BusinessMagazin

Tag: stampile

  • Ce se va întâmpla în noaptea alegerilor, la ora 21:05, în toate secţiile de votare din România

    Operaţiunea „ochiul şi ştampila”. Asta promite guvernul să se va întâmpla în noaptea alegerilor, după închiderea urnelor, în fiecare secţie de votare din România.

    „Nu vreau să fac niciun proces de intenţie nimănui, nu vreau să judec trecutul, dar la fiecare proces electoral au existat suspiciuni, acuzaţii legate tocmai de aceea perioadă, de ceea ce se întâmpla în secţiile de vot după ora 21.00. Mie mi se pare că societatea românească are nevoie de un proces electoral sănătos, democraţia românească are nevoie de un proces electoral care să nu fie atacabil, să nu poată fi suspectat de nicio neregulă”, a declarat ministrul de Interne. 

    Ce se va întâmpla în noaptea alegerilor, la ora 21:05, în toate secţiile de votare din România

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Testul cel mare al votului din diaspora

    Rezultatele reflectă parţial situaţia de ansamblu, întrucât la cele 294 de secţii din diaspora, acelaşi număr ca la alegerile din 2009, au reuşit să voteze în total doar 161.262 de alegători – peste recordul de 153.677 înregistrat la prezidenţialele din 2009, dar cu câteva mii mai puţin decât ar fi putut vota dacă procedurile birocratice ar fi fost simplificate şi dacă secţiile de votare ar fi fost repartizate mai raţional.

    Preşedintele Traian Băsescu a cerut demisia ministrului de externe, Titus Corlăţean, şi a ministrului pentru diaspora, Bogdan Stanoevici, pentru organizarea defectuoasă a alegerilor, în timp ce Monica Macovei, fost candidat independent, a depus plângere penală atât contra celor doi miniştri, cât şi a premierului Ponta pentru împiedicarea dreptului de vot, abuz şi neglijenţă în serviciu. Corlăţean a propus Biroului Electoral Central simplificarea procedurii de vot şi mărirea numărului de cabine de vot, dar nu şi de secţii de votare, rămânând ca premierul Ponta să demită echipa de la MAE dacă vreun cetăţean din diaspora nu va putea vota la 16 noiembrie.

    Demisia ministrului de externe Titus Corlăţean, înlocuit cu fostul şef al SIE şi candidat la preşedinţie Teodor Meleşcanu, n-a rezolvat însă problema cererii suplimentare de secţii de votare în diaspora. Noul ministru a dispus suplimentarea personalului din secţii, a ştampilelor şi a numărului de buletine de vot (800.000, faţă de un necesar estimat iniţial la 600.000), însă a rămas reticent faţă de solicitările PDL de a suplimenta prin ordonanţă de urgenţă numărul de secţii.

    Explicaţia, oferită de vicepremierul Liviu Dragnea, a fost că modificarea prin ordonanţă de urgenţă, între cele două tururi de scrutin, a numărului de secţii de votare din diaspora, încalcă legislaţia electorală existentă şi recomandările Comisiei de la Veneţia referitoare la nemodificarea legislaţiei electorale înainte de alegeri şi expune astfel guvernul la contestări ulterioare la CCR ale valabilităţii alegerilor. Guvernul şi-a păstrat poziţia inclusiv după ce Biroul Electoral Central a precizat că nu există niciun impediment legal referitor la suplimentarea numărului de secţii de votare.

    ACL a solicitat BEC şi prelungirea timpului de votare după ora 21 la secţiile din străinătate unde vor fi cetăţeni care nu-şi pot exercita dreptul de vot, însă aceeaşi temere de o contestare ulterioară a validităţii alegerilor pe motivul încălcării programului de vot specificat în lege face improbabil un răspuns favorabil faţă de această solicitare.

    Singura cale legală prin care poate fi prelungit ad-hoc programul de votare este ca înainte de ora 21 să le fie permis accesul în secţiile de votare mai multor cetăţeni, în aşa fel încât ei să poată vota şi după ora 21. Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României prevede la art. 46: “(1) La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează. (2) Alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot”.

  • Miniştrii, ştampilele, privatizările şi escrocii

    “Dispariţia ştampilelor va fi modul nostru de a o rupe ca mentalitate cu trecutul. Pare un fleac, dar nu este. Cine are ştampila are puterea: ‘A fugit noaptea şi a luat şi ştampila cu el’. Ştampila este robia noastră în faţa democraţiei. Apoi, trebuie să existe un suport informatic al întregii administraţii. Fără asta, oricât de mulţi bani ai avea se vor scurge ca apa printre degete”, a afirmat Varujan Vosganian.

    Pe lângă lupta cu ştampilele, ministrul a anunţat şi o serie de privatizări, într-o perioadă în care apar tot mai multe voci care critică privatizările din ultimul deceniu; fostul premier Nicolae Văcăroiu spune că 80% din privatizările din România au fost eşecuri, iar analistul Daniel Dăianu crede că unele privatizări puteau fi evitate sau făcute într-un mod mai inteligent.

    Cât de inteligent vor fi făcute privatizările anunţate de ministrul Vosganian – Plafar, Sanevit Arad, Şantierele navale de la Mangalia, Oltchim – şi cum vor reacţiona mediul de afaceri, analiştii şi politicienii, vom vedea. Ministrul economiei a anunţat că pe lângă privatizări intenţionează să propună angajări în industria de apărare. “De asemenea, vom prezenta caietul de sarcini pentru parteneriatul de la Cuprumin şi vom propune Ministerului Finanţelor o solicitare de a permite angajarea câtorva sute de persoane în industria de apărare, unde am evaluat portofoliul de comenzi şi există semne că putem dezvolta această industrie”, a afirmat Vosganian.

    Ministrul economiei spune că pentru Oltchim a primit oferte scrise din partea unor “mari companii din domeniu” şi va începe discuţii cu acestea. Iar premierul Victor Ponta a ţinut morţiş să fie cap limpede şi l-a sfătuit pe Vosganian să fie atent la “escroci”. “Orice fel de mare investitor serios, puteţi discuta cu el şi eu îl voi primi. Atenţie la escroci! Au mai fost nişte escroci care reprezentau pe nu ştiu cine şi aveau banii pe nu ştiu unde şi aţi văzut ce s-a întâmplat anul trecut”, a afirmat Ponta.

  • Când vor avea loc şi cât vor costa alegerile parlamentare. Cum vom vota

    Alegerile nu vor avea loc pe bază de carte de alegător. Prin ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvern au fost prorogate termenele de aplicare a dispoziţiilor legale privind cărţile de alegător şi registrul electoral din cauza faptului că până în prezent nu tuturor cetăţenilor români cu drept de vot le-au fost eliberate cărţi de alegător şi, din cauza subfinanţării, registrul electoral nu e operaţional. Prin urmare, prezenţa la vot la alegerile parlamentare din 2012 se va certifica prin aplicarea ştampilei cu menţiunea VOTAT şi data scrutinului sau a unui timbru autocolant cu menţiunea VOTAT şi data scrutinului pe actul de identitate.

    A fost adoptată şi hotărârea care stabileşte bugetul şi cheltuielile alegerilor parlamentare. Bugetul total aprobat este de 199 de milioane de lei, defalcat după cum urmează: 176,01 milioane lei către Ministerul Administraţiei şi Internelor, 4,55 milioane lei către Institutul Naţional de Statistică prin Secretariatul General al Guvernului, 11,2 milioane lei către Autoritatea Electorală Permanentă, 5,25 milioane lei către Ministerul Afacerilor Externe şi 1,99 milioane lei către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

    Hotărârea de Guvern mai prevede înfiinţarea în perioada electorală a unei comisii de transparenţă compusă din câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar, din doi reprezentanţi ai Clubului Român de Presă şi un reprezentant al Autorităţii Electorale Permanente – această comisie va avea rolul de a supraveghea modul în care se vor efectua cheltuielile pentru organizarea alegerilor. Totodată, vor fi înfiinţate la nivel central şi judeţean comisii tehnice pentru coordonarea şi urmărirea îndeplinirii sarcinilor prevăzute în legislaţia în vigoare în domeniul alegerilor.

    Au fost aprobate, de asemenea, modelul timbrului autocolant şi condiţiile de tipărire, de gestionare şi de utilizare a acestuia la alegerile pentru Camera Deputaţilor şi Senat, modelele pentru copia de pe lista electorală permanentă, lista electorală suplimentară, extrasul de pe copia listei electorale permanente sau a listei suplimentare şi ale altor tipizate ce vor fi folosite pentru alegeri. S-au aprobat şi modelele buletinelor de vot şi ale ştampilelor de vot.

  • REFERENDUM 2012. Ghid de combatere a fraudelor la vot

    Partidul Noua Republică a întocmit pentru observatori şi alegători un ghid de combatere a fraudelor la vot, conţinând următoarele precizări practice:

    În timpul desfăşurării votului, fiecare votant este verificat pe baza cărţii de identitate, este bifat pe listă şi semnează în dreptul numelui său. Primeşte ştampila de vot şi un singur buletin pe care îl va introduce ulterior în urnă. Pe cartea de identitate se aplică autocolantul şi ştampila secţiei respective.

    Persoanele care doresc să voteze, dar nu se regăsesc pe listele de la secţia respectivă pot vota pe baza actelor de identitate legale, după ce vor fi înscrise pe o listă suplimentară unde se vor trece toate datele de identitate.

    După lege, urna mobilă va fi utilizată numai pentru persoanele care nu se pot deplasa din motive medicale şi solicită acest lucru direct sau prin intermediul rudelor. Urna se deplasează la solicitanţi însoţită de două persoane din comisia de vot, reprezentând interese diferite, sau de un membru al comisiei şi un observator independent. Aceste persoane vor pleca cu un număr de buletine egal cu numărul solicitărilor şi cu o listă suplimentară pentru urna mobilă pentru a înregistra datele de identitate ale votanţilor aflaţi la domiciliu sau în spitale. La întoarcerea echipei, se probează concordanţa datelor de pe listă cu numărul de solicitări.

    La închiderea votului:
    • se numără şi se anulează prin barare (nu prin ştampilare, pentru că se confundă cu voturile nule) şi menţiunea “anulat” toate buletinele rămase neutilizate în procesul de votare,
    • se numără votanţii, de pe listele de bază, listele suplimentare şi cele care au însoţit urna mobilă,
    • se înregistrează în procesele verbale,
    • se deschide urna şi se numără buletinele de vot introduse.

    Numărul buletinelor trebuie să reprezinte diferenţa dintre numărul total de buletine distribuite secţiei şi numărul celor anulate pentru că nu au fost utilizate.

    Buletinele din urnă trebuie să fie apoi aşezate pe trei categorii: Da, Nu şi voturi anulate. Se vor anula numai buletinele din care nu rezultă intenţia de vot pentru Da sau Nu, deci cele albe, cele pe care s-au pus ştampile atât pentru Da, cât şi pentru Nu şi cele pe care ştampila s-a pus în afara căsuţelor respective, intenţia de vot nefiind clară.

    Se trec în procesele verbale numărul de voturi exprimate, numărul de voturi anulate, numărul de voturi pentru Da, numărul de voturi pentru Nu.

    Procesele verbale sunt semnate de membrii comisiei şi observatori în dreptul numelui lor în clar. Se sigilează buletinele de vot şi se deplasează procesele verbale şi buletinele la Biroul electoral.

    De asemenea, trebuie să fie trecut numărul de votanţi aflaţi pe listele primare, numărul de votanţi pe listele suplimentare şi număr de votanţi de pe listele urnei mobile.

    Fiecare membru al comisiei şi observatorii trebuie să plece cu un proces verbal în copie, semnat de membrii comisiei, copie pe care observatorul o va da celor care centralizează datele culese de observatori, pentru a putea fi comparate cu datele oficiale.