Tag: stampila

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Ce înseamnă vot valabil exprimat. Diferenţa dintre buletinele de vot anulate şi cele nule

    Votul este valabil exprimat şi atunci când:
    – deşi ştampila cu menţiunea “VOTAT” aplicată a depăşit limitele patrulaterului, opţiunea alegătorului este evidentă;
    – tuşul s-a imprimat şi pe cealaltă parte a foii pe care a fost aplicată ştampila cu menţiunea “VOTAT”;
    – ştampila a fost aplicată de mai multe ori în acelaşi patrulater sau atât într-un patrulater, cât şi în afara oricărui alt patrulater;
    – efectuarea de ştersături sau acoperirea prin scriere a buletinelor de vot nu atrage nulitatea acestora.

    După ce au votat, alegătorii vor îndoi buletinele, astfel încât pagina netipărită care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le vor introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea acestuia.

    Buletinele de vot anulate sunt buletinele neîntrebuinţate. Ele poartă pe diagonala primei pagini menţiunea “ANULAT”, înscrisă de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare după încheierea procesului de votare. Buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

    Sunt nule următoarele categorii de buletine de vot:
    – buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila de control a secţiei de votare;
    – buletinele de alt model decât cel legal aprobat;
    – buletinele de vot pe care nu a fost aplicată ştampila cu menţiunea “VOTAT”;
    – buletinele de vot la care ştampila cu menţiunea “VOTAT” este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora.

    Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea simplă de voturi valabil exprimate ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.

    Dacă niciunul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, indiferent de prezenţa la vot.

  • Ce ne-a pregătit Poliţia pentru ziua alegerilor (FOTO)

    Alţi 10.810 de poliţişti, în perioada desfăşurării procesului electoral, se vor afla în stradă, pentru a asigura măsuri de ordine şi linişte publică. De asemenea, pentru soluţionarea solicitărilor şi semnalărilor cu privire la evenimentele produse în ziua alegerilor, la nivel naţional, vor acţiona 3.678 de poliţişti, constituiţi în 1.002 echipe operative.

    Totodată, a fost stabilit şi un efectiv de rezervă format din 1.392 de poliţişti, care va fi în permanenţă pregătit să acţioneze, dacă situaţia operativă va impune acest lucru, împreună cu structurile de jandarmi. Astfel, în total, peste 32.000 de poliţişti vor fi angrenaţi în misiuni, duminică, 10 iunie, pentru buna desfăşurare a scrutinului electoral, informează Poliţia Română.

    Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia Informare şi Relaţii Publice, a organizat la rândul său, începând din 10 mai, o campanie de informare şi conştientizare a cetăţenilor cu drept de vot cu privire la riscurile nerespectării legislaţiei referitoare la procesul electoral – “Mita şi votul ilegal înseamnă închisoare!”.

    Poliţiştii, jandarmii şi pompierii participanţi la acţiune au oferit cetăţenilor informaţii referitoare la prevederile legii electorale şi consecinţele încălcării acesteia, explicând că cei care dau sau primesc mită electorală şi cei care votează de mai multe ori în ziua scrutinului comit infracţiuni şi sunt pasibili de pedeapsă cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.