BusinessMagazin

Tag: Stanton Chase

  • Annita Pakioufaki preia conducerea Stanton Chase din Bucuresti

    Conducerea biroului din Bucuresti va fi preluata de Annita
    Pakioufaki, care are experienta profesionala in companii
    multinationale din sectorul serviciilor si bunurilor de larg
    consum, precum si din domeniul farmaceutic, unde a detinut functii
    de conducere in vanzari, marketing, trade marketing, comercial si
    aprovizionare.

    Annita Pakioufaki si-a inceput cariera la serviciul comercial al
    ambasadei SUA la Atena. A preluat apoi departamentul de dezvoltare
    a afacerilor Gr. Sarantis S.A. (companie din FMCG), fiind
    responsabila pentru zona Cipru-Liban-Malta si Portugalia. Dupa
    patru ani Annita s-a alaturat companiei Johnson & Johnson din
    Grecia, ocupand mai multe pozitii de top in departamentele de
    vanzari si trade marketing.

    Inainte de a se alatura companiei Stanton Chase Bucuresti in
    functia de managing director, a ocupat pozitia de comercial &
    supply chain manager in cadrul Merck Sharp & Dohme la Atena. A
    absolvit Colegiul American din Grecia, fiind licentiata in
    Sociologie.

  • Head-hunterii au iesit la vanatoare de manageri

    Secretarele si asistentele executivilor din unele multinationale mari pe piata primesc indicatii clare la angajare: nu trebuie sa dea niciun numar de telefon, nicio adresa de mail si niciun contact cuiva care suna si solicita acest lucru la telefon si care foloseste un argument de genul: “Sunt un fost coleg de facultate. Ma casatoresc si nu stiu cum sa iau legatura cu X” sau “M-am intalnit cu seful dumneavoastra la o prezentare de vanzare, trebuia sa-i fac o oferta si i-am pierdut cartea de vizita”. Una din principalele surse ale unei astfel de strategii este frica firmelor de a nu-si pierde angajatii de top, care ar putea intra astfel in bazele de date ale head-hunterilor.

    Intr-adevar, una din expresiile ce definesc cel mai bine recrutarea de executivi de top este “Nu conteaza ce stii, ci pe cine stii”. Orice consultant sau head-hunter cu cativa ani de experienta pe piata are o lista considerabila de contacte, indispensabila cand primeste o misiune de recrutare de la client. “Am 2.000 de numere de telefon in agenda. Sunt oameni pe care i-am plasat, oameni pentru care am recrutat sau oameni cu care am lucrat de-a lungul timpului. Uneori ma suna pentru a-mi cere un sfat”, spune Razvan Soare, ce a lucrat timp de doi ani pentru Stanton Chase, una din cele mai mari firme de executive search de pe piata. Soare si-a infiintat in urma cu cateva luni propria firma, Gerissen Strategic Solutions, specializata tot in vanatoare de manageri.

    Dupa baza de date, pe locul al doilea ca metoda de cautare se situeaza relatiile personale. “Incerci sa ajungi la ei pe cai cat se poate de oneste, cum este sa ii suni direct la birou. Secretarele din unele companii joaca rolul de paznic si este uneori foarte dificil sa ajungi la managerul pe care il cauti, pentru a-i propune o intalnire sau o oportunitate”, spune Radu Manolescu, managing partner al companiei de executive search K.M. Trust & Partners. Modalitate contestata de unii, calea abordarii directe a managerilor este considerata de consultanti drept o garantie ca in final compania-client ce face recrutarea va avea la dispozitie cei mai buni candidati posibili. “Intr-o piata, cum e cea din Romania, executivii foarte buni sunt foarte rari si pentru a-ti putea servi clientul trebuie sa scanezi cat mai mult. Nu ar trebui sa existe aproape nicio varianta si nicio companie neexplorata din piata vizata”, subliniaza Manolescu.

    Activitatea de executive search este una din cele mai profitabile zone ale consultantei, cu marje medii de profit de 40%, dar care pot ajunge si pana la 100%. In acest domeniu, “pretul e important, insa nu critic”, spun consultantii. Este un serviciu ce costa mult, prin definitie, dat fiind ca este vorba despre recrutarea unor manageri de top, pe mana carora intra afaceri de zeci sau chiar sute de milioane de euro si mii de angajati. Un astfel de serviciu nu are cum sa fie ieftin. Critice sunt insa calitatea serviciilor, echipa de consultanti alocati, cunoasterea domeniului si a activitatii angajatorului, calitatea listei scurte, consultanta oferita. Unul din cele mai frecvente reprosuri tacite aduse consultantilor este legat de nivelul ridicat al tarifelor practicate pentru recrutarile de management, ce pot ajunge la 50.000-70.000 de euro, desi in cazuri destul de rare. Pretul mediu pentru o misiune de recrutare de top variaza in jurul a 15.000-20.000 de euro, insa in ultimele luni, unele firme au coborat preturile chiar pana la jumatate, pentru a raspunde strategiei angajatorilor de reducere a bugetelor, in special a celor dedicate resurselor umane. Pentru pietele mature, in schimb, pretul unei recrutari la nivel de top poate ajunge si la 150.000 de euro. Venitul unui senior consultant incepe de la 2.000 de euro si poate ajunge cu usurinta la 10.000 in cazul celor foarte buni.

    Piata de recrutare in general si cea de recrutare de manageri, in special, au fost in ultimii ani domenii-vedeta. “Pana la inceputul acestui an venea businessul peste noi de nu stiam unde sa ne ascundem ca sa nu fim nevoiti sa refuzam contracte sau sa reprogramam clienti. Acum nu mai e chiar asa”, spune Manolescu. O recrutare de top dureaza, in medie, intre o luna si jumatate si trei luni, insa exista si proiecte ample si costisitoare, unde intre momentul preluarii misiunii si cel al angajarii candidatului poate trece chiar si jumatate de an.

    Pe primele trei locuri intr-o lista de bune practici pentru cei care “vaneaza” oameni pentru functii executive ar figura, in ordine, sinceritatea fata de candidat in prezentarea postului si a companiei, cat si fata de angajator in ceea ce priveste profilul candidatului, discretia totala asupra misiunii de recrutare si cunoasterea cat mai in detaliu a afacerilor companiei pentru care face recrutarea. “Vorbim despre un business repetitiv. Sunt multi head-hunteri care si-au pierdut credibilitatea pentru ca le-au fixat asteptari nerealiste angajatorilor sau celor recrutati”, subliniaza Soare. “Etica in activitatea asta tine de cat de bine si corect iti reprezinti clientul si candidatul. Nu trebuie niciodata sa iti minti candidatul si sa ii ascunzi lucruri despre compania pentru care il recrutezi si nu trebuie sa prezinti niciodata niste nume pe lista scurta daca nu ai candidatii potriviti pentru postul respectiv”, spune si Manolescu. El adauga ca i s-a intamplat sa aiba un singur candidat pe lista scurta prezentata clientului, pentru ca piata nu ofera prea multi candidati buni. “Obiectivele sunt ridicate, iar pregatirea oamenilor pentru a le atinge este scazuta.

  • Unde se opreste cresterea salariilor

    Exista cazuri in care salariile autohtone pentru anumite functii sunt chiar de doua ori mai mari decat cele din Cehia, Ungaria sau Polonia. Pe ansamblu insa, media la noi se situeaza undeva pe la jumatatea celei din tarile respective, in principal pentru ca salariile de la baza piramidei sunt foarte mici in Romania.

    „La noi salariile mari sunt foarte mari, iar salariile mici sunt foarte mici. Diferenta este mult mai mare decat in alte tari, de aceea valoarea medie a salariilor autohtone este cam la jumatatea celei din Cehia, Ungaria sau Polonia. Daca insa luam si comparam post cu post, sunt unele mai bine platite in Romania decat in Cehia si Ungaria“, spune Madalina Popescu, general manager al Pluri Consultants.

    Pachetul salarial la nivel de top management dintr-o companie multinationala a devenit comparabil cu cel al omologilor lor din tarile central si vest-europene deja de vreo doi-trei ani, iar in ultimul timp, ca urmare a crizei de personal de pe piata autohtona, salariile au devenit comparabile si la nivel de middle management si de specialisti.

    Un top manager de multinationala castiga anual intre 100.000 si 300.000 de euro, iar specialistii in resurse umane spun ca in cazul lor, in acest an salariile nu vor mai inregistra cresteri mai mari de 10-12%, fata de 30-40%, cat s-au inregistrat anul trecut.

    Head-hunterul George Butunoiu, care a recrutat anul trecut 50 de manageri, recunoaste ca salariul cel mai mare negociat pana acum a fost de 35.000 de euro, dar ca pe piata exista si salarii mai mari. Anul trecut, cele mai active domenii din punctul de vedere al cresterilor salariale au fost sectorul financiar, al bunurilor de consum, industria si tehnologia.

    Panos Manolopoulos, managing partner al companiei de executive search Stanton Chase, spune ca salariile cele mai mari au fost in sectorul bancar, urmate de domeniul bunurilor de consum si domeniul tehnologic. Pentru 2008 insa, Manolopoulos crede ca vor veni puternic din spate constructiile, serviciile si sectorul imobiliar.

    „In cazul multinationalelor, salariile pentru posturile de top sunt mai aproape de cele occidentale, pentru ca posturile respective fac parte din organigrama aprobata de companiamama“, spune Manolopoulos. Fiecare post are alocat cate un buget, iar pachetul salarial a inceput sa devina comparabil cu cele occidentale de cand Romania a inceput sa inregistreze crestere economica si nu a mai fost considerata o tara cu risc.

    Daniela Necefor, managing partner al Total Business Solutions, spune ca in domeniul bancar, in IT, in domeniul financiar si in vanzari, salariile sunt la fel ca acelea din tarile din vestul Europei, precum Germania, Franta, Italia, indiferent de post.

    „Un student care are experienta de un an cere pentru un post de contabil entry-level 600 de euro“, spune Necefor.

    In vanzari, situatia este similara. Un director regional de vanzari italian din industria auto (care se ocupa de tarile din Europa) are un salariu de 3.500 de euro (la care se adauga pachetul de beneficii), la fel cat are un director national de vanzari de la noi.

    „Anul trecut, angajatorii au fost luati de val si au marit salariile, dar incep sa-si dea seama ca nu pot sustine aceste costuri. Daca vor sa ramana in piata, anul acesta cresterile nu trebuie sa depaseasca 10%. Deja stiu un caz de o companie din IT care vrea sa-si reduca activitatea pe piata romaneasca, pentru ca salariile au devenit mai mari decat in Vest“, afirma Daniela Necefor.

    Salariile din IT sunt printre cele mai competitive din mediul privat, ca urmare a valului de investitori care au intrat in ultimii ani pe piata. Un programator senior castiga intre 1.800 si 2.500 de euro, in timp ce salariul unui program manager variaza intre 2.000 si 4.000 de euro.

    Alexandru Costin, country manager al Adobe Romania, considera ca salariile oamenilor din IT sunt „cam umflate“, in special datorita cererii foarte mari. „Nu sunt insa excesiv umflate decat daca sunt comparate cu alte industrii. In IT cred ca exista un echilibru intre competente si salarii; nimeni nu plateste foarte mult pe o persoana care nu este foarte capabila.“

    Potrivit previziunilor specialistilor de la firma de consultanta in resurse umane Mercer, daca in 2007 un manager general avea un salariu de baza mediu brut de 12.000 de euro pe luna, iar avansul salarial estimat pentru aceasta functie este cuprins intre 9,3% si 12% anual, sefii de organizat ii ar putea castiga, in medie, pana la 13.500 de euro lunar in 2008.

    Salariile managerilor din esalonul al doilea vor creste aproximativ in acelasi ritm, astfel incat un sales & marketing manager va castiga, in medie, 6.300 de euro pe luna, iar un director financiar peste 6.000 de euro.

    La aceste sume se adauga insa pachetul de compensatii si beneficii, ceea ce face ca veniturile totale sa ajunga sa fie in realitate mult mai mari. In ceea ce priveste pozitiile de top, cel mai bine platiti sunt directorii bancilor, ale caror salarii nete variaza intre 12.500 si 18.300 de euro lunar, suma la care se adauga diverse beneficii precum masina de serviciu, telefon, laptop, asigurare medicala pentru intreaga familie, pensie privata, cheltuieli de calatorie, optiuni pentru studii, procent din profit.

    Pe locul al doilea dupa serviciile bancare, aproape la egalitate, se afla managerii din telecom si IT&C si cei din retail, unde un CEO castiga intre 7.500 si 15.000 de euro net pe luna, arata un studiu realizat de Stanton Chase.

    „Un project manager pentru un santier mare de constructii, un om care conduce un proiect de 200 pana la 500 de milioane de euro are un salariu intre 6.000 si 9.000 de euro. Sau sunt oameni de vanzari in Romania cu salarii care ajung la 4.000-4.500 de euro pe luna. Acestia sunt bani oriunde in Europa. Ca sa nu mai vorbim in SUA, unde salariile sunt mai mici“, spune Madalina Popescu.

    Astfel de salarii atrag in Romania, pe pozitii de middle management, si francezi sau germani – in general proveniti din zonele care se confrunta cu o rata mare de somaj. In Romania, in zonele puternic dezvoltate – Bucuresti, Cluj, Timisoara, Sibiu, Constanta – somajul este negativ, in timp ce si Franta si Germania, de exemplu, au un somaj de aproape 8%.

    „Sunt zone intregi din Franta sau Germania puternic industrializate care au someri multi. Si prefera sa vina in Romania, pentru ca la acelasi nivel cu specialistii roma ni, ei au un nivel de competenta mai ridicat. Un salariu de 2.000 de euro pe luna e un salariu bun si in Franta si in Germania. E un venit corect, din care poti sa traiesti“, comenteaza Popescu.