BusinessMagazin

Tag: Standard & Poor’s

  • Iohannis, despre impactul revizuirii Standard & Poor’s:Pentru omul de rând impact nu va fi măsurabil

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că impactul revizuirii ratingului României de agenţia Standard & Poor’s ”pentru omul de rând impact nu va fi măsurabil”, dar că e posibil să fie influenţate dobânzile pe creditele luate de ţara noastră de pe piaţa internaţională.

    ”Nu mă aştept la un impact foarte mare. (…) Pentru omul de rând impact nu va fi măsurabil, dar sigur că unii investitori se vor gândi încă o dată în plus dacă este cazul să investească în România sau nu şi e posibil pe undeva să apară o mică influenţă şi la dobânzile pe piaţa internaţională”, a declarat Klaus Iohannis.

    El a mai spus că revizuirea perspectivei ratingului României este cauzată de guvernarea anterioară.

    ”În primul rând, dar trebuie să vedem un pic de unde vine această retrogradare şi este suficient să citim comunicarea Standard & Poor’s, care spune clar – această retrogradare s-a făcut din cauza derapajului bugetar care a apărut motivat de cheltuiala excesivă şi de bugetul prost făcut de guvernul anterior, nu de acesta. Acesta abia a venit şi a găsit situaţia gata deteriorată. Sunt convins că pe măsură ce vom continua, vom avea un buget mult mai solid pentru 2020, un comportament bugetar adecvat, se va reveni”, a mai spus şeful statului.

    Agenţia de rating Standard & Poor’s a revizuit perspectiva ratingului României la negativă, menţinând actualele ratinguri – BBB-/A-3.

    Agenţia, care avertizează că ratingul ar putea fi redus în următoarele 24 de luni, invocă cheltuielile fostei guvernări, care au determinat actuala guvernare să revizuiască ţintele fiscale pentru 2019 şi 2020, pe fondul încetinirii economiei.

  • Standard & Poor’s a reconfirmat rating-ul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3

    Reconfirmarea rating-ului României este susţinută de nivelul moderat al datoriei guvernamentale şi al datoriei externe, pe fondul unei perspective de creştere economică solide, în medie de 3,1% până în 2020, se arată într-un comunicat al Ministerului de Finanţe.

    Perspectiva stabilă reflectă aşteptările agenţiei privind majorarea deficitelor fiscale şi externe ca rezultat al măsurilor de relaxare fiscală, în timp ce datoria guvernamentală şi cea externă se aşteaptă să rămână la un nivel moderat, susţinut de creşterea economica solidă.

    Standard & Poor’s apreciază că nivelul ratingului ar putea fi îmbunătăţit dacă se vor face eforturi în continuare în privinţa consolidării bugetare, datoria guvernamentală netă va intra pe o traiectorie descendentă iar procesul de restructurare sau privatizare a întreprinderilor de stat se va implementa cu succes conducând la îmbunătăţirea cadrului de guvernanţă, la o creştere macroeconomică stabilă şi predictibilă şi la consolidarea finanţelor publice.

     

  • S&P: România s-ar putea confrunta cu o perioadă de încleştări politice în urma alegerilor

    “Victoria lui Klaus Iohannis asupra premierului Victor Ponta nu are un efect imediat în ceea ce priveşte calificativele acordate României, care este evaluată la BBB- (cel mai redus nivel din categoria investment grade – n.r.), cu perspectivă stabilă”, se arată într-o notă de luni a agenţiei de evaluare financiară.

    Iohannis a obţinut 54,50% din voturi la turul doi al alegerilor prezidenţiale, iar Ponta a fost votat de 45,49% dintre alegătorii care s-au prezent la urne, conform rezultatelor parţiale anunţate luni de Biroul Electoral Central după numărarea a 99,07% din procesele verbale.

    Analiştii S&P avertizează asupra unei posibile perioade de instabilitate la nivelul coaliţiei guvernamentale în urma rezultatelor de la alegerile de duminică, precum şi a unui potenţial conflict între preşedintele ales şi guvern.

    “Ratingurile României ar putea fi reevaluate dacă, pe fondul posibilei incertitudini politice, perspectivele economice se vor înrăutăţi sau vom observa o deviaţie vizibilă de la aşteptările privind stabilitatea fiscală”, potrivit notei S&P.

    Nici analiştii Moody’s nu anticipează o modificare a calificativului de ţară acordat României, în ciuda unei volatilităţi crescute în pieţe pe termen scurt în contextul victoriei surprinzătoare a lui Iohannis.

    “Deşi evenimentele politice, care nu au fost anticipate de către piaţă, pot conduce, pe termen scurt, la o volatilitate mărită a pieţei de capital şi a cursului de schimb, nu considerăm că estimările privind evoluţia ratingurilor României vor suferi modificări ca urmare a rezultatelor alegerilor”, a declarat pentru MEDIAFAX analistul Moody’s Atsi Sheth.

    De asemenea, Moody’s nu se aşteaptă la schimbări majore în politica guvernamentală în perioada imediat următoare, considerând că acestea vor fi limitate de acordul încheiat cu Fondul Internaţional Monetar şi de consensul politic asupra cadrului de politici economice.

    Moody’s acordă României calificativul Baa3, cel mai redus nivel din categoria investment grade, cu perspectivă stabilă.

  • Ratingul de ţară al României, îmbunătăţit de agenţia S&P în categoria recomandată investitorilor

    “România face progrese în reducerea îndatorării externe. În plus, consolidarea fiscală şi stabilitatea sectorului financiar sunt în continuare pe drumul cel bun”, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

    Ratingul pentru împrumuturi în valută şi monedă locală pe termen lung al României a fost revizuit pozitiv de la “BB+”, cea mai ridicată treaptă din “junk”, la “BBB-“, ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor.

    Calificativul pentru împrumuturi pe termen scurt a fost urcat de la “B” la “A-3”.

    Perspectiva ratingurilor pe termen lung este stabilă, reflectând un echilibru între probabilitatea ca programele fiscale şi de reformă să depăşească aşteptările S&P şi posibilitatea reapariţiei unor dezechilibre externe, notează agenţia de rating.

    S&P era singura dintre cele trei mari agenţii de rating, incluzând Fitch şi Moody’s, care evalua România cu rating din categoria “junk”.

  • Băsescu: Nu există firmă străină care investeşte în România fără să ia ajutor de stat

    “Toată lumea spune: <Uite o nouă fabrică> – Bosch a deschis la Cluj o nouă fabrică. Bosch uită întotdeauna să spună că a avut un sprijin, un ajutor de stat de circa 8 milioane de euro ca să facă investiţia. Nu există firmă străină care investeşte în România, fie că se numeşte Ford, fie că se numeşte Dacia, care să nu beneficieze de o formă sau alta de ajutor de stat, pentru că este un parteneriat între guvern şi investitorul străin în scopul creării de locuri de muncă”, a declarat Traian Băsescu.

    Bosch a inaugurat vineri în comuna Jucu, judeţul Cluj, cea de-a doua fabrică de componente auto pe care o deţine în România. Compania a investit peste 70 milioane de euro în noua fabrică, cu o suprafaţă utilă de aproximativ 38.000 de metri pătraţi. Până la sfârşitul anului vor fi angajate circa 750 de persoane în noua fabrică. În prezent, unitatea are 325 de angajaţi.

    Traian Băsescu a susţinut că această politică a ajutoarelor de stat a fost creată de Bogdan Drăgoi, fost secretar de stat şi apoi ministru de finanţe în guvernările Boc şi Ungureanu, ulterior consilier prezidenţial. Potrivit datelor furnizate la finele lunii aprilie tot de preşedinte, cu ocazia ceremoniei de inaugurare a fabricii TRW Automotive din Roman, judeţul Neamţ, guvernele României au pus la dispoziţie investitorilor străini şi români în perioada 2008-2013 ajutoare de stat în valoare de 770 de milioane de euro, din totalul unor investiţii de 3,1 miliarde de euro. “Este clar că prin neplata integrală a ajutoarelor de stat pe care guvernul României le-a aprobat, există resursă ca în continuare investiţiile să crească şi să se creeze noi locuri de muncă”, spunea atunci şeful statului.

    Băsescu a repetat, în discursul său de sâmbătă susţinut la o acţiune de la Arad a Fundaţiei Mişcarea Populară, că economia românească “este într-o situaţie foarte bună în raport cu ce se întâmplă în Europa. Deci, exporturile cresc şi ca motivaţie a acelor investiţii cu suport guvernamental, cu scheme de ajutor, tocmai pentru că, treptat, intră în funcţiune, în etape diverse de investiţii, acele investiţii străine directe, România este macrostabilizată din punct de vedere economic, România are un deficit sub 3%, deci se încadrează în criteriile de respectabilitate ale UE”.

    În acest context, şeful statului a ţinut să critice agenţia de rating Standard & Poor’s, care “îşi permite să menţină România la calificativul junk (nerecomandat pentru investiţii)”, deşi atât Moody’s, cât şi Fitch, celelalte două mari agenţii de rating, au dat României calificativul investment grade (ţară recomandată pentru investiţii).

    “Sunt revoltat de comportamentul acestei agenţii de rating, pentru că românii au acceptat sacrificiile de reechilibrare macroeconomică, cu reduceri de salarii, cu creşteri de TVA, iar o agenţie de rating nu-şi poate permite să se joace cu calificativul unei ţări care şi-a făcut treaba”, a spus preşedintele. “România a avut curajul să îşi ia măsurile obligatorii pentru ca imediat să-şi poată relua creşterea. De aceea acest, Standard&Poor’s mi se pare extrem de incorect faţă de România, nedându-i calificativul de ţară sigură pentru investiţii.”
     

  • Standard & Poor’s a modificat perspectiva ratingului “BB+” al Transgaz la “negativă”

    “Decizia de rating reflectă probabilitatea de a retrograda compania în viitorul apropiat deoarece observăm presiuni tot mai mari asupra profiliului de risc de business al Transgaz”, notează S&P într-un comunicat.

    Temerile exprimate de S&P se referă la tarifele stabilite de autorităţi în domeniul transmisiei de gaze şi la influenţa Guvernului asupra reglementării.

    “Am înţeles că autoritatea română de reglementare ia în calcul revizuirea mecanismului actual de stabilire a tarifelor în domeniul transmisiei de gaze pentru a permite Transgaz să recupereze parţial venituri în contul volumelor de gaze pierdute în perioada de reglementare încheiată în iunie 2012. Pe de altă parte, discuţiile recente ale Transgaz cu autoritatea indică înrăutăţirea perspectivelor de recuperare. În opinia noastră, situaţia nu se încadrează în parametrii de vizibilitate şi predictibilitate a reglementării constataţi anterior”, se spune în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Standard & Poor’s: Ratingul Rusiei depinde de preţul petrolului

    Agenţia estimează că pentru echilibrarea bugetului rus este nevoie ca preţul mediu anual al petrolului să fie de 120 de dolari pe baril, peste nivelul de 117 dolari pe baril luat în calcul de guvernul de la Moscova. În prezent, preţul barilului de petrol Ural, de referinţă în Rusia, este cotat la circa 125 dolari pe baril. “Preţul ridicat al petrolului permite în prezent nivelul cheltuielilor guvernamentale. În acelaşi timp, presiunile de creştere a cheltuielilor, generate de îmbătrânirea populaţiei şi promisiunile din campania electorală, fac necesară obţinerea unor venituri suplimentare”, consideră S&P.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Avalanşa scăderilor de rating îngroapă Europa

    Fondul European pentru Stabilitate Financiară “are suficiente mijloace ca să-şi onoreze angajamentele actuale şi viitoare care decurg din programele de ajustare ale ţărilor zonei euro”, a declarat Klaus Regling, CEO al Fondului, comentând decizia Standard & Poor’s de a reduce ratingul acestuia de la AAA la AA+, după ce a tăiat în acelaşi fel ratingurile a nouă ţări din zona euro. “Fondul are suficienţi bani ca să reuşească”, a tradus ministrul francez al bugetului, Valerie Pecresse.

    Fondul European pentru Stabilitate Financiară (EFSF) a fost înfiinţat ca să susţină, prin vânzări de obigaţiuni garantate de statele puternice ale zonei euro, ţările cu probleme – Grecia, Irlanda şi Portugalia, confruntate cu imposibilitatea de a se mai finanţa de pe piaţă din cauza dobânzilor înalte. Ratingul AAA căpătat de fond la înfiinţare a fost susţinut de faptul că principalii săi contributori – Germania, Franţa, Austria, Olanda, Finlanda sau Luxemburg – beneficiau de rating AAA. EFSF, pornit o capacitate iniţială de finanţare de 440 de miliarde de euro, ar urma să fie dublat din iulie de un fond permanent, un fel de FMI european (Mecanismul European pentru Stabilitate), de capitalizarea căruia se vor ocupa guvernele europene. Cum se ştie, criza datoriilor s-a acutizat anul trecut atunci când a apărut pericolul ca închiderea de către pieţele financiare a accesului pentru Spania sau Italia să împovăreze Fondul cu nişte programe de salvare mai scumpe decât toate resursele aflate la dispoziţia lui.

    Decizia Standard & Poor’s de a reduce ratingul Franţei şi al Austriei la AA+ şi de a ataşa perspectivă negativă ratingului pentru ultimele trei ţări menţionate mai sus lasă însă Germania în postura de ultim mohican al puterii financiare a Europei, cu efect dublu – o presiune sporită pe finanţele Germaniei şi scăderea consecutivă a capacităţii fondului de a atrage resurse, reducând eligibilitatea obligaţiunilor emise de fond drept colateral la licitaţiile de credite organizate de Banca Centrală Europeană. “Angajamentele EFSF nu mai sunt susţinute de garanţii din partea unor state membre ale zonei euro notate cu rating AAA de Standard & Poor’s sau de titluri notate cu AAA şi nu există suplimentări de credit suficiente ca să contracareze ceea ce noi considerăm o scădere a capacităţii statelor respective de a obţine finanţare”, a conchis agenţia de rating.

    În privinţa suplimentării fondului, nici nu se pune problema, a replicat ministrul german de finanţe, Wolfgang Schaeuble, pentru că garanţiile de care dispune acum sunt suficiente pentru necesităţile din următoarele luni (Germania contribuie cu garanţii în valoare de 211 miliarde de euro). Ba mai mult, cancelarul Angela Merkel a şi spus că ea “a fost întotdeauna de părere că EFSF n-are neapărat nevoie de rating AAA”, conform Bloomberg. Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a adăugat însă, conform AFP, că va fi nevoie ca ţările rămase cu cel mai mare rating să-şi majoreze contribuţiile, “dacă vrem să avem parte de aceleaşi dobânzi şi de aceeaşi capacitate de creditare”. Şi e previzibil că o creştere a poverii pe umerii Germaniei, în condiţiile în care tocmai bate la uşă aprobarea viitorului pachet de salvare pentru Grecia, estimat la 130 de miliarde de euro.

    Analiştii Crédit Agricole notează că implicaţiile imediate ale acţiunilor Standard & Poor’s vor rămâne limitate (ceea ce s-a şi văzut (Japonia tocmai a cumpărat, imediat după scăderea ratingului EFSF, titluri în valoare de 1,5 mld. euro emise de acesta, iar oficialii niponi şi-au exprimat încrederea în el), mai ales că investitorii deja se aşteptau la astfel de retrogradări, care n-au fost un şoc pentru ei. “Implicaţiile politice pe termen lung sunt mai puţin evidente, în special pentru Germania şi Franţa, în perspectiva următoarelor reuniuni la vârf care vor decide viitorul politicii fiscale în UE”, arată Frederik Ducrozet şi Hervé Goulletquer, analişti ai Crédit Agricole.

    “Reducerile de rating vor accelera procesul de integrare fiscală, ducând la un pact fiscal mai dur decât cel avut în vedere până acum, iar aria lui de acţiune va fi rapid lărgită spre a cuprinde măsuri de stimulare a creşterii şi reforme instituţionale”, afirmă analiştii francezi. La sfârşitul acestei luni, oficialii zonei euro şi ai UE ar urma, într-adevăr, să bată în cuie îndelung disputatul text al pactului fiscal care stabileşte felul cum se vor aplica limitele de deficit bugetar, sancţiunile pentru depăşirea lui şi posibilităţile de armonizare fiscală între ţările membre.

  • François Fillon: Retrogradarea Franţei de la AAA nu trebuie dramatizată

    “Această decizie constituie o alertă care nu ar trebui nici dramatizată, nici subestimată”, a declarat Fillon într-o conferinţă de presă convocată pentru a discuta retrogradarea anunţată vineri seara de S&P, potrivit The Telegraph. Agenţia a redus ratingurile a nouă ţări din zona euro, inclusiv Franţa şi Austria, care aveau calificativ AAA, şi a modificat perspectiva la negativă pentru alte trei state cu rating maxim, respectiv Olanda, Finlanda şi Luxembuurg. Doar Germania a rămas neatinsă de raportul S&P.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S&P a retrogradat 9 ţări din zona euro. Efectul pentru România: presiune pe costurile de finanţare în euro

    Florin Cîţu: “Efectul imediat al acestor decizii se va simţi în costul de finanţare. Din păcate pentru noi, faptul că Franţa, Italia, Austria se finanţează mai scump înseamnă că şi preţul capitalului direcţionat către România va fi mai mare”.

    Economistul-şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru: “Mi se pare că agenţiile de rating încercă cumva să împingă ţările cu probleme către probleme şi mai mari. Dacă ai ajuns să retrogradezi ţări ca Austria şi Franţa, investitorii se vor întreba: Dar Europa de Est ce are? E posibil ca la nivel european să vedem un nou val de aversiune şi să vedem o aversiune şi în Europa de Est, prin contagiune”.

    Economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank, Dan Bucşa: “Nu va fi un impact semnificativ dacă nu face un pas similar şi Moody’s sau Fitch. Dar dacă Franţa îşi pierde definitiv ratingul AAA, adică o altă agenţie de rating o retrogradează, atunci niciun bond emis de o entitate europeană nu mai poate să fie triplu A”.

    S&P a retrogradat vineri ratingurile Italiei, Spaniei, Portugaliei şi Ciprului cu câte două trepte şi pe cele ale Franţei, Austriei, Maltei, Slovaciei şi Sloveniei cu o treaptă. Calificativele Franţei şi Austriei au fost coborâte de la AAA la AA+, clubul ţărilor din zona euro cu rating maxim fiind astfel restrâns la patru membri – Germania, Olanda, Luxemburg şi Finlanda. Olanda, Luxemburg şi Finlanda au fost puse însă pe perspectivă negativă, singura ţară complet neafectată de raportul S&P fiind Germania.

    Mai mult pe www.mediafax.ro