BusinessMagazin

Tag: standarde

  • Atenţie! Începând de sâmbătă, noua directivă europeană PSD2 aduce schimbări majore la plăţile cu cardul

    Directiva PSD2 este actul normativ european care reglementează serviciile de plată şi are ca scop îmbunătăţirea standardelor pe baza cărora se efectuează plăţile în Spaţiul Economic European şi stimularea inovaţiei pe piaţa serviciilor de plăţi, astfel încât acestea să devină mai sigure şi mai eficiente. Această directivă urmează să fie transpusă în legislaţia internă în perioada următoare.

    Regulamentul UE, direct aplicabil în România, stabileşte cerinţele tehnice şi măsurile de securitate pentru autentificarea strictă a clienţilor şi pentru comunicarea în condiţii de siguranţă cu terţii prestatori de servicii de plată. Aceştia, conform PSD2, vor putea oferi consumatorilor, la cererea şi pe baza consimţământului lor, noi tipuri de servicii de plată, cu privire la conturile de plăţi accesibile online ale consumatorilor deschise la bănci sau la alţi prestatori.

    Astfel, va spori securitatea utilizării instrumentelor de plată electronică, ceea ce înseamnă plăţi mai sigure pe internet şi în magazine şi precum şi posibile noi servicii de plată, transmite ING într-un anunţ pentru utilizatori.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea oraşului în care nu există bani, religie sau politică. Cum trăiesc oamenii aici

    Locul de care vă povestesc se află în India de Sud, la 150 de kilometri de Chennai. Auroville a fost fondat în 1968 şi este recunoscut de UNESCO ca un oraş internaţional – lucru firesc, din moment ce peste 100 de naţionalităţi sunt reprezentate aici. Aceşti oameni trăiesc la un loc aparent fără probleme, pentru că aici nu există un sistem politic, nu sunt recunoscute religiile şi, poate cel mai imporntant, nu se folosesc bani. Toată viaţa din Auroville se desfăşoară pe bază de troc.

    |n acest oraş epic, clădirile sunt experimente arhitecturale şi se schimbă în mod constant. Motivul, dincolo de imagine, este că structurile devin din ce în ce mai prietenoase cu mediul. Constructorii caută să optimizeze consumul de energie regenerabilă pentru a-şi atinge obiectivul declarat: reutilizare şi reciclare.

    Cine a pus bazele acestui experiment aproape utopic?

    ”Ar trebui să existe un loc pe Pământ pe care nicio naţiune să nu îl poată revendica; un loc în care toate fiinţele umane care aspiră la bine să poată trăi ca şi cetăţeni liberi ai lumii, respectând o singură autoritate, şi anume aceea a adevărului suprem. Un loc al păcii şi al armoniei, unde toate instinctele de luptă ale omului să fie folosite pentru a depăşi suferinţele, slăbiciunile şi ignoranţa, pentru a triumfa în faţa limitărilor şi a dizabilităţilor.“ Rândurile de mai sus îi aparţin Mirrei Alfassa, cunoscută celor din Auroville ca ”Mama“.

    Ea a avut ideea unei astfel de societăţi ca urmare a relaţiei cu filosoful indian Sri Aurobindo. ”Secolul al XIX-lea în India a fost unul imitativ, artificial“, scria Aurobindo în 1909. ”Dacă europenizarea noastră ar fi reuşit, ne-am fi pierdut capacitatea spirituală, forţa intelectuală, elasticitatea specifică şi puterea de a ne reinventa.“

    Mirra Alfassa a preluat ideile filosofului şi le-a transformat într-un proiect internaţional de ”realizare a unităţii umane şi stabilire a unei societăţi ideale“. Pe 28 februarie 1968, peste 5.000 de oameni din 124 de ţări au ajuns la locul stabilit: la acea vreme, Auroville însemna doar o zonă deşertică şi un vis.

    Alfassa a ales membrii societăţii privindu-i în ochi: mulţi îşi amintesc de moment ca o experienţă adânc spirituală şi chiar suprarealistă. Cei ”aleşi“ primeau şi prima sarcină: aceea de a planta un copac. |n câţiva ani, zona deşertică se transformase într-o pădure.

    Astfel, Auroville a fost construit de la zero de generaţia flower-power a anilor ’60; a fost o un soi de revoluţie psihologică a hipioţilor, după cum scria W.M. Sullivan în cartea sa ”Naşterea Auroville-ului“. Pe lângă lipsa banilor, a guvernului sau a religiei, aici nu există şosele şi oamenii nu au acces la ziare sau la ştiri legate de război, sărăcie sau genocid. Construit pentru 50.000 de oameni, Auroville mai are astăzi doar 2.500 de rezidenţi autoexilaţi din peste 100 de ţări. Iar numărul turiştilor este dublu – în orice moment, în Auroville se află în jur de 5.000 de vizitatori.

    Comunitatea defineşte modul de trai ca fiind unul sustenabil din punct de vedere ecologic. Astfel, pentru mâncare se folosesc 15 ferme ce acoperă mai bine de 160 de hectare. Aici sunt cultivate fruncte şi legume suficiente pentru hrana zilnică a celor din Auroville, în vreme ce animalele asigură lactate.

    Dar comunitatea nu este doar raiul hipioţilor, ci şi o imagine reprezentativă a Indiei: potrivit unei decizii a Curţii Supreme indiene din 1982, Auroville ”se află în conformitate cu cele mai înalte idealuri şi aspiraţii ale naţiunii“. Ca urmare, guvernul indian donează în jur de 200.000 de dolari anual comunităţii, în vreme ce UNESCO protejează proiectul încă de la naşterea sa, în 1968.

    Pentru un oraş aproape utopic, Auroville are însă destul de multe probleme: au fost raportate numeroase cazuri de viol, sinucideri şi chiar crime.

    Paradis sau înşelătorie?

    Elaine este o tânără din Auroville care a acceptat să răspundă mai multor întrebări adresate de cei de la Slate.com. Ea a venit în urmă cu mai bine de 10 ani, ca turistă, şi a decis apoi să devină rezidentă. ”Atunci când începi să verifici dincolo de suprafaţă, imaginea devine mult mai urâtă decât cea percepută din exterior“, a povestit ea. ”Începi să vezi problemele, iar acestea sunt deja stratificate în comunitate. Realitatea e cu totul alta atunci când devii parte din ea.“

    Ea a vorbit de crime, violuri şi alte acte de violenţă; cea mai mare problemă pare însă a fi cea legată de bani. ”Cine controlează banii într-o societate fără bani?“, se întreabă tânăra aproape retoric. În urmă cu şapte ani, ea a trebuit să facă o donaţie de 48.000 de dolari în contul casei pe care a primit-o; ulterior, a găsit imagini ale aceleiaşi case cu menţiunea că ar fi fost vândută pentru 20.000 de dolari. ”Nu ştiu ce s-a întâmplat cu banii. Nu ştiu cine controlează fondul“, a mai spus ea.

    Fondul de care vorbeşte Elaine este Fondul Unităţii, ”principalul canal pentru toate veniturile ce intră în Auroville“ – după cum menţionează site-ul oficial al comunităţii.

    Iar acest fond este unul care gestionează extrem de mulţi bani: pe lângă donaţiile ”oferite“ de cei care au nevoie de o casă, guvernul donează sume importante an de an; mai există donatori privaţi şi sumele date de cei care vizitează Auroville.

    Ce se întâmplă cu aceşti bani pare a fi, aşadar, o întrebare centrală. Şi una la care, pare-se, nu are cine să răspundă. |n lipsa unui guvern central, autoritatea este reprezentată de diverse comitete, formate uneori spontan, care gestionează oraşul: comitetul pentru case, comitetul pentru muncă, cel pentru siguranţa în muncă a femeilor, cel de gestionare a bunurilor şi aşa mai departe; sub comitete există o serie de consilii, grupuri private şi voluntari. Guvernul Indiei are de asemenea un reprezentant în Auroville, numit ”secretar permanent“. Reporterii de la Slate.com nu au reuşit însă să intre în contact cu niciun reprezentant: răspunsul cel mai des întâlnit era: ”Ne cerem scuze, dar sunt prea ocupaţi pentru a putea aranja o întâlnire“.

    |nsă aurovilienii nu sunt interesaţi de cine le gestionează banii; până la urmă, ideea de bază a fost aceea a unei societăţi fără valută. Cei mai mulţi locuitori sunt artişti, fermieri eco, aventurieri şi visători.

    Auroville va împlini, la anul, 50 de ani; ce ţine această comunitate în viaţă?

    ”Crezul“, explică Clare Fanning, una dintre femeile care au pus umărul la construcţia oraşului. ”Crezul e tot ceea ce contează.“

    Crezul, sau visul original, stă inscripţionat pe o placă în formă de lotus, la câţiva paşi de clădirea ce marchează centrul spiritual al oraşului. ”Auroville nu aparţine unei singure persoane. Auroville aparţine umanităţii. Dar pentru a trăi în Auroville, omul trebuie să fie servitor al Conştiinţei Divine.“

  • Oraşul din România care este principalul competitor al Capitalei prin standardele de viaţă ridicate pe care le oferă

    EY a realizat o analiză comparativă a două dintre cele mai mari oraşe ale ţării, Bucureşti şi Cluj-Napoca. Analiza îşi propune să identifice principalele diferenţe şi ritmul de dezvoltare al fiecăruia din punct de vedere demografic, educaţional, economic, cultural şi turistic. În acelaşi timp, să ofere o perspectivă utilă atât locuitorilor, cât şi celor care intenţionează să deschidă o afacere într-unul dintre oraşele menţionate.
     
    Bucureştiul este oraşul cu cel mai mare număr de locuitori, cel mai important centru industrial şi comercial din ţară. Conform Oxford Economics, în 2017, a fost unul dintre cele mai performante oraşe, cu o creştere economică mai mare decât media europeană. Acest lucru se datorează în mare măsură sectorului de servicii care este tot mai important pentru capitală, cu o pondere de 23% din PIB în 2017.
     
    Cluj-Napoca este însă pe locul 29 într-un clasament care măsoară calitatea vieţii în 72 de oraşe din Europa, situându-se cu 26 de locuri mai sus decât Bucureştiul. Clujul punctează mai bine decât capitala nu numai în privinţa calităţii vieţii, ci şi a siguranţei, facilităţilor medicale, a serviciilor de transport şi a gestionării ambuteiajelor în trafic, potrivit datelor de la centrul Numbeo. Costul chiriilor în raport cu veniturile ridică o problemă în oraşul transilvănean, fiind cu aproape două puncte mai mare decât în Bucureşti (12,6 vs.11).
     

  • Guvern: Schema de ajutor pentru fermieri, deschisă pe toată perioada programului 2018-2020

    Guvernul a modificat printr-un act normativ schema de ajutor pentru fermieri.

    “Principala modificare este aceea că această schemă de ajutor să fie deschisă în permanenţă, pe toată durata derulării programului 2018-2020, cu condiţia ca documente însoţitoare să nu fie depuse mai târziu de 10 decembrie 2020. Bugetul alocat e de 4,6 milioane de lei în acest an, prevăzut în bugetul Ministerului Agriculturii”, a declarat Nelu Barbu, la finalul şedinţei de Guvern.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvern: Schema de ajutor pentru fermieri, deschisă pe toată perioada programului 2018-2020

    Guvernul a modificat printr-un act normativ schema de ajutor pentru fermieri.

    “Principala modificare este aceea că această schemă de ajutor să fie deschisă în permanenţă, pe toată durata derulării programului 2018-2020, cu condiţia ca documente însoţitoare să nu fie depuse mai târziu de 10 decembrie 2020. Bugetul alocat e de 4,6 milioane de lei în acest an, prevăzut în bugetul Ministerului Agriculturii”, a declarat Nelu Barbu, la finalul şedinţei de Guvern.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procurorul general: Aparenţa este că legile se fac după moravurile sau năravurile inculpaţilor, nu după standarde

    „Este o zi importantă în care trebuie să ne gândim bine ce facem, pentru a nu regreta mai târziu. În ultimele două zile, Ministerul Public a realizat un studiu de impact, pentru a vedea ce s-ar întâmpla dacă acest text de lege ar intra în vigoare. Rezultatele sunt surprinzătoare. În ultimii patru ani, au fost trimişi în judecată 2.099 de inculpaţi, funcţionari publici, aleşi locali, judeţeni la nivel central, pentru comiterea unor fapte de abuz în serviciu. Am căutat printre aceşti inculpaţi, să vedem dacă vreunul dintre ei a comis faptele pentru sine sau pentru rude. Nu am găsit niciun caz. Ceea ce înseamnă că profesionalizarea acestui gen de activitate infracţională a ajuns la un nivel, la un mod de operare mai sofistifcat. Presupune mereu folosirea unor terţi, paravan, oameni de paie, care primesc foloasele respective şi dispar”, a declarat Augustin Lazăr, la sediul CSM.

    Procurorul general a mai spus că, până în prezent, nu a mai întâlnit o asemenea grabă în adoptarea unor legi.

    „Evident că niciodată nu a fost o asemenea grabă în discutarea, în analizarea unui text de lege, dar niciodată nu a fost vreo tentativă de a dezincrimina o faptă gravă, aşa cum este abuzul în serviciu. Adoptăm cadrul legal al lumii civilizate, iar funcţionarii publicic şi aleşii se vor orienta după acest cadru legal. În mod surprinzător, aparenţa acum este aceea că legile s-ar face după moravurile sau năravurile inculpaţilor şi nu după standardele pe care trebuie să le adoptăm. (…) Potrivit acestui proiect de articol, infracţiunea de abuz în serviciu ar fi dezincriminată, ceea ce ar rămâne în Codul Penal, este doar o formă de text care ar indica faptul că nu s-a abrogat abuzul în serviciu total, însă în practică, dacă în ultimii patru ani nu am întâlnit niciun caz care să privească tipologia reţinută în text, înseamnă că textul este formal. Ar rezulta că cei 2.099 de inculpaţi ar fi achitaţi, iar prejudiciul de 4 miliarde lei nu ar mai fi recuperat”, a mai spus procurorul general.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România nu îndeplineşte standardele în eliminarea traficului de persoane, dar sunt progrese

    “Instituţiile guvernamentale din România nu îndeplinesc în totalitate standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane; cu toate acestea, se înregistrează progrese în acest sens comparativ cu perioada analizată anterior”, se arată în raportul Departamentului de Stat american pe anul 2018 privind Traficul de Persoane.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comisia Europeană a lansat în dezbatere legea care interzice standardele duble de calitate în UE

    Pachetul de propuneri „Noi avantaje pentru consumatori”, propus de Comisia Europeană, „este menit să garanteze faptul că toţi consumatorii europeni beneficiază pe deplin de drepturile conferite de legislaţia Uniunii”, arată un comunicat transmis de executivul comunitar.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect: Construcţia de autostrăzi, tuneluri, viaducte şi drumuri naţionale se va scumpi cu 12,5%

    Viitorul normativ modifică standardele de cost stabilite prin HG 1394/2010 şi introduce inclusiv majorări ale cotelor pentru consultanţă, asistenţă tehnică şi proiectare, care vor urca până la 5% din valoarea lucrărilor de infrastructură rutieră.

    În plus, dacă în 2010 standardele de cost erau exprimate la cursul de 4,20 lei/euro, acum vor fi exprimate la cursul de 4,55 lei/euro, ceea ce înseamnă că în moneda naţională noile preţuri sunt semnificativ mai mari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jumătate din stocul total de clădiri de birouri din România este certificat verde

    Conform datelor Colliers International Romania, la finalul anului trecut, totalul proiectelor de birouri existente certificate LEED sau BREEAM a însumat 1,3 mil. mp închiriabili, valoare ce reprezintă aproape jumătate din stocul total de spaţii moderne din România.

    Din datele deţinute de Colliers International, în 2017, au fost acordate 39 de certificări verzi, faţă de 29 în 2016, pentru proiecte imobiliare care urmează să fie dezvoltate şi pentru cele deja existente. Dintre acestea, 24 (61%) au fost clădiri de birouri, în procentaj mai mic faţă de anul anterior (80% din total) ca urmare a faptului că activitatea de certificare s-a intensificat şi pe segmentul de retail (31% din totalul certificărilor faţă de 18% în 2016).

    Cu toate acestea, tendinţa care s-a conturat anul trecut a fost ca fiecare clădire nouă de birouri în curs de dezvoltare să obţină o certificare LEED sau BREEAM pentru o mai bună poziţionare în piaţă. La rândul lor, proiectele cu o vechime de 10 ani sau chiar mai mare au demarat procesul de a obţine o certificare pentru clădiri existente cu scopul de a rămâne atractive pentru chiriaşi. Astfel, predominante au fost certificările acordate pentru clădirile aflate în uz, care au reprezentat peste trei sferturi din piaţă.

    Faţă de alte ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est, România a înregistrat o evoluţie pozitivă pe partea de certificări verzi pentru birouri, depăşind Ungaria şi Cehia din punct de vedere al Capitalei ca procent.

    „Bucureştiul are un stoc total de birouri moderne de 2,3 mil. mp, faţă de Praga sau Budapesta, cu aproximativ 3,4 mil. mp fiecare. Cu toate acestea, 45% din spaţiile de birouri din Capitală deţin certificări verzi, în timp ce în Praga şi Budapesta proporţia este de o treime din total. Ne aşteptăm ca pragul de jumătate să fie atins spre finalul anului 2018 sau în prima parte a anului 2019”, a declarat Oana Stamatin, Associate Director al departamentului Real Estate Management Services (REMS) din cadrul Colliers International Romania.

    La nivel naţional, proiectele imobiliare au crescut foarte mult în ultimii ani, şi la fel şi interesul pentru certificări verzi acordate acestora. În timp ce Bucureştiul are aproape 1,7 mil. mp de clădiri certificate LEED sau BREEAM (suprafaţă construită), alte oraşe regionale însumează o suprafaţă apropiată de acest nivel. Conform datelor Colliers International, pe al doilea loc după Bucureşti se clasează Cluj-Napoca (500.000 mp certificaţi), urmat de Timişoara cu 445.000 mp. Totodată, estimăm ca, până la sfârşitul acestui an sau cel târziu 2019, suprafaţa certificată în oraşele regionale să depăşească totalul Capitalei.

    În 2017, departamentul REMS din cadrul Colliers International a împlinit 7 ani de activitate. Echipa sa de certificări verzi s-a extins şi numără în prezent 7 specialişti: 5 specialişti LEED Green Associates, un specialist LEED AP Building Design + Construction, BREEAM Assessor and BREEAM In-Use Assessor, şi un specialist LEED AP Operations + Maintenance. Echipa Colliers a obţinut un total de 27 de certificări verzi, începând cu 2011, din care 13 (reprezentând o treime din numărul total de proiecte certificate din România anul trecut) doar în 2017. De asemenea, 7 din cele 10 certificări LEED emise în România anul trecut au fost obţinute de Colliers.