BusinessMagazin

Tag: start-up

  • Primul business i-a intrat în faliment. Cu ultimii bani a dezvoltat apoi o companie de zeci de milioane de dolari

    Mike Muhney este co-fondatorul şi CEO-ul VIPOrbit Software, iar produsul lor cel mai important este Vipor CRM o aplicaţie pentru Iphone şi Mac cu ajutorul căreia utilizatorul poate să-şi organizeze contactele şi întâlnirile din calendar.

    Dar înainte de a conduce o companie de succes, primul start-up al lui Muhney a fost un eşec. În 1986 Mike Muhney a fondat un business în domeniul tehnologiei care, într-un final, a falimentat.

    Mai avea doar 15.000 de dolari dintr-o investiţie anterioară de 100.000 de dolari şi trebuia să găsească o soluţie sau să închidă porţile afaceri. Ideea salvatoare a venit sub forma lui ACT! Contact Management Software, produs care a fost vândut, ulterior, pentru 47 milioane de dolari.

  • Falimentul primei afaceri i-a adus unui bărbat ideea unui produs de 47 de milioane de dolari

    Mike Muhney este co-fondatorul şi CEO-ul VIPOrbit Software, iar produsul lor cel mai important este Vipor CRM o aplicaţie pentru Iphone şi Mac cu ajutorul căreia utilizatorul poate să-şi organizeze contactele şi întâlnirile din calendar.

    Dar înainte de a conduce o companie de succes, primul start-up al lui Muhney a fost un eşec. În 1986 Mike Muhney a fondat un business în domeniul tehnologiei care, într-un final, a falimentat.

    Mai avea doar 15.000 de dolari dintr-o investiţie anterioară de 100.000 de dolari şi trebuia să găsească o soluţie sau să închidă porţile afaceri. Ideea salvatoare a venit sub forma lui ACT! Contact Management Software, produs care a fost vândut, ulterior, pentru 47 milioane de dolari.

  • Teodorovici: Lansăm o schemă de finanţare pentru start-up, în valoare de 150 de milioane de euro

    “Lansăm în această lună octombrie o schemă foarte interesantă pentru zona privată: start up-uri. Avem un slogan nou, un brand nou, un concept nou: «România start-up». Poate vă gândiţi la start-up o idee mică de afacere. Nu. «România start-up» în sensul de România porneşte, România demarează lucrurile pe această zonă. Sub acest brand «România start-up», vom finanţa împreună cu domnul ministru Jianu şi cu ceilalţi colegi din Guvern care au finanţări pe această zonă tot ce este legat de zona privată”, a spus Teodorovici într-o conferinţă de presă.

    El a adăugat că în această linie de finanţare, o parte va fi pentru tineri între 16 şi 25 de ani, în care vor fi finanţate idei de afaceri în trei etape.

    “O primă etapă se referă la primul contact cu tinerii, selectarea lor, o lună, o lună şi ceva de antreprenoriat, deci clar îi pregătim pe această zonă de antreprenoriat, după care ei vor propune un plan de afaceri. Aceste idei de afaceri vor fi selectate de către piaţă, va fi o comisie creată din oameni din piaţă, deci nu oameni din administraţie. Cele mai bune idei vor fi finanţate cu 25.000 de euro, grant, o primă idee de start-up. După un ciclu de 6-8 luni, vedem exact la cât se pretează o idee a fi implementată, etapa a doua constă în următorul lucru: cele mai bune idei intră la a doua etapă de finanţare unde vom da de la 50 la 200.000 de euro. După care, a treia etapă este etapa care se referă la fel, la selecţia celor mai bune idei care pot aduce în economie valoare adăugată importantă pentru care statul va subvenţiona partea de cost al finanţării, adică un împrumut de la o bancă”, a spus ministrul.

    El a adăugat că au fost purtate deja discuţii cu Eximbank pentru a vedea exact care este montajul pentru a putea asigura această finanţare.

    “Am vorbit deja şi cu partea de Eximbank pentru a vedea exact care este montajul pentru a putea asigura această finanţare, deci, practic, costul finanţării pentru acea idee va fi suportat de stat. Asta înseamnă ca dobânda respectivă să nu depăşească 200.000 de euro. Deci, putem face un calcul care înseamnă că finanţarea va fi de un milion şi ceva de euro. La un milion de euro împrumut noi, stat, plătim maxim 200.000 de euro ca să nu intrăm după aceea în regulile de ajutor de stat”, a mai spus Teodorovici.

    Potrivit sursei citate, “partea frumoasă” a acestei scheme de finanţare va fi aceea că statul va putea deveni acţionar în afacerile selectate.

    “Partea frumoasă este aceea că, eu spun că îmi doresc foarte mult ca la acele idei alese statul să devină acţionar, undeva la 10 – 15 procente, nu mult. Vreau să creăm un vehicul care să fie al statului, dar în mâna privatului, un vehicul care să întoarcă şi să ruleze aceste fonduri mai departe pentru mediul privat. Va fi o zonă, un fel de revolving fund, care va crea cadrul necesar pentru alte şi alte idei de faceri. (…) Vom crea un vehicul prin care statul va fi acţionar la acele proiecte şi care va fi gestionat de parte privată”, a mai spus Teodorovici.

    Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, s-a aflat, joi, într-o vizită în judeţul Alba unde a participat la inaugurarea staţiei de epurare a municipiului Alba Iulia, investiţie realizată printr-un proiect european, iar apoi a avut întrevederi cu liderii PSD Alba.

  • Radu Georgescu investeşte într-un start-up din Marea Britanie

    “Sprijinim în mod deosebit tinerii antreprenori şi companiile care se concentrează pe segmente de nişă. Tynka are avantajul de a fi fost creată de către studenţi care înţeleg nevoile celor de seama lor. Sperăm să reuşim în viitorul apropiat să extindem activitatea acestei companii la nivel global”, a declarat Radu Georgescu, founding partner la GECAD Group.

    Aplicaţia, dezvoltată de o echipă de tineri absolvenţi ai unor universităţi britanice, poate fi utilizată de studenţi şi pentru a pentru a adera la grupuri studenţeşti, pentru a confirma participarea la acţiuni şi pentru a cumpăra bilete la diverse evenimente.

    Funcţia Notice Board din cadrul aplicaţiei le permite, de asemenea, să vândă şi să cumpere obiecte de la alţi studenţi. “Studenţii petrec mult timp încercând să urmărească ce se întâmplă interesant în campus – Tynka îi ajută să descopere şi să monitorizeze activităţile şi evenimentele care îi interesează. Când eram student îmi era greu să urmăresc tot ce se întâmplă în campus, iar acum sper că Tynka a rezolvat această problemă. Totodată, motorul eCommerce încorporat în aplicaţie permite efectuarea de tranzacţii şi plăţi. Studenţii pot acum să găsească inclusiv cumpărători pentru manualele de care nu mai au nevoie, pentru biciclete sau echipamente sportive”, a menţionat Stephen  Irvine, CEO şi fondatorul Tynka.

    Versiunea beta a aplicaţiei Tynka a fost lansată la începutul lunii februarie 2014 şi până acum a ajuns la peste 10.000 de utilizatori înscrişi de la 11 universităţi din Marea Britanie. Printre investorii în Tynka se numără şi Northstar Ventures, fond de investiţii cu sediul în Newcastle, susţinut de European Regional Development Fund şi European Investment Bank.

  • În ce domeniu să pornim o afacere?

    A venit însă vremea să lăsăm în urmă ideile de afaceri tradiţionale şi să ne concentrăm pe domeniile mai puţin încercate de antreprenori. Nici domeniile gigant nu trebuie ocolite, întrucât acestea ascund întotdeauna nişe care permit dezvoltare şi câştiguri bune. La o primă răsfoire a răspunsurilor primite de la peste 20 de oameni de afaceri din România, apar câteva domenii recurente cu potenţial investiţional: energia regenerabilă, IT, agricultură şi servicii.

    “Domenii precum agricultura sau IT&C, proiectele cu energie verde, precum şi IMM-urile care pot primi finanţare de la Uniunea Europeană ar trebui exploatate mai mult. Din păcate, gradul de absorbţie a fondurilor europene rămâne în continuare scăzut, ceea ce afectează situaţia economică a ţării”, spune Adrian Olteanu, CEO al Flanco. Chiar dacă la nivel general nu stăm foarte bine în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, segmentul destinat agriculturii nu este foarte rău reprezentat, în condiţiile în care aici gradul de absorbţie este de 30%.

    Ciprian Moga, managing partner în cadrul companiei de consultanţă Iquest Consulting, este de părere că exportul este cheia unei afaceri reuşite în aceste vremuri, astfel încât orice demers antreprenorial care vizează deservirea pieţelor externe porneşte cu dreptul. “Vor merge bine domeniile care vor exporta ca furnizori pentru sectorul industrial şi al serviciilor specializate din Europa Occidentală”, spune Ciprian Moga. Intrarea pe pieţele din afara României este însă dificilă, mai ales pentru tinerii antreprenori, care sunt la primul contact cu mediul de afaceri.

    În ceea ce priveşte piaţa internă, şeful Iquest Consulting crede că şi aici mai există oportunităţi. Chiar dacă nu la fel de generoase şi cu potenţial de câştig la fel de mare, afacerile destinate exclusiv pieţei locale au şanse de supravieţuire într-un climat economic în continuare dificil şi în care îndemnurile merg tot în direcţia unui consum prudent. “Vor fi la căutare serviciile de administrare de baze de date, dezvoltarea de aplicaţii pentru telefonie mobilă şi tablete grafice, business intelligence, cloud computing sau outsourcing de funcţii de bază în IT, servicii de software-as-a-service”, enumeră Moga. Din aceeaşi listă mai fac parte şi orice forme de comerţ stradal în zonele cu trafic bun, dar şi serviciile medicale, unde “cererea este imensă, iar o pătură cu venituri medii este încă incomplet deservită”.

    Spre deosebire de IT, investiţiile în ultimele două domenii menţionate sunt considerabile, drept urmare trebuie să porniţi la drum cu un capital consistent.Pe o logică inversă, dar care are la bază acelaşi element cheie, anume pieţele externe, identifică şi George Mucibabici, preşedintele Deloitte România, domeniile în care ar fi oportun să se înfiinţeze start-up-uri în anul 2012. Acesta le recomandă antreprenorilor să caute categoriile de servicii şi produse pe care România le importă şi să le realizeze pe plan local.

    “Trebuie să ne uităm la ce importăm cel mai mult. Importăm foarte multă carne, deci o afacere în acest domeniu ar putea avea şanse de reuşită. În plus, mai sunt foarte multe resurse neexploatate în sfera serviciilor. Spre exemplu, nu există o instituţie sau o firmă care să-ţi administreze impozitele”, spune Mucibabici.Privind lucrurile la scară mai mare, oamenii de afaceri trebuie să se uite la domeniile sau sub-domeniile cu adresabilitate largă, chiar dacă aceste pieţe sunt mai mereu supra-aglomerate şi concurenţa este, prin urmare, acerbă. “Omul va trebui să trăiască şi să mănânce – deci domeniile cel mai strâns legate de aceste nevoi primare vor fi probabil şi cele mai atrăgătoare”, crede Marian Popa, Central and Eastern Europe managing director la Endava.

    Dincolo de toate aceste recomandări, foarte importantă este componenta strategică, fără de care niciun business, oricât de “în tendinţe” ar fi, nu va putea să supravieţuiască. “Nu credem că există domenii mai atrăgătoare pentru înfiinţarea unui start-up. Succesul oricărui demers antreprenorial va ţine de modul cum este gândit business-ul respectiv, de abilitatea lui de penetrare şi de menţinere pe o piaţă destul de dificilă”, subliniază Mirela Raicu, managing partner în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Esop.

  • Săracele startup-uri

    Am citit recent o remarcă foarte interesantă: YouTube a pornit iniţial ca un serviciu de anunţuri matrimoniale (în fine, e un fel de-a spune politicos “dating service”) care permitea utilizatorilor să posteze secvenţe video. Am început să caut o sursă alternativă şi tot ce-am găsit a fost tradiţionala istorie cu Chad Hurley şi Steve Chen, care au avut o idee genială şi toată istoria arhicunoscută din 2005 încoace. Până la urmă am găsit un articol publicat de USA Today în noiembrie 2006, unde este menţionat şi al treilea fondator, Jawed Karim, care povesteşte că iniţial au pornit un sit numit “Tune In Hook Up”, care n-a avut succes. Două evenimente petrecute cu un an înainte au stat la baza schimbării de orientare a serviciului: celebrul “accident vestimentar” suferit de Janet Jackson în showul de la Super Bowl şi tsunamiul din Asia. Oare publicul ar putea fi interesat de imagini de amator sau scurte secvenţe preluate de pe canalele oficiale? Au schimbat puţin softul, au ales un nume nou şi au încercat varianta aceasta. A mers şi a devenit un succes. Abia apoi au intervenit milioanele de la Google.

    Morala acestei istorii este că modelul de antreprenoriat s-a schimbat radical faţă de epoca dot-com, când totul se lansa în stil mare, cu listări rapide la bursă, milioane investite aproape instantaneu şi petreceri de lansare fastuoase, urmate de regulă de falimente dureroase. De ce s-a schimbat? Nu doar faptul că marea cădere a dot-com-urilor din 2000-2001 i-a făcut pe investitori mult mai precauţi. Un rol important l-a jucat “democratizarea tehnologiei” datorită preţurilor mai accesibile şi succesului produselor free software şi open source. Micile startup-uri s-au reîntors în garaj, unde îşi puteau încerca ideile cu bani puţini şi software pe gratis. Apariţia serviciilor de cloud computing a completat formula, pentru că ele permiteau micilor firme să testeze pe viu aplicaţiile online şi să sondeze preferinţele clienţilor fără să fie nevoite să investească într-o infrastructură costisitoare.

    În aceste condiţii, “n-ai reuşit, încearcă din nou” nu mai era un joc pe viaţă şi pe moarte, ci un exerciţiu de schimbare rapidă, de adaptare continuă la ceea ce părea să fie mai atractiv pentru public. Pentru mulţi, o activitate de timp liber, dovadă fiind faptul că Hurley şi Chen lucrau pentru PayPal când au pornit YouTube.

    Nu e greu de observat că mişcarea free software a fost importantă nu doar pentru faptul că furniza programe gratuite, ci şi pentru că a propus o metodologie inovatoare. Unul dintre principiile de bază ale dezvoltării Linux, “Release early. Release often. And listen to your customers” (Publică devreme. Publică des. Şi ascultă-ţi utilizatorii), a fost adoptat de tot mai multe firme la început de drum, pentru care a publica uneori versiuni noi de mai multe ori pe zi nu mai era ceva extravagant. Pe de altă parte, o metodologie înrudită şi cunoscută sub numele de “dezvoltare agilă” sugera realizarea cât mai rapidă a unui prototip minimal, dar funcţional, pe baza căruia să se obţină cât mai curând posibil opiniile şi sugestiile utilizatorilor. În acest model, schimbarea liniei de dezvoltare în funcţie de reacţia utilizatorilor este nu doar acceptată, dar chiar încurajată. Pentru micii antreprenori, şi această metodă a constituit o sursă de inspiraţie, astfel încât varianta de a lansa cât mai devreme un produs minimal şi de a găsi câţiva utilizatori interesaţi, care să furnizeze feed-back, a devenit o metodă răspândită.

    Desigur, marile companii nu procedează aşa. Acestea de obicei îşi propun un produs şi îi planifică riguros dezvoltarea astfel încât să iasă pe piaţă cu ceva perfect. Însă, pentru un startup cu resurse puţine, metoda nu este abordabilă. Preferă să lanseze repede un produs nefinisat şi să încerce piaţa, să afle ce-şi doresc clienţii, să-l schimbe sau să-l abandoneze fără remuşcări, fără să-şi irosească resursele într-o direcţie care se poate dovedi greşită. Diferenţa este că un startup nu are de protejat o reputaţie. La urma urmei, în caz de eşec îşi poate permite să-şi ceară scuze. Şi totuşi, s-a aflat că şi unele firme consacrate utilizează această metodă, dar nu sub brand propriu.

    S-a găsit şi un teoretician pentru această strategie. Antreprenorul Eric Ries o popularizează încă din 2008 sub numele de “Lean Startup” şi peste câteva zile îi va apărea cartea cu acelaşi nume. Deşi câteva firme precum DropBox şi Aardvark (cumpărată recent de Google) sunt succese pe care Ries le revendică, mi se pare evident că nu el a inventat metoda.

  • Cum mirosi un start-up profitabil

    Recunoaste ca ideea de a investi in niste companii mici i-a venit odata cu participarea la Arena Leilor, emisiune TV care aduna la un loc oameni de afaceri dispusi sa investeasca in idei promitatoare de business si doritori de finantare care isi prezinta planurile. “Altfel, fiecare manager din Romania are o agenda foarte complicata si e destul de dificil sa ne mobilizam resursele, mai ales pentru afaceri mici”, comenteaza Radu Tudorache, incercand sa explice de ce postura de business angel, adica a omului de afaceri care investeste bani si know-how pentru a sustine tineri intreprinzatori sa-si cladeasca propriul business nu-i prea frecventa la noi in tara. Lipsa de timp nu este singurul motiv pentru care aceasta forma neinstitut ionalizata de investitii nu a capatat prea mare amploare pana acum, spune Ghenea, seful FIT Distribution, cunoscut business angel si totodata coleg de platou cu Tudorache.

    “Un business angel trebuie sa aiba si bani in contul personal, dar si o experienta ampla si diversa de business; ceea ce este destul de rar in Romania, unde antreprenoriatul a inceput in 1990, iar multi dintre antreprenorii valorosi inca isi conduc propria afacere, asa ca nu prea au posibilitatea sa se implice in investitii de acest gen”, crede Ghenea, care s-a implicat in diverse afaceri ca business angel incepand cu 2002. Anul trecut, Tudorache a demarat patru mici afaceri din postura de business angel. Primul start-up spre care s-a orientat, Wijs Logistics, a venit de fapt pe urma unui proiect mai vechi in administrarea de flote auto, iar celelalte sunt firme ce presteaza servicii de call-center (Callbox), gradinarit si amenajari (Concept Garden), respectiv curatenie (Clean Team).

    Nu e vorba de cifre spectaculoase in ceea ce priveste investitiile initiale – pentru fiecare, Newarch a investit intre 10.000 de euro si 100.000 de euro – sau cifrele de afaceri estimate. In schimb, sansa pe care omul de afaceri considera ca o au astfel de firme se leaga de potentialul sectorului de servicii. “Ponderea agriculturii va scadea in PIB, iar constructiile nu vor mai creste in ritmul de pana acum”, spune Tudorache. Intr-un mod si mai specific, continua el, criza economica ar putea reprezenta o sursa de castig pentru firmele care fac outsourcing, cum este si cazul Wijs Logistics. “Ramane sa vedem in ce masura putem sa convingem clientii sa renunte la administrarea proprie de flote auto, ca sa asiguram externalizarea”, spune Tudorache, sustinand ca intr-o perioada de criza, outsourcingul este o solutie pentru reducerea costurilor.

    Acelasi rationament il urmeaza si call-centerul, care ofera servicii pentru companii din comert si telecomunicatii. In teorie, afacerile de externalizare ar putea creste in perioadele de criza, dar, atrage atentia Ghenea, in practica inca nu este evidenta o orientare spre astfel de servicii. “Oamenii de afaceri se tem de externalizare sau poate ca nu gasesc inca serviciile de care au nevoie la un cost eficient si la un nivel calitativ corespunzator”, subliniaza seful FIT Distribution. Cat despre cea de-a treia companie, de servicii de gradinarit, Tudorache considera ca poate fi punctul de plecare pentru dezvoltarea unui parc de distractii.

    “Va fi o afacere de ordinul sutelor de mii de euro, deci va trebui intai sa castigam acesti bani cu firma de gradinarit, ca apoi sa facem si parcul de distractii”, afirma el. Locul a fost ales deja, pe un teren detinut de Newarch aproape de Buftea, dar toate celelalte date ale proiectului sunt inca necunoscute. Acelasi lucru se poate spune si despre mersul crizei economice, care a inceput deja sa-si faca simtita prezenta in afacerile Newarch. Lasand la o parte retailul si distributia de farmaceutice, care au fost afectate de deprecierea leului si de neactualizarea preturilor la medicamente, efectele contextului economic nefavorabil sunt vizibile mai ales in domeniul imobiliar, acolo unde proiectele rezident iale ale Newarch au fost inghetate. Cat despre noi achizitii de amploare nici nu mai poate fi vorba, poate cu exceptia unor oportunitati din IT care pot fi finantate din resurse proprii.

    “Cand vine vorba insa de achizitii in distributia farma, va trebui sa asteptam sa se limpezeasca piata creditelor pentru companii, intrucat astazi sunt foarte greu disponibile”, spune coproprietarul Newarch, care detine distribuitorul de medicamente Montero, unul dintre cei mai mari jucatori de pe aceasta piata, alaturi de Mediplus, Relad sau Farmexim. In distributie, care este si cel mai mare business la nivel de grup, asigurand doua treimi din cifra de afaceri, s-au facut deja reorganizari ale activitatii – s-a renuntat la doua dintre cele zece depozite, ceea ce a implicat si disponibilizari de personal, “dar numarul de angajati a ramas constant (circa 1.600 – n.red.), pentru ca l-am marit in alte activitati”, afirma Tudorache. Tot in stand-by se afla si planurile companiei de listare anul acesta la Bursa de Valori Bucuresti. Daca anul trecut se lua in calcul posibilitatea listarii unor actiuni sau obligatiuni ale Newarch, o varianta prudenta pastrata de Tudorache ar fi acum doar listarea de actiuni ale uneia din companiile grupului (in momentul de fata sunt grupate sub umbrela Newarch 15 firme) – insa nu e nimic batut in cuie, “in toata aceasta degringolada a bursei”.