BusinessMagazin

Tag: Standard&Poor’s

  • Oile negre şi mieluşeii zonei euro

    Ratingul Irlandei este BBB plus. Anunţul agenţiei este o încurajare venită la ţanc, ţinând cont că statisticile de luna trecută au arătat o reintrare a ţării în recesiune pentru prima dată în patru ani. Datoria publică a Irlandei, efect nu al risipei bugetare, ci al efortului de a salva băncile private de la faliment, este aşteptată să atingă anul acesta un maxim de 122% din PIB, pentru a scădea apoi până la 112% din PIB până în 2016.

    În schimb, aceeaşi S&P a redus ratingul Italiei de la BBB plus la BBB, cu doar două trepte peste nivelul “junk” (nerecomandat investitorilor), explicând recesiunea persistentă  prin faptul că statul nu a liberalizat suficient pieţele interne, în primul rând piaţa muncii.

    Fabrizio Saccomanni, ministrul italian al economiei, a comentat că astfel de decizii ale agenţiilor de rating pot avea efecte “destabilizatoare şi prociclice”, prin faptul că întreţin cercul vicios în care investitorii, influenţaţi de pesimismul agenţiilor, înrăutăţesc ei înşişi situaţia financiară a ţărilor declasate, împiedicând astfel redresarea lor.

    La rândul ei, agenţia Fitch a oferit un cadou total nedorit de 14 iulie Franţei, retrogradându-i ratingul de la AAA la AA plus. Fitch era singura agenţie de rating care mai credita Franţa cu triplul A, respectiv cel mai bun rating posibil pentru datoria pe termen lung a unei ţări.

    Spre deosebire de anii trecuţi, Comisia Europeană n-a mai criticat deciziile agenţiilor de rating, arătând doar că, în cazul Italiei, ţara a făcut eforturi pentru a-şi restabili credibilitatea pe pieţele financiare, lucru care s-a reflectat recent în ieşirea din procedura UE de deficit excesiv.

  • Pentru moment, totul e calm la Paris

    Supărarea Moody’s, în schimb, a vizat planul de reforme pe trei ani lansat de preşedintele François Hollande. Este vorba de măsuri de reducere a fiscalităţii în valoare de 20 mld. euro, cu scopul de a ajuta companiile să taie cu cca 6% costurile cu forţa de muncă spre a câştiga astfel competitivitate, urmând ca gaura din veniturile statului să fie finanţată parţial din tăieri de cheltuieli publice şi parţial din taxa pe vânzări. Moody’s a considerat planul prea blând pentru a remedia pe termen lung dezechilibrele structurale ale economiei franceze.

    Acţiunea Moody’s a fost interpretată de unii analişti ca o invitaţie adresată speculatorilor de a ataca Franţa, a doua ţintă potenţială ca importanţă după Germania în zona euro (nu că ar fi prima oară când această acuzaţie a fost formulată din 2009 încoace). Însă aceasta s-ar putea întâmpla chiar fără să fie nevoie de capriciile agenţiilor de rating, ba chiar indiferent dacă ele există sau nu. “Sunt deja câţiva ani de când pieţele financiare oricum nu mai tratează Franţa ca o ţară cu rating AAA”, a comentat analistul Paul Donovan de la UBS, într-o notă publicată zilele trecute. “Retrogradarea care ar conta cu adevărat ar fi a Germaniei, iar efectele ar fi nu atât în termeni financiari, ci din punctul de vedere al consecinţelor politice.

  • Austria: Decizia S&P incriminează incapacitatea Europei de a acţiona

    Fekter a căutat să minimizeze, într-un interviu difuzat sâmbătă la un post de radio, potenţialul impact al coborârii ratingului de la AAA la AA+ de către S&P asupra costurilor de finanţare suportate de stat. S&P a retrogradat vineri nouă ţări din zona euro, inclusiv două cu rating AAA – Austria şi Franţa – şi a modificat perspectiva la negativă pentru alte trei state cu notă maximă – Olanda, Finlanda şi Luxemburg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tăvălugul continuă: Fitch retrogradează Italia şi Spania, urmează Portugalia

    Retrogradarea reflectă “intensificarea crizei din zona euro, care constituie un şoc financiar şi economic semnificativ, de natură să deterioreze profilul de risc al Italiei”. Nivelul înalt al datoriei publice şi rata scăzută de creştere economică fac Italia vulnerabilă la un astfel de şoc, consideră Fitch.

    Agenţia apreciază că guvernul italian va reuşi anul acesta să se încadreze în ţinta de deficit de 3,9% din PIB, însă programul curent de reducere a cheltuielilor este insuficient pentru o adevărată reformă a finanţelor publice, povara fiscală mare va avea impact asupra creşterii economice, piaţa muncii este rigidă şi există bariere contra concurenţei pe piaţa de bunuri şi servicii.

    Pentru Spania, a cărei datorie pe termen lung este notată acum cu un calificativ inferior – AA-, în loc de AA+, tot cu perspectivă negativă – Fitch indică drept factori de risc intensificarea crizei din zona euro, performanţa bugetară slabă a unor regiuni şi deteriorarea perspectivelor de creştere economică pe termen mediu (sub 2% până în 2015, cu o rată a şomajului care va rămâne ridicată).

    Pe de altă parte, ponderea datoriei publice în PIB va atinge un maxim de 72% în 2013, mult sub media estimată de 89% a zonei euro, iar în sistemul bancar “s-au făcut progrese semnificative în restructurarea băncilor”, deşi acestea vor avea nevoie de o recapitalizare cu încă 30 de miliarde de euro începând din 2012, conform rezultatelor testului european de soliditate bancară, pe lângă cele 17,3 miliarde cheltuite până acum.

    Pentru Portugalia, cu rating BBB-, revizuirea de rating va avea loc în cursul ultimului trimestru al anului. Decizia vine după ce în cursul zilei de vineri, nouă bănci portugheze (între care şi BCP, proprietarul Millennium Bank) au fost retrogradate de Moody’s, cu argumentul “deteriorării activelor bancare din ţară”, alături de 12 bănci britanice (între care şi RBS), despre care Moody’s consideră că a scăzut probabilitatea ca statul să le susţină în caz că vor avea nevoie de ajutor financiar.

  • Ratingul datoriei elene ajunge la un minim istoric. Cine mai poate finanta Grecia? (GALERIE FOTO)

    Agentia considera ca este foarte probabila o intrare a tarii in
    incapacitate de plata a datoriei in urmatoarele 12 luni, intrucat
    accesul tarii la credite de pe pietele financiare in 2012 si
    probabil si in anii urmatori este improbabil, iar aceasta creeaza o
    discrepanta intre proiectiile economice si realitatea finantarii
    disponibile.

    S&P a precizat ca ar putea declasa in continuare Grecia in
    categoria “incapacitate selectiva de plata”, in conditiile unei
    eventuale restructurari a datoriilor sale care sa afecteze
    drepturile creditorilor (de exemplu, ca detinatorii de obligatiuni
    elene sa accepte preschimbarea unora cu scadente pe termen scurt in
    unele cu termen mai lung).

    Conform Business Insider, care citeaza datele Bancii
    Reglementelor Internationale, cei mai mari creditori ai Greciei in
    sectorul privat sunt bancile germane, cu o expunere de 26,3 mld.
    dolari, urmate de cele franceze, cu 19,8 mld. dolari.

    Vezi aici cine sunt principalii creditori
    privati ai Greciei (GALERIE FOTO)

    Restructurarea sub forma prelungirii scadentelor este ceruta la
    ora actuala de Germania, care le propune creditorilor privati sa
    accepte o amanare cu sapte ani a scadentei pentru obligatiunile
    grecesti existente, dand astfel posibilitatea Greciei sa se
    redreseze economic si sa recastige increderea pietelor
    financiare.

    Principiul este enuntat intr-o scrisoare adresata de ministrul
    german de finante Wolfgang Schaeuble sefilor BCE, FMI si omologilor
    sai din zona euro si se refera la o asumare voluntara de catre
    creditorii privati a acestei prelungiri de scadenta. Agentiile de
    rating interpreteaza insa aceasta formula drept o recunoastere a
    insolventei de facto a Greciei si o presiune asupra investitorilor
    privati, destinata sa menajeze sensibilitatea electoratului din
    zona euro, satul sa tot contribuie cu bani la salvarea statelor cu
    probleme.

    Reactia Ministerului de Finante de la Atena a fost ca decizia
    S&P ia in calcul doar niste zvonuri puse in circulatie de
    reprezentantii Comisiei Europene si ai Bancii Centrale Europene “si
    nu faptul ca in prezent au loc discutii intre aceste institutii si
    FMI, cu scopul de a gasi o solutie viabila pentru acoperirea
    necesarului de finantare pentru Grecia in anii urmatori”. Necesarul
    de finantare al Greciei este de aproape 160 de miliarde de euro
    pana in 2014.

    DE CE E ATAT DE IMPORTANTA GRECIA

    Situatia este complicata, pe de o parte, de propriile probleme ale
    SUA – presedintele Obama le-a cerut saptamana trecuta statelor din
    zona euro, in special Germaniei, si investitorilor in obligatiuni
    grecesti sa impiedice un faliment “dezastruos” al Greciei, avand in
    vedere ca o criza in zona euro s-ar adauga la problema datoriilor
    SUA, in conditiile in care republicanii refuza o noua marire a
    plafonului de indatorare, solicitata de administratia Obama pentru
    a reusi sa asigure functionarea serviciilor publice.

    “Dezastrul” la care se refera Obama este o repetare a crizei din
    2008, sub forma unui anunt de insolventa al Greciei care sa
    antreneze nu numai vanzarea in panica de active financiare grecesti
    si ale zonei euro, dar si active americane sau ale unor economii
    emergente, repetand astfel scenariul Lehman Brothers.
    Contraargumentul adus de unii analisti este insa ca panica nu ar
    avea loc, din moment ce investitorii s-au pregatit deja de
    eventualitatea unei insolvente, reducandu-si deja mare parte din
    expunerea pe Grecia si pe alte state potential cu probleme, ceea ce
    a pasat finantarea Greciei in bratele BCE, ale FMI si ale bugetelor
    publice, asadar ale contribuabililor.

    Pe de alta parte, situatia este complicata de rezistenta Bancii
    Centrale Europene, care refuza sa accepte o prelungire a
    scadentelor la obligatiunile grecesti pe care ea le detine, in
    valoare estimata de Barclays Capital la circa 40 de miliarde de
    euro. Rezistenta BCE ar insemna ca toata povara refinantarii
    datoriei elene ar cadea pe umerii contribuabililor din zona euro.
    “Nu noi cerem detinatorilor de obligatiuni sa accepte prelungirea
    scadentelor”, a declarat vicepresedintele BCE, Vitor Constancio,
    citat de Bloomberg. Juergen Stark, membru al consiliului BCE, a
    spus la randul sau ca este treaba guvernelor si a autoritatilor
    grecesti sa rezolve situatia, nu a BCE si a creditorilor
    privati.

    Guvernele din zona euro si BCE trebuie sa ajunga la un acord in
    privinta formei de sustinere a Greciei pana la summitul din 23-24
    iunie. Conform planului initial german, ar fi vorba de un nou
    credit de 90 de miliarde de euro, la care statele din zona euro si
    eventual FMI ar urma sa contribuie cu 45 de miliarde de euro,
    statul grec cu vanzari de active de 30 de miliarde, iar 30 de
    miliarde sa fie acoperite prin rostogolirea datoriilor de catre
    creditori.

    La inceputul lui iunie, si Moody’s a redus ratingul Greciei cu trei
    trepte, oprindu-se insa la Caa1, un nivel similar cu cel al
    Cubei.

  • Pretul aurului a batut toate recordurile. Pana cand mai poate creste si cine profita de pe urma lui?

    Vineri, la New York, pretul aurului a atins recordul istoric de
    1.512,50 dolari pe uncie. Luni, in tranzactiile din Europa, aurul a
    atins 1.518,30 dolari pe uncie. Preturile continua astfel un urcus
    neintrerupt de sase saptamani, intretinut de conflictele din
    Orientul Mijlociu si nordul Africii, de temerile legate de datoria
    suverana a statelor din zona euro si de slabiciunea
    dolarului.

    Noile recorduri vin dupa un an in care pretul aurului a crescut cu
    6%. Si mai mult a crescut pretul argintului, care s-a scumpit cu
    peste 50% in ultimul an, ajungand vineri la cel mai inalt nivel din
    ultimii 31 de ani – 47,71 dolari pe uncie vineri la New York, 49,79
    dolari pe uncie luni in Europa.


    Pentru prima oara din 1941 incoace, de cand a fost infiintata
    agentia de rating Standard&Poor’s, Statele Unite au capatat din
    partea institutiei o surdina la calificativul maxim AAA pe care si
    l-au mentinut in tot acest timp: perspectiva de rating a fost
    modificata in urma cu cateva zile de la stabila la negativa.
    “Exista o probabilitate de unu la trei ca in cursul urmatorilor doi
    ani sa reducem ratingul SUA pe termen lung”, a notat agentia.

    Motivul unei astfel de decizii fara precedent tine de
    incertitudinea legata de majorarea plafonului de indatorare a
    statului, pe marginea caruia democratii si republicanii continua sa
    se incontreze, desi actualul plafon de 14,3 mii de miliarde de
    dolari, fixat in februarie 2010, va fi depasit peste doar cateva
    saptamani, la 16 mai, ceea ce ar insemna ca la inceputul lui iulie,
    SUA ar ajunge in incapacitate de plata. Secretarul trezoreriei,
    Timothy Geithner, cel care din aceasta functie propune si obtine de
    la Congres majorarea plafonului, s-a declarat increzator in sansele
    unui acord intre partide, insa evident ca aceasta nu va rezolva
    problema de fond, anume cat de sustenabila e uriasa datorie a
    tarii.

    Investitori importanti ca John Paulson, David Einhorn sau George
    Soros au sesizat din timp dupa tendinta de scumpire a metalelor
    pretioase, considerate intotdeauna active de rezerva in perioade de
    criza sau de incertitudine pe pietele financiare. Cu totii si-au
    reorientat o parte din palsamente in aur sau in alte active legate
    de pretul aurului, inclusiv actiuni ale companiilor care se ocupa
    cu mineritul de aur. SPDR Gold Shares, unul dintre cele mai mari
    fonduri tranzactionate la bursa in care sus-numitii conduc in topul
    investitorilor, si-a crescut valoarea activelor cu 5 miliarde de
    dolari, adica aproape 10%, numai in ultima luna.


    Analistii     considera ca scumpirea aurului nu e de bun augur
    pentru economia americana, fiindca un boom al aurului si al
    petrolului denota intotdeauna ca dolarul a pierdut increderea
    investitorilor, din cauza politicii fiscale lipsite de
    responsabilitate a SUA, sanctionate acum de Standard&Poor’s,
    dar si a politicii de “relaxare cantitativa” practicate de Rezerva
    Federala (cumparare de obligatiuni cu bani noi aruncati in sistem
    de banca centrala) prin care autoritatile americane au incercat sa
    combata criza de lichiditate din sistemul bancar, exportand astfel
    inflatie in toata lumea.

    Si nici datoria SUA, nici banii din tiparnita Fed nu dispar
    peste noapte. Asa se explica de ce un sondaj recent al Reuters in
    randul investitorilor dadea ca posibil un pret al aurului de nu mai
    putin de 1.700 de dolari pe uncie in 2015. “Noi credem ca am putea
    avea chiar un pret de 1.600 de dolari pe uncie pana la sfarsitul
    anului in curs”, a declarat la randul lui pentru BBC managerul
    Sector Investment Managers, un fond de investitii cu plasamente in
    aur si petrol.

  • Asociatia pentru Pensii Administrate Privat: Sistemul public de pensii “a ajuns practic in faliment tehnic”

    Romania este in cea mai defavorabila pozitie demografica dintre
    toate statele Uniunii Europene, ceea ce va majora puternic
    presiunile asupra sistemului de pensii de stat, spune managerul,
    comentand cel mai nou studiu al agentiei de rating Standard&
    Poor’s, care calculeaza ca Romania va ajunge cu cheltuielile pentru
    sistemul public de pensii de la 8,4% din PIB in 2010 la 14,8% din
    PIB in anul 2050 – cea mai mare pondere dintre economiile emergente
    ale Europei.


    Estimarea ia in calcul doar sistemul public contributiv
    (pay-as-you-go), nu si sistemele paralele, necontributive (pensiile
    pentru agricultori, pensiile speciale, indemnizatia minima pentru
    pensionari).

    La polul opus fata de Romania, intre statele Europei emergente, se
    situeaza Polonia, care si-a reformat sistemul de pensii in urma cu
    12 ani, prin introducerea unui sistem de pensii private
    obligatorii, cu contributii de 7,3%. Fondurile poloneze de pensii
    administreaza 50 de miliarde de euro, adica 15% din PIB-ul tarii si
    au preluat o buna parte din presiunea platii viitoare a pensiilor
    de stat, spune Crinu Andanut.

    “Romania are in acest moment de invatat din aceasta experienta de
    12 ani a Poloniei”, afirma seful Asociatiei. “Practic, pentru
    tinerii de astazi, singura speranta pentru un venit decent este
    economisirea in sistemul de pensii private, intrucat pensia de la
    stat va fi cel mult simbolica.”


    Pe fondul deficitelor bugetare ridicate, Standard&Poor’s se
    asteapta ca procesul de consolidare bugetara si reformele in
    sistemele de pensii si sanatate sa fie dificil de adoptat din punct
    de vedere politic. “In opinia noastra insa, spatiul de manevra al
    statelor in acest domeniu s-a micsorat considerabil, iar
    intarzierea implementarii acestor reforme necesare va genera
    costuri politice, economice si bugetare suplimentare”, sustine
    raportul.

    Agentia de rating noteaza ca imbatranirea populatiei este o
    realitate la nivel global, care provoaca o deteriorare rapida a
    sustenabilitatii financiare a sistemelor publice de pensii.
    Raportul S&P analizeaza 49 de state reprezentand mai bine de
    doua treimi din populatia globala.

  • Simulare Standard&Poor’s: Ghana ar castiga Cupa Mondiala din Africa de Sud

    Agentia a folosit datele relevate de indicele S&P Global BMI
    Index al pietelor de capital in perioada ianuarie-mai, aplicandu-le
    la programul anuntat al meciurilor. Ghana, cu o performanta a
    bursei de 50,73%, zdrobeste Australia, a carei bursa a scazut cu
    21,93%, apoi bate Anglia (-19,37%), trece in sferturile de finala
    de SUA (-4,30%), elimina in semifinale Nigeria (19,97%) si invinge
    in finala, la un scor ultraconfortabil, Japonia (-3,36%).

    Cel mai usor de batut au fost, in simularea Standard &
    Poor’s, tocmai marile puteri fotbalistice: Italia (-33,07%) n-a
    trecut de faza grupelor, fiind invinsa de Noua Zeelanda (-16,30%),
    iar Brazilia (-23,28%) a fost eliminata rapid de Coasta de Fildes
    (-9,17%). Spania (-37,49%), actuala favorita la castigarea titlului
    mondial in Africa de Sud, Olanda (-21,58%) sau Germania (-22,45%)
    nici nu s-au vazut in grupe, in timp ce fosta campioana europeana
    Grecia n-a putut ridica nici o pretentie de victorie in grupe,
    avand o scadere a bursei cu 42%.

    Practic, in afara de Nigeria, Ghana nu a avut rival la aceasta
    editie a Campionatului Mondial al Pietelor de Capital, toate
    celelalte echipe participante reprezentand tari unde bursele au
    avut evolutii negative in primele cinci luni ale anului.

    “Fanii fotbalului n-au de ce sa se teama de aceste rezultate,
    insa proiectul nostru va fi de interes pentru comunitatea
    investitorilor. Performanta excelenta a Ghanei si a altor ‘piete de
    frontiera’ este o tendinta fascinanta care incepe sa se contureze”,
    a declarat Marius Baumann, senior director custom indices EMEA al
    agentiei de rating.

    Celelalte “piete de frontiera” la care se refera Baumann sunt
    Nigeria si Chile, aceasta din urma promovata si ea in semifinala,
    desi bursa chiliana a scazut cu 5,48%, concluzia simularii fiind
    limpede in defavoarea pietelor europene si nord-americane.

    Nici Argentina, a carei bursa a scazut doar cu 6,93%, nu s-a
    facut chiar de rusine, daca ne uitam ca a ajuns totusi in
    sferturile de finala, unde a patruns o singura tara europeana –
    Danemarca, unde piata de capital a pierdut 10,46%.

  • S&P: Economia Romaniei va creste cu 0,8% in acest an si cu 2,5% in 2011

    Ratingurile acordate Romaniei echilibreaza opinia noastra
    privind un potential de crestere economica semnificativ, un nivel
    al datoriei guvernamentale moderat si reducerea substantiala a
    deficitului de cont curent cu dificultatile pe care consideram ca
    Guvernul la infrunta pentru restructurarea modelului de crestere
    economica si solutionarea vulnerabilitatilor structurale din
    sectorul finantelor publice, precum si cu dezechilibrele externe
    inca ridicate si dependenta de finantarea datoriei”, se arata
    intr-un raport al agentiei de evaluare financiara transmis
    MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • S&P: Romania are o capacitate ridicata de reactie la socuri

    Romania are un potential substantial de crestere a veniturilor, fara majorari ale taxelor, se arata intr-un raport al S&P asupra studiului "Indicele de Flexibilitate Fiscala 2008".

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro