Iar până la final de an ar trebui să ştim care sunt cele una, două pieţe în care vrem să mergem foarte, foarte tare. Şi automat vom avea nevoie de extra capital ca să ne extindem acolo.“

    Dacă aveţi unproiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation
    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.
     

     

  • CELE MAI INOVATOARE COMPANII DIN ROMÂNIA. Metabeta, platformă data-driven de investiţii care ajută investitorii şi start-up-urile să colaboreze mai bine şi mai eficient

    Metabeta este o companie de software specializată în aplicaţii de tip SaaS pentru start-up-uri şi investitori. În vara acestui an a ridicat prima rundă de finanţare în valoare totală de 500.000 de euro, rundă condusă de Neogen Capital şi completată de alţi 15 business angels. În prezent, echipa este formată din doi cofondatori şi zece angajaţi.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Metabeta foloseşte un sistem hibrid de inteligenţă, prin integrarea de date complexe, dar şi prin analiza realizată de către o echipă de specialişti, pentru a conecta start-up-uri cu investitori. Platforma permite descoperirea de noi oportunităţi de investiţii, gestionarea investiţiilor făcute, urmărirea performanţei portofoliului şi raportarea de metrici făcută lunar sau trimestrial de către start-up-uri.

    Elementul de noutate:

    În prezent, multe dintre deciziile de investiţii sunt bazate mai degrabă pe intuiţie şi mai puţin pe criterii de performanţă şi metrici bine ancoraţi în business. În acelaşi timp, pentru fondatori, un proces de ridicare de capital este epuizant şi durează cel puţin opt luni. În acest context, prin tehnologia folosită, Metabeta inovează felul în care sunt procesate date foarte complexe de business, reducând astfel timpul de analiză al investitorilor şi eliminând biasurile care ar putea să intervină în procesul de investiţie.

    Efectele inovaţiei:

    Platforma reduce, pe de o parte, efortul investitorilor de a culege şi de a structura informaţii despre potenţiale noi investiţii, iar pe de altă parte reduce efortul petrecut de un fondator în procesul de fundraising, oferindu-i mai mult timp să se concentreze, astfel, pe creşterea businessului.

    Metabeta a fost fondată în 2019, de către antreprenorii în serie Marius Ursache şi Vlad Bodi. Ambii cofondatori au experienţă internaţională şi au avut exituri de succes. Marius Ursache (cofondator şi chief executive officer) a fondat companii precum Grapefruit sau Eternime şi predă în prezent la MIT (Massachusetts Institute of Technology), Singularity University şi Techstars. Vlad Bodi (cofondator şi chief product officer) a fondat companii precum Maxcode, Thinslices sau Hppy şi a fost VP of Growth al unuia dintre cele mai mari marketplace-uri B2B din America Latină.

  • Combustibil tech pentru start-up-uri

    Dezvoltarea puternică a ecosistemului local de start-up-uri tech din ultimii ani a început să se manifeste şi printr-o sofisticare a tipului de investiţii disponibile pentru fondatorii de start-up-uri, care nu se mai limitează la tranzacţiile clasice, de tip bani pentru acţiuni. Un astfel de jucător nou, care le oferă fondatorilor servicii tehnice pentru dezvoltarea produsului în schimbul acţiunilor, aşa numitul model „tech for equity”, este Rebel Ventures, un mecanism de investiţii născut în cadrul companiei de dezvoltare software RebelDot din Cluj-Napoca. Ce investiţii a realizat acest vehicul până acum şi ce planuri au fondatorii acestuia în continuare?

     

    “RebelDot este astăzi o companie cu aproximativ 200 de angajaţi şi o cifră de afaceri plasată la aproximativ 5 milioane de euro în 2021, iar anul acesta ne-am setat un obiectiv ambiţios: să ajungem la 8-10 milioane de euro. Ca urmare, devenim o companie medie în zona de software development. Lucrăm cu clienţi start-up-uri, IMM-uri şi enterprise, iar în zona de start-up-uri suntem abordaţi încontinuu de proiecte care ar avea nevoie de investiţii. Aşadar, noi trebuie să decidem unde intrăm cu «tech for equity», unde intrăm cu «discount for equity». De exemplu, modelul acesta de «full tech for equity» am făcut-o de câteva ori fără a avea neapărat cele mai bune rezultate, pentru că există riscul în timp ce noi dezvoltăm soluţia tehnică, fondatorii să-şi piardă interesul sau să găsească «another shining star». Deci preferăm să mergem pe modelul de «discount for equity» pentru a şti că şi fondatorii rămân implicaţi în proiect“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Investor Watch, Tudor Ciuleanu, fondator al RebelDot şi Rebel Ventures. El a adăugat că, în plus, Rebel Ventures investeşte în start-up-uri şi prin intermediul unui fond din Olanda numit Venture Rock. „Avem şi un parteneriat cu un fond din Olanda care are mai multe start-up-uri în portofoliu, iar noi lucrăm cu 4-5 start-up-uri finanţate de ei, le oferim un discount, iar acest discount se transformă în tokenuri în fond.“ Unul dintre cele mai interesante start-up-uri din portofoliul Venture Rock cu care a lucrat echipa de dezvoltare software din cadrul RebelDot  se numeşte UNL Global. Pentru acesta, RebelDot a lucrat la dezvoltarea unei soluţii de navigaţie „point to point“, inclusiv în interior, soluţie care a primit recent o finanţare de la Here Maps. În total, Rebel Ventures a investit până acum circa 1 milion de euro în aproximativ zece proiecte de tehnologie, cel mai cunoscut pe plan local fiind start-up-ul Eventmix fondat de Sergiu Biriş. Rebel Ventures a investit şi cash în câteva start-up-uri prin intermediul platformei SeedBlink, iar acum este în curs de a se alătura şi platformei Growceanu din Timişoara. Totodată, compania este şi membră în grupul Transylvania Angel Network (TAN). „În acest moment, obiectivul nostru este să continuăm investiţiile pe care le-am început în start-up-urile cu care lucrăm deja sau parteneriatele pe care le avem şi să începem să avem discuţii cu alte alte start-up-uri pentru a vedea dacă găsim proiecte potrivite pentru noi. Pentru noi este foarte important pe de-o parte ca ideea să fie bună, dar foarte des spun că idei bune sau idei există foarte multe, însă mai important este ca echipa să ofere încredere şi să avem sentimentul că putem face lucruri mari împreună”, a punctat Tudor Ciuleanu. El a pornit compania RebelDot în urmă cu patru ani, având deja o experienţă vastă în zona de dezvoltare software, deschizând şi gestionând biroul local al firmei americane Imprezzio Global încă din 2010. Din iulie 2018, antreprenorul a achiziţionat divizia de servicii a Imprezzio Global, iar businessul a început să activeze sub numele RebelDot.

    „Compania fondată de mine în urmă cu patru ani este o companie de dezvoltare software unde ne concentrăm pe servicii cu valoare adăugată. Încercăm să înţelegem care este nevoia clienţilor noştri, cum putem să-i ajutăm – să începem o fază de analiză, să continuăm cu o fază de design, user experience, user interface design, arhitectură, development, testare, iar după lansare, să facem mentenanţă şi suport. Primii noştri clienţi pe zona asta încă din compania anterioară pe care am cofondat-o de prin 2010 au fost start-up-uri. Ca urmare, aş zice că avem minimum 10 ani de experienţă de lucru cu start-up-urile. Am văzut care sunt nevoile lor şi destul de repede a apărut şi oportunitatea de a ajuta start-up-urile într-o formă de «tech for equity» pentru că majoritatea aveau nevoie de ajutor pe zona de tehnologie şi majoritatea aveau nevoie şi de ajutor pe zona de finanţare, zona de tehnologie fiind cea mai costisitoare pentru multe dintre start-up-uri”, a explicat Tudor Ciuleanu, adăugând că pe măsura ce s-au dezvoltat, compania a început să cocheteze cu ideea de a formaliza practic investiţiile în start-up-uri, născându-se astfel Rebel Ventures ca şi entitate.

    „Am creat compania Rebel Ventures, care este o companie de tip holding ce  deţine şi compania RebelDot. În felul acesta, profiturile generate de RebelDot ajung în Rebel Ventures şi o parte din acestea se reinvestesc sub formă de «tech for equity» sau investiţii cash în diverse start-up-uri.”

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Update

    1. Invitat: Adrian Ispas, fondator şi CEO, Vatis Tech – tehnologie de recunoaştere vocală

    Ce e nou? Start-up-ul local se află acum în discuţii pentru demararea unei noi runde de investiţii, ţinta fiind de a atrage între 0,5 şi 1 milion de euro pentru a se putea extinde pe noi pieţe din Europa. Momentan, tehnologia de recunoaştere vocală dezvoltată de Vatis Tech este disponibilă doar pentru limba română, însă luna aceasta start-up-ul va lansa şi versiunea în limba engleză, care îi va permite să acceseze clienţi din mult mai multe ţări. Primele pieţe vizate pentru extindere sunt Spania, Franţa şi Polonia.

    „Am început deja pregătirile pentru o nouă rundă de finanţare pe care vrem să o închidem în următoarele luni, undeva până în toamnă. Dimensiunea rundei va fi între jumătate de milion de euro şi un milion de euro, bani cu care să intrăm pe pieţele noi pe care le vizăm – Spania, Franţa şi Polonia, şi cu care să dezvoltăm în continuare tehnologia.“

    2. Invitat: Tudor Darie, fondator şi CEO, Fagura – platformă de împrumuturi de tip P2P lending

    Ce e nou? Fintech-ul din Republica Moldova a început să lucreze la dosarul de autorizare în România, care odată ce va fi obţinută îi va permite să acţioneze pe teritoriul Uniunii Europene. Pregătirea dosarului vine în contextul adoptării de către Guvernul României a proiectului de lege privind crowdfundingul la începutul acestei luni.

    „Pe data de 2 iunie, Guvernul României a aprobat acest proiect de lege prin care transpune în legislaţia naţională acest mecanism de implementare a regulamentului european de crowdfunding. România avea obligaţia să facă acest lucru până în noiembrie 2021, deci avem o întârziere destul de mare. Ne bucurăm că acum cel puţin că acest proiect de lege a fost aprobat de Guvernul României, urmează etapa în care acest proiect va deveni lege după ce este aprobat şi de Parlamentul României. Aşadar mai durează până când va intra în vigoare.“

    Start-up Pitch

    Invitat: Alexandru Stan, cofondator şi CEO, Tekpon

    Ce face? A dezvoltat o platformă de tip marketplace ce ajută companiile să găsească şi să achiziţioneze soluţiile software potrivite nevoilor lor.

    „Am atras deja o finanţare de 875.000 dolari, parte din runda actuală de 2 milioane de dolari pe care o avem deschisă. Fiind un start-up care a scalat destul de rapid toată soluţia, ne-am găsit numărul de investitori pe care îi căutăm pentru aceste 2 milioane de dolari repede, dar mi-am dat seama că putem să scalăm şi mai rapid, aşa că mai avem în paralel şi o rundă de investiţii de încă 4 milioane de dolari pe lângă această rundă.“

    Investor Watch

    Un nou jucător pe piaţa locală de investiţii în start-up-uri tech

    Invitat: Tudor Ciuleanu, fondator al RebelDot şi Rebel Ventures

     

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

  • Cu acceleraţia la podea

    La doi ani de la înfiinţare, vehiculul investiţional pentru start-up-uri ROCA X, fondat de nouă antreprenori locali, este mai ocupat ca niciodată. Anul acesta tranzacţiile sunt la un nivel record, iar perspectivele indică un nou boom al investiţiilor. Alexandru Bogdan, CEO al ROCA X explică de ce a crescut numărul de investiţii şi de ce echipa sa este atât de optimistă în ceea ce priveşte perioada următoare.

    Până acum, 2021 a fost un an foarte activ în care am avut foarte multe tranzacţii şi foarte multe start-up-uri pe care le-am evaluat – cumva am regăsit şi în programul nostru efervescenţa din întregul ecosistem şi deşi poate nu am fost atât de mult în lumina reflectoarelor, tranzacţiile s-au desfăşurat”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Investor Watch, Alexandru Bogdan, CEO al ROCA X.

    Potrivit acestuia, rezultatele acestei efervescenţe vor fi în curând anunţate. „Suntem fix înaintea unui moment în care probabil va veni un val foarte mare de informaţii din partea noastră pentru că acum aceste multiple tranzacţii s-au copt şi pot fi date publicului.”

    Până acum, anul acesta ROCA X a avansat demersurile pentru 12 tranzacţii, dintre care opt încă nu sunt finalizate, dar foarte multe dintre acestea sunt investiţii de tip follow-on, în start-up-uri aflate deja în portofoliul său. „Practic, noi, în acest moment, suntem activ implicaţi în opt tranzacţii aflate în varii stadii de semnare ale actelor şi vestea extraordinară este că cinci dintre ele sunt de tip follow-on. Astfel, anul acesta 7 dintre companiile pe care le susţine ROCA X au beneficiat de noi runde de finanţare. Este o veste excelentă”, a precizat el.

    Totodată, pe lângă investiţiile de tip follow-on, ROCA X a realizat de la începutul anului şi trei investiţii noi. „Avem şi investiţii noi care vor fi anunţate în perioada imediat următoare şi ar fi practic anul în care am fost cei mai activi din punct de vedere al numărului de tranzacţii, ajungând la circa 12 tranzacţii de la începutul anului”, a punctat Alexandru Bogdan.

    În ceea ce priveşte sumele investite anul acesta, CEO-ul ROCA X a precizat că tranzacţiile aflate acum în negocieri se situează cumulat la circa 1,3 – 1,4 mil. euro, iar valoarea investiţiilor va creşte cu încă circa 2 mil. euro până la finalul acestui an.

    Per total, echipa ROCA X estimează că va ajunge la finalul acestui an la un portofoliu de circa 27-30 de companii, investiţiile totale urmând să ajungă la circa 6 milioane euro.

    „Ne uităm la investiţii în zona de recycle economy, social media şi advertising şi avem în plan diversificarea portofoliului – vrem să intrăm în noi industrii şi noi nişe pe care în mod tradiţional, investitorii în tip start-up-uri tech nu prea le-au atins.”

    Zona de biotech este de mare interes, dar cum oferta locală lipseşeşte deocamdată, ROCA X se va orienta peste graniţe.

    ”Ne uităm de asemenea la robotică, în zona de hardware, în aşa fel încât să putem să susţinem nu doar industria software, această nişă a start-up-urilor care deja s-au consacrat exclusiv pe zona de software şi sunt uşor accesibile, ci şi domeniile care necesită o cercetare mai aprofundată, o investiţie de timp şi de construcţie pe termen mai lung”, a subliniat Alexandru Bogdan.

    ROCA X investeşte şi în start-up-uri din afara României, acum având în portofoliu un  proiect în zona de energie regenerabilă din Israel, ţară unde ecosistemul de start-up-uri tech este extrem de avansat, fiind considerat Silicon Valley din Orientul Mijlociu. „Experienţa câştigată în metodele de finanţare, în ceea ce presupune administrarea unui business, este foarte importantă. Aici aş putea spune că este un lucru foarte îmbucurător în perioada recentă în România, şi anume faptul că există din ce în ce mai multă implicare în partea de educaţie, inclusiv a antreprenorilor. Noi ca echipă şi eu în mod personal, suntem implicaţi în coaching şi mentorare în majoritatea acceleratoarelor din ţară şi ajutăm pro bono fiecare dintre start-up-urile care au nevoie de un suport din partea noastră”, a menţionat Alexandru Bogdan cu privire la stadiul şi nevoile actuale ale ecosistemului local de start-up-uri tech.

    O altă veste bună în opinia sa este faptul că şi acceleratoare şi-au extins activitatea – au început să deschidă noi frontiere, să înceapă programe de parteneriat cu universităţile, astfel încât practic, fondatorii de mâine să aibă deja o experienţă de pe băncile facultăţii legată de ce înseamnă să deschizi un nou business. „În acest moment, chiar dacă numărul start-up-urilor este din ce în ce mai mare, sunt foarte mulţi fondatori care încă nu au o experienţă de business, nu au experienţa vizavi de ce presupune să construieşti o companie, să o dezvolţi şi cum să relaţionezi cu echipele pe care le administrezi”, a completat el.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Cosmin Ivan, cofondator şi CEO al BookTes

    Ce face? A construit o soluţie completă de organizare, administrare şi comercializare în mediul online a tuturor activităţilor din domeniul cultural-turistic.

     „Sunt trei fonduri în prezent care se uită la noi, iar cu două dintre ele suntem în discuţii avansate – la a treia întâlnire, la a doua întâlnire, mare parte din sumă fiind acoperită. Deja discutăm cu unul dintre fonduri să fie lead investor şi până la sfârşitul lunii septembrie ne-am propus să tragem linie şi să încheiem acest proces.”

    2. Invitat:  Christian Wilhelm Roth, cofondator şi CEO al StageMe.Live.

     Ce face? Dezvoltă o soluţie de video live streaming pentru e-commerce.

     „Anul acesta în primul rând vrem să închidem runda de pre-seed şi să intrăm pe pieţele din zona DACH. Până la finalul anului vrem să avem câteva zeci de clienţi. Interesant va fi însă anul viitor, când o să intrăm în forţă şi cu mare putere – vrem să avem, realistic vorbind, circa
    200 de clienţi plătitori la finalul anului 2022. Acest lucru va însemna un venit recurent lunar de 20.000 de euro, iar cifra de afaceri o să ajungă la finalul anului viitor la  aproximativ 50.000 de euro. În 2023 o să accelerăm şi mai mult dezvoltarea şi o să ajungem la peste 1.000 de clienţi.”

    Investor Watch

     1. Invitat:  Alexandru Bogdan, CEO al ROCA X

     Boom de investiţii: Până acum, anul acesta ROCA X a avansat demersurile pentru 12 tranzacţii, dintre care opt încă nu sunt finalizate, dar foarte multe dintre acestea sunt investiţii de tip follow-on, în start-up-uri aflate deja în portofoliul său.

     „Suntem fix înaintea unui moment în care probabil va veni un val foarte mare de informaţii din partea noastră pentru că acum aceste multiple tranzacţii s-au copt şi pot fi date publicului.”

    2. Invitat:  lorin Pop, fondator al Primainvest Capital Management şi membru în cadrul grupului de business angels Transylvania Angels Network.

     Trecerea la investiţii în start-up-uri tech: Axat în principal pe investiţii la Bursă, în ultimii ani el şi-a diversificat plasamentele, alocând până în prezent un buget de circa 200.000-250.000 euro pentru finanţarea de proiecte tech.

     „Se spune că odată cu trecerea timpului sau cu avansarea în vârstă, profilul de risc al unui investitor scade. În cazul meu s-a întâmplat invers, pentru că am crescut profilul meu de risc. Practic, la nivelul portofoliului meu global, am luat din zone cu risc mai scăzut şi am dus către angel investing şi către zona aceasta de start-up-uri, unde profilul de risc este mult mai ridicat. Este vorba şi de o dorinţă a mea legată de a face parte din proiecte importante, din echipe care pot să inoveze, care pot să scaleze produse şi acest lucru mă atrage foarte mult şi mă duce şi în zona asta de investiţii cu profil de risc mai ridicat.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • La vânătoare de unicorni

    În urmă cu cinci ani, pe piaţa locală se făceau foarte puţine investiţii în start-up-uri de tehnologie şi doar din când în când apăreau câteva nume mai răsunătoare care obţineau finanţări din străinătate sau erau cumpărate de un jucător străin. În prezent însă, avem mai multe fonduri de investiţii pe plan local, iar Early Game Ventures (EGV), unul dintre cele mari, va ajunge deja la finalul acestui an la un portofoliu de aproape 30 de start-up-uri.

    Doar suma alocată pentru anul acesta investiţiilor în start-up-uri, noi sau care se află deja în portofoliul EGV se va ridica în total la în jur de 10 milioane de euro. Ecosistemul de start-up-uri tech din România este în plin boom, aproape săptămână de săptămână se anunţă o nouă investiţie. Sume relativ mici ce-i drept, însă ecosistemul local se mişcă şi se dezvoltă rapid. Putem spune că am ajuns să recuperăm şi decalajul pe care îl aveam faţă de Bulgaria, ţara vecină, unde primele fonduri de investiţii s-au înfiinţat cu câţiva ani înainte faţă de România.

    „2021 a început poate ceva mai lent, dar ritmul investiţiilor s-a accelerat extrem de mult, iar în perioada de vară am avut nu mai puţin de nouă start-up-uri pe care le-am analizat, nouă deal-uri potenţiale pe care le-am luat în calcul. Anul acesta am finalizat deja trei investiţii, deci avem trei companii care au intrat în portofoliul fondului nostru în 2021 şi mai avem cel puţin încă 5-6 deal-uri în pregătire până la final de an.

    Aş spune că din perspectiva numărului de investiţii, anul 2021 este un an tipic – fondul nostru investeşte în 9-10 start-up-uri pe an şi cred că şi anul acesta ne vom face norma. Cu alte cuvinte, vom încheia anul cu un portofoliu solid, bine echilibrat, de 27 sau poate chiar 30 de companii din diferite industrii”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Investor Watch, Cristian Munteanu, managing partner în cadrul Early Game Ventures.

    Fondul local de investiţii se află acum în al treilea an de activitate, începând să investească deja şi în runde de tip follow-up. „În primii doi ani sunt foarte puţine runde de tip follow-up din cauza faptului că start-up-urile sunt încă prea tinere, nu au atins maturitatea necesară pentru a ridica runda următoare de investiţii. Dar deja anul acesta am început să facem şi runde de tip follow-up. Avem patru start-up-uri din portofoliul nostru care au ridicat deja runde succesive, primul dintre ele a fost Druid care în decembrie anul trecut a ridicat o rundă de câteva milioane de euro ca serie A, dar în aceeaşi situaţie sunt şi Questo, Bunnyshell, Milluu şi mai avem şi alte companii din portofoliu care se pregătesc în iarna aceasta să ridice seria A”, a punctat el.

    Până acum, în primele opt luni ale anului, echipa Early Game Ventures a finalizat patru investiţii, în start-up-urile Meetgeek.ai, Licenseware, FameUp şi Vatis Tech. FameUp, start-up-ul care a dezvoltat aplicaţia mobilă cu acelaşi nume ce le permite utilizatorilor de Instagram cu minimum 500 de urmăritori să promoveze branduri ca influenceri, este chiar una dintre cele mai mari investiţii de până acum ale Early Game Ventures. Runda de finanţare obţinută de FameUp, situată la 2,5 milioane de euro, a fost condusă de Early Game Ventures, căruia i s-au alăturat şi Daniel Dines (UiPath) şi alţi business angels de pe plan local.

    „Cred că este cea mai mare investiţie pe care am făcut-o până în momentul de faţă, aş spune că pe locul 2-3, foarte aproape una de alta, ar fi Druid, Questo şi Bunnyshell. Cred că acum mai bine de un an, făceam eu o analiză şi spuneam că start-up-urile în care am investit noi au ridicat în medie 550.000 de euro. Faptul că portofoliul nostru se maturizează se vede inclusiv în aceste medii pe care le calculăm, iar acum tichetul mediu se apropie de 750.000 de euro”, a precizat Cristian Munteanu.

    El nu a oferit detalii despre suma totală investită de Early Game Ventures în cei aproape trei ani de existenţă pe piaţă, însă a menţionat faptul că se află în grafic, conform planului pe care îl are echipa EGV pentru primii cinci ani.

    „Ne îndeplinim planul cu stricteţe. Intenţia noastră este să investim în primii cinci ani aproape 80% din cele 26 de milioane de euro pe care le avem drept capital disponibil. Şi suntem exact unde trebuie să fim. Nu pot să dau procente sau cifre exacte, dar pot să spun că suntem cu toţii foarte mulţumiţi de cum a decurs campania noastră de investiţii.

    Totodată, suntem plăcut surprinşi de calitatea start-up-urilor din piaţă, fiindcă suntem extrem de selectivi – investim în medie cam 4,5 la sută din start-up-urile pe care le vedem, deci dintr-o sută de proiecte facem 4-5 investiţii, ceea ce înseamnă că am văzut nişte sute de start-up-uri potenţiale până în momentul de faţă ca să construim acest portofoliu de 21 de companii pe care le avem în momentul de faţă, şi 27-30 până la final de an.”

    În perioada următoare, Early Game Ventures va anunţa investiţii noi în start-up-uri care activează în diferite industrii precum educaţie, inteligenţă artificială sau economie circulară.

    „Nu pot să dau nume până nu avem documentele semnate, însă pot spune că sunt start-up-uri din industrii diferite, spre exemplu din domeniul educaţiei, AI, speech recognition sau economie circulară. Deci sunt start-up-uri care ating diferite arii de interes ale fondului nostru, diferite teze de investiţii, dar cam toate sunt subsumate aceleiaşi teze majore care este infrastructura pentru inovaţie.

    La modul ideal, într-o ţară precum România, cu gradul nostru de dezvoltare tehnologică, destul de redus comparat cu alte state, noi ne dorim să investim în acele start-up-uri care construiesc o infrastructură de care se vor folosi mai târziu alte companii sau alte start-up-uri. Ne dorim să investim în start-up-uri care construiesc API-uri, start-up-uri de tip platformă sau din zona de marketplace-uri. Deci ne uitam la astfel de start-up-uri care au o miză strategică cumva pentru industriile în care care acţionează ele”, a spus Cristian Munteanu.

    Anul acesta, echipa Early Game Ventures a analizat până acum între 120 şi 150 de start-up-uri din care a ales până acum trei pentru investiţii, iar alte 5-6 sunt la rândul lor în pregătire pentru obţinerea finanţării.

    „Cele mai multe start-up-uri le-am văzut în primul nostru an de activitate, fiindcă exista o masă mare de start-up-uri care aştepta – neexistând fonduri de capital înainte nu prea aveau unde să se ducă să încerce să ridice bani. În primul an am văzut între 350 şi 400 de start-up-uri, a fost o nebunie pur şi simplu. Aveam zile în care vedeam 10 start-up-uri”, a subliniat el.

    În ultimul an, calitatea start-up-urilor din România a crescut, fondatorii au un nivel de educaţie mai ridicat şi cunosc deja mult mai bine terminologia de specialitate în ceea ce priveşte zona de investiţii. Totodată, pe piaţă se observă şi o majorare a capitalului disponibil pentru investiţii în proiecte de tehnologie, foarte mulţi bani venind din zona imobiliară şi de criptomonede.

    „Văd o evoluţie în ceea ce priveşte evaluarea companiilor şi din perspectiva aceasta cred că ne aflăm undeva într-o zonă de bulă economică. Sunt foarte mulţi bani care vin din zona de real estate, care vin din zona de criptomonede, deci ies din cripto, iar acest capital disponibil este investit în start-up-uri de tehnologie. Acest lucru duce automat la o umflare a preţurilor, la o creştere a evaluărilor pe care o văd în piaţă.

    De asemenea, mă uit la faţa cealaltă a monedei, mă uit la investitori, nu neapărat la investitori instituţionali de tip fonduri cum suntem noi, ci la angel investors şi constat că numărul investitorilor de tip angel a crescut foarte mult în România, văd foarte multe figuri noi, mulţi oameni care încep să investească astăzi ca angels în start-up-uri de tehnologie”, a observat Cristian Munteanu.

    În ceea ce priveşte realizarea investiţiilor de tip serie A şi B pe plan local în perioada următoare, pentru care este nevoie de mai mult capital, Cristian Munteanu a precizat faptul că în acea etapă, start-up-urile nu au nevoie doar de bani, ci şi de acces la pieţe externe şi la cunoştinţe, lucruri de care pot beneficia mult mai uşor dacă atrag o finanţare din străinătate.

    „Eu sunt convins că numărul şi dimensiunea investiţiilor vor creşte în viitor în România. În acelaşi timp, ştiu că este nevoie de investitori externi. Dacă vorbim de seria A, serii B, deci cu cât gradul de maturitate al companiei creşte şi dimensiunea rundei creşte, cu atât mai mult este nevoie de capital extern şi de cunoştinţe externe. Bani s-ar putea găsi şi exclusiv în România, dar companii care ridică 10-20-30 de milioane de euro au nevoie şi de altceva în afară de bani. De obicei, astfel de companii sunt într-o etapă în care se extind pe alte pieţe, într-o etapă de creştere agresivă şi atunci este dificil să funcţioneze doar cu investitori din România, în contextul în care ei  se adresează pieţei din Europa de Vest, Statele Unite sau poate Asia. Deci, aş zice că nevoile unui start-up aflat la serie A sau serie B nu vor putea fi satisfăcute 100% doar de către investitorii locali nici în viitor.

    Cu siguranţă însă, vom vedea runde de investiţii din ce în ce mai mari pe plan local, vom vedea companii din ce în ce mai de succes fiindcă avem deja o istorie, scurtă, de câţiva ani, dar câţiva ani sunt de ajuns ca start-up-urile bune să se maturizeze, să crească, să arate că pot.

    Eu cred că tehnologia în România este abia la început. Industria de venture capital este abia la început, iar în următorii
    10 ani va exploda. Eu cred cu tărie în industria de tech, cred cu tărie în industria cea mai non-tech, în agricultură, şi cred că o strategie naţională care ar fi axată pe aceste două direcţii ar fi de mare succes pentru România, ne-ar pune pe hartă la capetele spectrului ca să zic aşa high-tech şi no tech.”

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Andrei Muscalu, cofondator, Skulptor

    Ce face? Vrea să revoluţioneze domeniul construcţiilor cu ajutorul tehnologiei, echipa de ingineri fondatori lucrând în prezent la o soluţie care va permite imprimarea 3D a materialului folosit pentru cofrajele necesare la turnarea betonului şi pentru pereţii interiori ai unei construcţii.

    „Avantajele pe care le aduce tehnologia de printare 3D comparativ cu modul convenţional de a se construi sunt viteza de execuţie, acurateţea procesului şi costurile reduse. Costurile se reduc cu până la 30%, iar viteza de execuţie creşte, astfel că suntem capabili să construim o casă la jumătate din timp faţă de modul convenţional. Avem control asupra timpului şi asupra materialelor – nu se mai irosesc materiale, pentru că în piaţa de construcţii circa 9% din materialele totale se aruncă sau sunt resturi care poluează apoi.“

    2. Invitat:  Bogdan Pană, profesor în cadrul Facultăţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti şi fondator al Alprevia

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie care ajută utilizatorii să rămână sănătoşi prin identificarea factorilor de risc pentru principalele afecţiuni medicale grave.

    „Am pornit de la ideea de a promova dovezile medicale, şi împreună cu partenerul meu Dan, care este IT-ist şi care a pus la punct partea de programare, am reuşit să facem acest algoritm. Este un soft cu inteligenţă artificială care reuşeşte să îţi identifice, pe baza datelor tale, riscurile pe care le ai şi să-ţi emită recomandări de consultaţii, analize şi explorări pentru bolile care reprezintă în România peste 80% din mortalitate. Am pornit acum trei ani, ne-a luat ceva timp ca să trecem prin toate şi să citim toate ghidurile de prevenţie din Europa şi toată literatura şi am reuşit să le punem cap la cap în acest software numit Alprevia.”

    Investor Watch

    Invitat: Cristian Munteanu, managing partner în cadrul Early Game Ventures

    Planuri de investiţii pentru 2021: EGV va investi anul acesta per total circa
    10 milioane de euro, atât în start-up-uri noi, cât şi în proiecte pe care le-a finanţat deja în runde anterioare, portofoliul său total urmând să ajungă la circa 27-30 de companii la finalul lui 2021.

    „2021 a început poate ceva mai lent, dar ritmul investiţiilor s-a accelerat extrem de mult, iar în perioada de vară am avut nu mai puţin de nouă start-up-uri pe care le-am analizat, nouă deal-uri potenţiale pe care le-am luat în calcul. Anul acesta am finalizat deja trei investiţii, deci avem trei companii care au intrat în portofoliul fondului nostru în 2021 şi mai avem cel puţin încă 5-6 deal-uri în pregătire până la final de an. Aş spune că din perspectiva numărului de investiţii, anul 2021 este un an tipic – fondul nostru investeşte în
    9-10 start-up-uri pe an şi cred că şi anul acesta ne vom face norma. Cu alte cuvinte, vom încheia anul cu un portofoliu solid, bine echilibrat, de 27 sau poate chiar 30 de companii din diferite industrii.”

    Start-up Update

    Invitat:  Mihai Bisnel, managing partner în cadrul PriceFlux – platformă software pentru monitorizarea automată a preţurilor concurenţei

    Ce e nou? Compania şi-a schimbat în ultimul an strategia în ceea ce priveşte clienţii ţintă, acum fiind în discuţii cu cinci companii mari, multinaţionale, cu ajutorul cărora se poate extinde şi pe pieţele din străinătate.

    „Am schimbat puţin strategia, astfel încât în acest moment discutăm cu clienţi mari şi foarte mari cu care procesul de achiziţie şi de semnare este unul laborios şi foarte lung. Vorbim aici de perioade de minimum 6 luni de când începem discuţiile şi până când ajungem să semnăm, dar discuţiile se pot întinde şi până la 15 luni. În decurs de un an, am semnat doi noi clienţi mari, iar în acest moment suntem de câteva luni bune în discuţii cu cinci noi mari clienţi. Sper ca până la finalul acestui an să semnăm cu cel puţin doi dintre ei.”

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Încă o companie româneasca se dezvoltă puternic internaţional şi îşi deschide birouri în Germania şi SUA. Ei au creat „dirijorul” roboţilor

    Riscă să devină un clişeu, dacă nu a şi devenit deja, dar este adevărat şi în cazul industriei de producţie: pandemia a accelerat digitalizarea cu câţiva ani în spaţiul unui singur an de zile, managerii şi proprietarii fabricilor realizând brusc faptul că tehnologia le este indispensabilă. Un start-up-local, care a pariat de mai mulţi ani pe digitalizarea fabricilor, culege roadele eforturilor timpurii în această direcţie.

    Este vorba de echipa KFactory care a pariat pe acest segment de piaţă intregrând noile tehnologii, cum ar fi IIoT (industrial internet of things) şi machine learning în procesul de fabricaţie, transformând un proces clasic într-unul nou, în care echipamentele industriale, comenzile, operatorii şi echipele de suport sunt actori într-un proces digital bine orchestrat. Un fel de orchestră în care KFactory este „dirijorul” roboţilor, algoritmilor şi celorlalte componente implicate. Iar compania se află în plină expansiune pe plan global: a deschis recent două birouri noi în străinătate – în Germania (Stuttgart) şi SUA (New York) şi se pregăteşte să ia o nouă rundă de finanţare. Start-up-ul a obţinut prima finanţare anul trecut de la fondul local de investiţii Sparking Capital, SeedBlink şi doi business angels, în total aceasta situându-se la 225.000 euro.

    „Această a doua rundă de finanţare va fi dedicată extinderii în pieţele din zona DACH (Germania, Austria şi Elveţia) şi în SUA, deci vom scala în alte pieţe decât România. Evident că ne ţinem în continuare de planurile de extindere şi în România. Şi aici avem un pipeline puternic şi avem o echipă de vânzări locală ce îşi face treaba foarte bine. În al doilea rând, finanţarea va merge către dezvoltarea platformei – aducerea de noi funcţionalităţi care să aibă valoare adăugată mare pentru clienţi. Planul este să închidem runda de investiţii până la sfârşitul anului, iar runda este conturată în jurul sumei de 600.000-650.000 euro

    . Avem deja discuţii cu fondurile locale şi regionale şi sperăm ca acestea să concluzioneze cât mai rapid într-o a doua rundă de investiţie pentru a ne continua creşterea aşa cum planificam”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Update, Vlad Cazan, cofondator al KFactory. Recent, start-up-ul a deschis două noi birouri în străinătate – unul în Germania şi un altul în SUA, acestea alăturându-se birourilor din România şi Portugalia. „Avem un nou coleg care stă în Stuttgart şi care este country manager pentru zona DACH şi cu care avem planuri de extindere în pieţele din jur. Şi al doilea birou important este la New York – avem un partener acolo cu care plănuim dezvoltarea pe piaţa din SUA”, a punctat el.

    Ce face însă KFactory? Platforma digitală monitorizează şi învaţă felul în care echipamentele industriale, operatorii, comenzile şi echipele de suport se comportă şi interacţionează în timpul proceselor operaţionale, astfel încât managerii să poată avea vizibilitate totală asupra întregului proces şi să poată lua decizii rapide şi informate.

     

    Vlad Cazan, cofondator, KFactory:„Vrem ca până la sfârşitul anului să ajungem la un portofoliu de aproape 20 de clienţi din industrii multiple – de la bunuri de larg consum, producători de bere, de lactate sau materiale de construcţii.”

     

     

     

    Practic, platforma KFactory, accesibilă pe modelul SaaS (software as a service), cuprinde patru produse digitale pentru companiile de producţie din orice sector industrial: KFactory Core – produs digital dedicat colectării de date direct de pe linia de producţie, ce înţelege şi optimizează performanţa procesului de producţie prin analize în timp real şi de context, KFactory Analytics – instrument de analiză vizuală complexă a datelor istorice din producţie, KFactory Knowledge – care aplică algoritmi de tip machine learning pentru identificarea şi clasificarea tendinţelor din producţie şi „Echipa de ingineri virtuali” – produs inovator dedicat urmăririi şi optimizării proceselor operaţionale din producţie, mentenanţă, logistică şi calitate.

    KFactory a lansat soluţia „Echipa de ingineri virtuali” în toamna anului trecut, aceasta fiind bazată pe un concept unic în piaţă, după cum susţin fondatorii.

    „Este vorba de un concept inovativ, unic în zona de industry 4.0 şi în zona de automatizare a proceselor operaţionale dintr-o fabrică şi nu numai. Am încheiat şi o serie de parteneriate cu cei cu care colaborăm foarte intens, cum ar fi UiPath, Druid, Microsoft, pentru a dezvolta acest nou concept inovativ – inginerii virtuali. Totodată, am avut ocazia să creăm parteneriate şi cu companii precum Dendrio, parte din grupul Bittnet, care este un partener de vânzare, dar şi de tehnologie”, a precizat Vlad Cazan.

    Ce înseamnă mai exact soluţia de „ingineri virtuali”? „Este o platformă care preia date din toate sursele existente într-o fabrică, rezolvând astfel o problemă pe care o recunosc toţi producătorii – de la cei medii până la cei mari şi foarte mari – şi anume faptul că în mod clasic producătorii de tehnologie rezolvă problema aşa cum o ştiu ei, o problemă punctuală egal o soluţie IT. Fiecare dintre ei se bucură că au rezolvat acea problemă, vin cu dashboarduri şi cu tot felul de rapoarte, numai că din perspectiva producătorilor asta este o problemă, pentru că atunci când ai o singură soluţie este ok, dar când ai două, trei, cinci, zece care rezolvă probleme punctuale şi din producţie, şi de mentenanţă, şi de calitate, şi din supply chain ş.a.m.d., nu mai este ok.”, a explicat Adrian Dima, cofondator al KFactory. El a adăugat că există un gol de înţelegere a cerinţelor între companiile de producţie şi companiile de tehnologie.

    „Oamenii de tehnologie tind să vadă lucrurile strict din punctul de vedere al IT-ului şi oamenii de producţie îşi văd problemele reale şi concrete. Noi am reuşit cumva să umplem acest gol şi să venim cu o platformă care se conectează la toate sursele, indiferent care sunt ele, de la orice producător. Practic, platforma se conectează la sursele din producţie IoT, indiferent de tipul de platformă de IoT. Consolidăm informaţiile în aşa fel încât să le livrăm într-o formă simplă şi eficientă pentru producători, astfel încât echipele operaţionale să înţeleagă ce au de făcut în momentul acela fără să mai fie nevoie de analiza a «n» soluţii, «n» dashboard-uri şi «n» fişiere Excel. Ca atare, platforma noastră este foarte bine primită în piaţă de către companiile de producţie.”

     

    Adrian Dima, cofondator, Kfactory:  „Soluţia de «ingineri virtuali» este practic o platformă care preia date din toate sursele existente într-o fabrică, indiferent care sunt acestea, Apoi consolidăm informaţiile în aşa fel încât să le livrăm într-o formă simplă şi eficientă pentru producători, astfel încât echipele operaţionale să înţeleagă ce au de făcut în momentul acela.”

     

     

    În cadrul platformei digitale numită „Echipa de ingineri virtuali”, start-up-ul a integrat recent şi „inginerul virtual verde”, acesta fiind dedicat monitorizării surselor de emisii de carbon direct din fabrică. Mai exact, prin utilizarea inteligenţei artificiale, aceasta va fi capabilă să recomande cele mai bune practici pentru reducerea emisiilor, în condiţiile în care prioritatea va rămâne optimizarea proceselor operaţionale. „Inginerul virtual verde” va fi disponibil începând cu toamna acestui an pentru toate companiile ce au ca scop implementarea acţiunilor de monitorizare şi reducere a emisiilor de carbon.

    Proiectul KFactory a avansat foarte mult de la obţinerea primei finanţări, start-up-ul reuşind să crească numărul de clienţi, atacând noi verticale din zona de producţie.

    „În ultimul an am reuşit să aducem clienţi şi din industrii noi. Noi am pornit tradiţional din automotive şi am reuşit să intrăm în alte industrii cum ar fi cea de lactate, bere, materiale de construcţii, turnare de aluminiu, construcţia de motoare electrice etc. Acesta a fost un alt pas important pentru că am demonstrat că putem implementa platforma noastră pentru oricare dintre companiile de producţie, indiferent de zona sau de industria în care activează”, a spus Vlad Cazan. La finalul acestui an, fondatorii KFactory şi-au propus să ajungă la un portofoliu de 20 de clienţi, o creştere de 500% şi la un venit lunar recurent de 20.000 euro.

    Start-up Pitch

    1. Invitat: Andrei Brodeţchi, fondator, OptiCare

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie mobilă care le permite medicilor oftalmologi să testeze şi să diagnosticheze problemele de vedere de la distanţă, prin intermediul smartphone-ului.

    „La începutul anului 2020 am început o colaborare cu Sînziana Istrate, partenera mea care este medic oftalmolog în Bucureşti şi, în februarie, tot anul trecut, am început colaborarea şi cu Tudor Cepoi, care este responsabil de partea operaţională. Împreună, în ultimul an am construit tot designul pentru aplicaţie în care în momentul de faţă avem şapte teste specializate pentru şapte boli diferite la ochi.“

    2. Invitat:  Alexandra Cernian, cofondator, Recycllux

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie pentru identificarea şi reciclarea plasticului din ape

    „În viitorul apropiat vrem să obţinem şi finanţare. În acest moment, am avea nevoie de 100.000 de euro pentru a finanţa dezvoltarea componentei de machine learning şi pentru a demara două proiecte pilot.“

    3. Invitat: Cristi Moldovan, fondator, Heimdallr

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie ce oferă protecţie împotriva atacurilor de tip phishing care

    va fi lansata inceputul lunii septembrie.

    „Vom lansa aplicaţia doar pentru piaţa din România, dar în momentul în care o să finalizăm o variantă stabilă o să ne prezentăm şi pe Product Hunt, un loc în care apar multe start-up-uri de tehnologie, în principal, şi de acolo o să primim probabil diverşi utilizatori din toate părţile lumii. Până la finalul anului estimăm un număr între 500 şi 1.000 de utilizatori.”

    4. Invitat: Alexandru Rizea, CTO Qoobiss

    Ce face? A dezvoltat o platformă de identificare de la distanţă a clienţilor.

    „Noi ne-am propus în acest an să semnăm cu cel puţin cinci clienţi majori, de preferat din cât mai multe domenii de activitate, ca să arătăm în acest fel că soluţia noastră se pretează pentru mai multe industrii şi nu numai pentru sectorul financiar-bancar. Practic, soluţia noastră poate fi folosită de absolut oricine are nevoie de digitalizarea proceselor de înrolare a clienţilor.”

    Start-up Update

    1. Invitat:  Ioana Arsenie, fondatoarea Trusted App – aplicaţie software de raportare financiară pentru IMM-uri.

    Ce e nou? Compania vrea să se extindă printr-o reţea de parteneri la nivel naţional şi să aibă 10 colaboratori anul viitor, plus 600 de IMM-uri în portofoliul care să folosească aplicaţia.

    „Acum suntem în discuţii cu două firme de contabilitate – una din Ilfov şi cealaltă din Braşov. Ei sunt în perioada de probă, în care testează practic aplicaţia pe câteva conturi.“

    2. Invitaţi: Vlad Cazan şi Adrian Diman, fondatori KFactory – soluţii, software pentru automatizarea şi optimizarea proceselor operaţionale din industria producătoare

    Ce e nou? Start-up-ul se află în prezent în discuţii pentru obţinerea unei finanţări de 600.000-650.000 euro, sumă care îi va putea permite să se extindă pe noi pieţe şi să dezvolte în continuare platforma digitală dedicată fabricilor.

    „Planul este să închidem runda de investiţii până la sfârşitul anului, iar runda este conturată în jurul sumei de 600.000-650.000 euro. Avem deja discuţii cu VC-uri locale şi regionale şi sperăm ca acestea să concluzioneze cât mai rapid într-o a doua rundă de investiţie pentru a ne continua creşterea aşa cum planificam.”

    3. Invitat: Bogdan Preduşcă, CEO şi cofondator, Hyperhuman – platformă digitală dedicată profesioniştilor în fitness.

    Ce e nou? Start-up-ul a lansat recent aplicaţia sa la nivel global şi estimează că până la finalul anului va atrage mii de profesionişti în fitness şi recuperare medicală pe platformă, principalele pieţe în care operează compania fiind Australia, Noua Zeelandă, Marea Britanie şi SUA. Totodată, Hyperhuman vrea să atace şi segmentul B2B – săli de fitness, centre de recuperare medicală, aplicaţii de health&fitness care au nevoie de conţinut video nou periodic.

    „Obiectivul până la sfârşitul anului este să fim lideri
    într-una dintre pieţele în care operăm, să aducem o parte semnificativă de profesionişti din fiecare piaţă. Sunt câteva mii de profesionişti per piaţă pe care vrem să-i convertim şi suntem deja pe drumul de a-i avea pe platformă înainte să se închidă anul. În ceea ce priveşte partea de consum, se vede un trend exploziv de consum, adică sunt oameni care primesc conţinut personalizat şi îl consumă oriunde şi oricând prin platforma noastră. Aceasta este frumuseţea unei platforme deschise – vezi diversificarea conţinutului şi diversificarea modului de consum.”

    4. Invitat: Bogdan Butunoi, cofondator, qToggle – platformă IoT pentru consum redus de energie.

    Ce e nou? Start-up-ul a introdus recent în portofoliu şi o soluţie pentru grădini care permite automatizarea anumitor activităţi, precum şi controlul condiţiilor de mediu. Soluţia pentru grădini completează portofoliul de servicii oferite de qToggle, care cuprinde şi soluţii pentru automatizarea completă a unei case, dar şi a unei clădiri de birouri în vederea economisirii resurselor pentru întreţinerea acestor tipuri de spaţii.

    „În momentul de faţă, putem integra şi controla din cadrul aplicaţiei noastre cam tot ce se poate găsi într-o casă smart în anul 2021. Vorbim de panouri solare cu invertoare, uşi automate, porţi de garaj, consumatori electrici, controlul climei, controlul alarmei, controlul irigaţiilor, controlul luminii, detectoare – senzori de umiditate, temperatură, gaze volatile.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink, Cognizant Softvision şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Românii care au inventat un nou tip de Facebook. Ce face acesta şi cine se poate înscrie

    Fondatorii de start-up-uri şi investitorii au nevoie de o platformă specializată care să îi ajute să se identifice reciproc şi să găsească metode de colaborare. Aceasta este ideea de la care a pornit start-up-ul local Metabeta când a dezvoltat platforma cu acelaşi nume. Aceasta este practic un Facebook pentru ecosistemul de start-up-uri, dar care nu este bazat pe like-uri, ci pe date şi module de inteligenţă artificială. Platforma ajută la gestionarea investiţiilor în start-up-uri şi este axată pe regiunea Europei Centrale şi de Est.

     

    „Noi am văzut în special la investitori din SUA, la cei mai mari, că încep să folosească mult mai mult datele în luarea deciziilor, mult mai multă analiză atât la nivelul companiei, cât şi la nivelul pieţei. Noi asta ne propunem să facem – să venim cu acest gen de tooluri la orice investitor, inclusiv la cei care nu au capacitatea să îşi dezvolte propriile instrumente. Vrem să ajutăm ca procesul acesta să fie mult mai lipsit de riscuri, cu toate datele de care este nevoie de ambele părţi astfel încât să se stopeze şi să se reducă riscurile. Asta în condiţiile în care activitatea de investiţii în start-up-uri se intensifică şi se va intensifica şi mai mult în viitor. În trimestrul anterior cred ca a fost cel mai mare grad de activitate din toate timpurile în acest domeniu de investiţii în start-up-uri“, a declarat în cadrul emisunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch, Marius Ursache, cofondator şi CEO al Metabeta. Bazele proiectului Metabeta au fost puse în 2019, iar în prezent pe platformă sunt înscrise aproximativ 5.000 de start-up-uri, majoritatea din regiune, şi 25 de investitori din toată lumea. La finalul acestui an, start-up-ul vrea să ajungă la 10.000 de start-up-uri şi 100 de investitori înscrişi pe platformă la nivel internaţional.

    Ce face însă mai exact platforma Metabeta? Platforma face un matchmaking între start-up-uri şi investitori pe baza analizei de date. Mai exact, Metabeta procesează şi oferă în timp real date complexe de performanţă ale start-up-urilor din platformă, astfel încât fondatorii îşi eficientizează efortul şi procesul de strângere de capital, iar investitorii reduc timpul de analiză şi riscurile investiţiei.

    Practic, Metabeta foloseşte un sistem hibrid de inteligenţă, prin integrarea de date complexe, dar şi prin analiza realizată de către o echipă de specialişti, pentru a evalua şi selecta cât mai bine start-up-urile aflate într-o etapă incipientă de dezvoltare ce ajung să fie parte din platformă.

    „Platforma Metabeta îşi propune să simplifice tot procesul de investiţii într-un start-up. Acest proces de investiţie este foarte asemănător cu cel de acum 20 de ani din era dotcom. Adică găseşti contacte ale unor investitori, preferabil prin parteneri de afaceri, prin prieteni, cei care te pot recomanda – iei legătura cu ei, le trimiţi o prezentare, un pitch, după care ai o întâlnire faţă în faţă sau mai nou în Zoom call pentru a le prezenta ideea ta de afaceri. Ei spun «OK, mai discutăm», eventual dacă veştile sunt bune mai urmează două trei calluri, după care se primeşte un term sheet, un fel de preofertă de investiţie. Apoi durează încă câteva luni pentru a se închide acea investiţie şi pentru a ajunge banii în cont – în general durează cam şase luni. Investitorii încearcă să găsească prin tot felul de surse start-up-uri de calitate, se uită la ele, la acel pitch deck al lor, după care, pe baza experienţei pe care fiecare echipă de investitori o are, iau decizia dacă merg mai departe sau nu. Dacă merg mai departe, fac un proces de legal dilligence şi după şase luni, virează banii în contul start-up-ului. Este foarte ciudat să vedem că în 20 de ani procesul acesta s-a schimbat foarte puţin“, a explicat el.

    Cum funcţionează mai exact platforma Metabeta în prezent? „Pentru start-up-uri platforma este gratuită. Ei fac sign-up, îşi invită toată echipa, completează un profil foarte structurat asemănător cu un pitch deck, dar cu mult mai multă informaţie structurată, cu detalii despre cât vor să ia ca investiţie, cu detalii despre echipă şi despre modelul de business. De partea cealaltă, investitorii îşi creează un profil plătit – există un abonament lunar -, şi îşi creează ceea ce numim o teză de investiţii care este foarte structurată şi cu nişte parametri, astfel încât noi să putem face procesul acesta de matchmaking dintre start-up-uri şi investitori pe baza unor criterii cât mai precise. Iar apoi ei intră în legatură, pot comunica prin platforma noastră. Odată ce investiţia se încheie pot să îşi raporteze datele despre performanţa start-up-ului, respectiv performanţa portofoliului prin platforma noastră“, a detaliat Marius Ursache.

    În prezent, Metabeta funcţionează pe modelul de business de tip SaaS, astfel că pentru un investitor de tip accelerator, abonamentul costă 1.200 de euro pe an, iar pentru grupuri de angel investors sau firme de venture capital, subscripţia costă 2.400 de euro pe an.

    Recent, start-up-ul a obţinut o investiţie de tip seed în valoare totală de 500.000 de euro, runda de finanţare fiind condusă de Neogen Capital, fondul de investiţii al antreprenorului local Călin Fusu, şi completată de alţi 15 business angels. Cu ajutorul acestei investiţii, Metabeta îşi va schimba modelul de business, platforma urmând să se transforme într-un marketplace pentru investitori şi start-up-uri, bazat pe machine learning.

    „Finanţarea ne va ajunge pentru un an şi jumătate. Intenţia noastră este să începem să creştem cât mai repede şi să luăm o nouă investiţie la începutul anului viitor şi maximum într-un an să o avem ridicată“, a punctat el.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Pitch

    1. Invitat:  Marius Ursache, cofondator şi CEO al Metabeta

    Ce face? Dezvoltă o platformă pentru gestionarea investiţiilor în start-up-uri, axată pe regiunea Europei Centrale şi de Est.

    „Noi am văzut în special la investitori din SUA, la cei mai mari, că încep să folosească mult mai mult datele în luarea deciziilor, mult mai multă analiză atât la nivelul companiei cât şi la nivelul pieţei. Noi asta ne propunem să facem – să venim cu acest gen de tooluri la orice investitor, inclusiv la cei care nu au capacitatea să îşi dezvolte, să ajutăm ca procesul acesta să fie mult mai lipsit de riscuri, cu toate datele de care este nevoie de ambele părţi astfel încât să se stopeze şi să se reducă riscurile. Asta în condiţiile în care activitatea de investiţii în start-up-uri se intensifică şi se va intensifica şi mai mult în viitor. În trimestrul anterior cred ca a fost cel mai mare grad de activitate din toate timpurile în acest domeniu de investiţii în start-up-uri.“

    2. Invitat:  Robert Preoteasa, cofondator şi CEO al Framey

    Ce face? Dezvoltă o aplicaţie de socializare pentru pasionaţii de călătorii.

    „Aplicaţia o să o lansăm oficial acum în august – o să fie o lansare globală pe ambele platforme, iOS şi Android, şi o să fie accesibilă şi gratuită pentru a fi descărcată de către oricine. În continuare, în fiecare zi adăugăm noi profile, noi atracţii şi destinaţii din întreaga lume, aşa că în momentul lansării vor fi 60.000 de atracţii în aplicaţie şi peste 6.000 de destinaţii din întreaga lume astfel încât să existe deja această bază prin care utilizatorii să înceapă deja să preia partea asta de inspiraţie, dar să aibă acces şi la partea de planificare.“

    3. Invitat: Emanuel Mărcuş, fondator RaBit

    Ce face? A dezvoltat o soluţie de tip ERP (Enterprise Resource Planning) pentru digitalizarea activităţilor şi proceselor de business din cadrul companiilor, care a fost folosită deja de peste 100 de companii.

    „Din perspectiva evaluării sau din perspectiva produsului, noi anul acesta l-am început cu o evaluare de un milion de euro şi ne dorim să ajungem ca valoare undeva între 2 şi 2,5 milioane de euro, fiind susţinuţi şi de cifre. Acum avem platforma lansată de 10 zile. O să ne dăm seama cam în 2-3 luni de fapt care este valoarea reală pe care putem să o ţintim şi să o promovăm către investitori.”

    4. Invitat: Oana Şerban, reprezentant al iSave

    Ce face? A lansat o aplicaţie mobilă care propune reduceri medii de 30% la peste 250 de localuri şi servicii din Bucureşti şi Ilfov, precum restaurante, saloane de înfrumuseţare, săli de fitness precum şi la activităţi precum lasertag sau karting.

    „Ţinând cont că aplicaţia abia a fost lansată ne apropiem uşor de un număr de 2.000 de descărcări atât pe iOS, cât şi pe Android. Este un proces organic la care lucrăm în fiecare zi într-un mod cât mai simplu, într-un mod cât mai sigur astfel încât să le putem oferi clienţilor noştri o aplicaţie fără probleme şi în care într-adevăr ei să găsească servicii şi produse care să le aducă un plus de valoare. Dacă ar fi să ne raportăm până la sfârşitul anului 2021 ţinta pe care o avem este de 20.000 de utilizatori activi în Bucureşti. Dacă ar fi să ne raportăm într-adevăr la un an de zile atunci cifra ar fi dublă, anume 40.000 de utilizatori pe care am dori să-i avem doar în Bucureşti şi Ilfov.”

    5. Invitat: Dragoş Duşe, fondator Synaptiq

    Ce face? Lucrează la dezvoltarea unei platforme (denumite Mediq) al cărei scop este să reducă considerabil analiza imaginilor medicale în cadrul procedurilor de tratare a cancerului.

    „Am început din resurse proprii o perioadă de timp şi acum, de curând, am obţinut o finanţare de 200.000 de euro, în două etape. Am primit prima jumătate din sumă şi urmează să primim şi cealaltă parte. A fost o finanţare cu participaţie multiplă din partea Cleverage VC un fond de investiţii din Bucureşti şi din partea antreprenorilor Daniel şi Ioan Istrate care au mai multe afaceri în oraşul meu natal Sebeş.“

    6. Invitat: Alexandru Vesa, fondator AIminded

    Ce face? Dezvoltă un sistem pentru diagnosticarea automată a tumorilor canceroase pulmonare, prin intermediul unui algoritm de inteligenţă artificială.

    „Ca să accelerăm foarte mult dezvoltarea avem nevoie de date şi de cât mai multă ghidare din punct de vedere medical. Dacă există cineva care poate este interesat de rezolvarea acestei probleme noi suntem dispuşi să discutăm şi să colaborăm. Avem nevoie şi de o finanţare, pe care o evaluăm la o sumă de undeva la 100.000 de euro.“

    Start-up Star

    Invitat:  Radu Hasan, CEO şi cofondator al SmartBill – companie care operează o soluţie de facturare şi gestiune pentru IMM-uri

    Cum vrea Smartbill să ajute companiile să elimine munca manuală prin soluţia sa digitală?

    „În câţiva ani vrem să nu mai existe muncă manuală în domeniul acesta financiar-contabil. Adică odată ce nişte date sunt introduse să meargă automat până în balanţă şi în declaraţiile contabile şi să scutim de munca manuală pe toţi cei care sunt pe lanţul ăsta, inclusiv contabilii. Acesta a fost un pas important la care am muncit cam o jumătate din pandemie, ca să ne asigurăm că nu există, că nu lăsăm breşe de securitate sau posibile vulnerabilităţi pe care le-ar putea exploata nişte experţi în phishing.“

    Sfatul expertului

    Invitat: Tiberius Popa, director ICT & key accounts în cadrul Telekom România

    În ce soluţii smart-city pot investi administraţiile locale. Cu ce beneficii vin acestea?

    „Un oraş smart este un oraş cu un ecosistem antreprenorial foarte efervescent, unde componenta de IT este destul de importantă şi vizibilă. Este un oraş în care comunitatea colaborează cu businessul şi administraţia pentru a implementa soluţii şi proiecte inteligente şi sustenabile pentru comunitate. În general, noţiunea de oraş smart este legată de durabilitate, despre comunităţi care reciclează şi gestionează deşeuri în mod inteligent.

    Până în prezent, am implementat foarte multe programe de tip IoT – smart city în zona următoarelor soluţii: eficienţă energetică, iluminat inteligent, generare energie electrică prin intermediul panourilor solare, siguranţă publică şi colectare de date – aici avem soluţia de supraveghere video inteligentă -, soluţii de mobilitate urbană, parcări inteligente, staţii de încărcare maşini electrice, managementul deşeurilor – soluţii de colectare inteligente, şi soluţii pentru revitalizarea zonelor urbane – aici noi oferim mobilier urban.“

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Un boost de energie. Cum au reuşit doi antreprenori să pornească o afacere bazată pe gustările dintre mese

    Am început cu un program de susţinere a start-up-urilor organizat de Universitatea de Vest din Timişoara, după care am participat la ediţia 2018 Innovation Labs Timişoara, EIT Food Grants Galaţi, EIT Food Jumpstarters Madrid, unde ne şlefuiam ideea pentru piaţa românească şi căutam ajutorul şi sfaturile mentorilor şi partenerilor, pentru ca în final, în august 2019 să deschidem firma”, spune Lucian Harea, unul dintre fondatorii Nibble.

    Afacerea lor este încă la început, aşa că el şi Vlad trebuie să le facă pe toate, deşi fiecare are responsabilităţile lui clare. Lucian vine cu un bagaj de cunoştinţe în domeniul alimentaţiei, după ce a urmat câteva cursuri de profil, precum Stanford Introduction to Food and Health, Micro and Macro Nutrients. El se ocupă de planificarea şi organizarea firmei, căutarea de noi parteneri, membri, clienţi, administrarea financiară. La rândul său, Vlad este responsabil de întreaga reprezentare estetică a produselor, a firmei, a materialelor promoţionale, a site-ului, precum şi studii de piaţă pentru a-şi înţelege bine clienţii şi concurenţa. Pentru partea nutriţională, cei doi colaborează cu Maria Varga, nutriţionist dietetician cu peste opt ani de experienţă.

    „Dacă e să ne referim la afaceri şi industrii în general, putem spune că am investit puţin deocamdată, cam câteva mii de euro. Realmente, fiind şi studenţi şi lucrând în paralel, am investit banii puşi deoparte, bani din partea familiilor şi a prietenilor care ne susţin, precum şi câteva premii din partea organizaţiilor care organizau acceleratoarele la care participam.”

    Concret, Nibble înseamnă mixuri de nuci şi seminţe, care să potolească nu doar foamea, ci şi alte nevoi din cursul unei zile: energia pentru o sesiune de sport, cheful de leneveală pe canapea sau gustarea dintr-o pauză mică, la şcoală sau la serviciu. Tot pentru că afacerea este la început de drum, Lucian şi Vlad au avut nevoie de mai bine de jumătate de an pentru a ajunge la primii clienţi.

    „Cumpărătorii sunt persoanele tinere, interesate de un mod sănătos de viaţă, sportive, persoanele din business, cu foarte puţin timp la dispoziţie, mereu pe drumuri şi care cu dificultate găsesc timp să ia o masă sănătoasă la timp, dar şi copiii care merg la şcoală, iar părinţii îşi doresc ca aceştia să aibă la îndemână gustări sănătoase.”

    Afacerea Nibble este încă la început, aşa că Lucian şi Vlad trebuie să le facă pe toate, deşi fiecare are responsabilităţile lui clare.

    O cutie predefinită de gustări sănătoase pentru câteva zile, cu porţii limitate şi valori nutritive controlate, costă 54 de lei şi conţine gustări pentru cel puţin trei zile. Totul se ambala, până de curând, într-un spaţiu din Timişoara. Lucian şi Vlad au pornit însă căutările pentru un spaţiu nou, de data aceasta în Cluj-Napoca, pentru că vor să mute acolo producţia. De vândut, deocamdată vând doar online şi au început colaborări cu unele cafenele care iau produsele Nibble în rol de distribuitori.

    Pandemia a influenţat însă deciziile potenţialilor clienţi, iar firmele care pentru Nibble reprezintă un client-ţintă au început să-şi gestioneze activitatea cu angajaţii activând de acasă. Dar asta nu-i opreşte nici pe departe pe cei doi antreprenori să meargă mai departe.

    „Pentru a doua jumătate a anului (2020 – n. red.) ne dorim în primul rând să colaborăm mai mult cu reprezentanţii B2B (firme, cafenele, evenimente organizate), ne dorim să lansăm cel puţin unu-două produse noi, mai speciale şi dedicate mai mult copiilor şi, mai mult decât atât, să pornim şi livrările în ţară pentru ca produsele noastre să ajungă şi la clienţii care ne susţin din alte localităţi.”

    O cutie cu predefinită de gustări sănătoase pentru câteva zile, cu porţii limitate şi valori nutritive controlate, costă 54 de lei şi conţine gustări pentru cel puţin trei zile.

     

     

     

    5 idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

     

    Dolce by Vero – atelier de dulciuri artizanale (Corbeanca)

    Fondatori: Veronica şi Rareş Zlătaru

    Investiţii: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 150.000 de euro

    Prezenţă: Corbeanca

     

     

    Paso Doble Boutique – magazin tip outlet (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Mihaela şi Antonia Rusu

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 17.000 de lei (3.600 de euro)

    Prezenţă: Cluj-Napoca

     

     

    Alyna – atelier de măsuţe personalizate din lemn (Cluj-Napoca)

    Fondatori: Alina şi Paul Augustin

    Cifră de afaceri în 2019: 25.000 de euro

    Prezenţă: online

     

     

    Funkers – brand de haine funky pentru femei (jud. Teleorman)

    Fondatoare: Georgiana Popa

    Investiţie iniţială: 20.000 de lei (4.200 de euro)

    Cifră de afaceri în 2019: 580.000 de lei (122.000 de euro)

    Prezenţă: online, pe site-ul propriu şi pe eMag

     

     

    Catryoshka – atelier pentru iubitorii de pisici (Bucureşti)

    Fondatori: Irina şi Teodor Cerneleţchi

    Investiţii: 40.000-50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 100.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de
    70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.