BusinessMagazin

Tag: stadioane

  • Sorin Pâslaru, ZF: Când vor apărea şi campusuri şcolare moderne pe măsura ritmului construcţiilor de stadioane noi? România educată nu merge fără infrastructură nouă în educaţie şi salarii mai bune pentru profesori

    Compania Naţională de Investiţii (CNI) livrează câte unul sau două stadioane noi pe an din 2018 încoace, şi este foarte bine că România se mişcă în direcţia construcţiei unei infrastructuri sportive moderne. Acum urmează să se facă stadioane noi la baza Dinamo şi în Constanţa.

    Însă nu se înţelege de ce nu urcă mai în faţă pe lista de priorităţi bugetare construcţia de campusuri educaţionale de nivel occidental care să aducă şi în spaţiul public calitatea infrastructurii din sistemul privat.

    CNI are un buget de circa 500 milioane de euro pe an din care cea mai mare parte se duce pe construcţia de stadioane noi, pentru care până în prezent s-au cheltuit 600 milioane de euro, în total.

    Din lista CNI – este adevărat, bine pusă la punct, cu posibilitate de filtrare şi cu informaţii detaliate – reiese că la secţiunea „instituţii de învăţământ” figurează doar 4 (patru) entităţi finalizate: două cămine studenţeşti în Arad şi Alba Iulia, extinderea unei creşe din Cluj, toate finalizate în 2022 şi construirea unui corp al Universităţii Valahia din Alexandria, în 2019. (Alexandria, un oraş de 40.000 de locuitori, are universitate?!).

    Deci din sute de obiective de investiţii – săli de sport, bazine de înot, aşezăminte culturale, patinoare, drumuri sau reabilitări termice de clădiri – doar patru obiective de investiţii cu destinaţia învăţământ au fost finalizate până în prezent.

    Aceasta în condiţiile în care diferenţa cea mai mare între sectorul privat de educaţie şi sectorul public este dată, la fel ca în sănătate, în primul rând de infrastructură şi echipare şi nu de personalul didactic, care de multe ori este acelaşi sau provine de la stat.

    Dacă în ultimii 20 de ani au apărut şcoli private cu infrastructură de calitate, infrastructură care permite desfăşurarea unor ore cu mai puţini elevi în clasă, luarea mesei de prânz şi activităţi suplimentare după orele de curs – sportive sau de alt tip, de ce Ministerul Educaţiei nu s-a inspirat dintr-un astfel de campus pentru a face şi în sectorul public ceva similar? Dacă măcar 10% din bugetul CNI de 500 mill euro pe an s-ar aloca pentru campusuri noi, s-ar face 5 campusuri noi a câte 10 milioane de euro anual.

    Măcar la început ca proiect pilot, apoi câte unul în fiecare sector din Bucureşti şi în judeţe. Merg miniştri, inspectori şi profesori an de an în delegaţii în Europa de Vest. Nu văd cum sunt şcolile acolo şi să preluăm modelul? Ce discută d-na ministru Ligia Deca cu preşedintele Iohanis când vorbesc despre educaţie? Au şi ei machete pe masă ca altădată să se contrazică unde pun sala de sport, sala de muzică sau cantina într-un super complex educaţional construit pe vreun teren viran din Bucureşti unde astăzi sunt oamenii alergaţi de câini?

    Sau se contrazic dacă sunt mai bune „modulele” faţă de trimestre sau semestre? E mai bine fără teze? Mai ştiu copiii că e nevoie de efort şi de concentrare dacă ai spart anul şcolar cu şapte pauze şi vacanţe?

    În ritmul actual de scădere al natalităţii, în curând populaţia unor oraşe precum Tg. Jiu sau Bistriţa va încăpea pe stadioanele noi construite. Nu ar fi normal ca mai întâi să fie alocate fonduri pentru campusuri şcolare moderne şi apoi, dacă sunt rezultate bune la fotbal în capitala judeţului respectiv, să meargă banii către stadionul municipal?

    Sigur, va veni imediat să spună Ministerul Învăţământului  – nu suntem noi responsabili cu construcţia de şcoli, ci autorităţile locale. Da. Dar dacă an de an văd că primarii pun banii în nesfârşite schimbări de borduri sau în gărduleţe, nu se poate face un plan nou, nu se poate face o schimbare?

    Iată, construcţia de creşe a fost adoptată la nivel guvernamental. Au trecut de la primării la guvern, adică de fapt tot la CNI, singura entitate centrală care mai are capacitatea de contracta şi livra edificii publice, de la stadioane, drumuri, reţele de apă şi până la unităţi sanitare.

    Nu e simplu. E plin guvernul de scriitori de legi, dar mai puţini de oameni care să ştie să scrie proiecte. Să ştie ce să ceară unei companii de construcţii. Dar ca să ceară, cuiva trebuie să-i pese.

    Deocamdată de modernizarea educaţiei nu îi pasă nimănui în România. Nu mai vorbim şi de salarizarea profesorilor, aflată la nivelul cel mai de jos, încât au ajuns profesorii de istorie să care mâncare pentru Uber ca să-şi poată achita chiria.

     

     

     

  • Începe EURO 2020: Pierderile provocate de restricţiile aplicate asupra numărului de fani din stadioane pot ajunge la 300 de milioane de euro

    Campionatul european de fotbal ar fi fost o mare realizare din punct de vedere organizaţional şi fără pandemia de Covid-19. Cele 24 de echipe prezente în cadrul competiţiei vor juca pentru prima dată în 11 stadioane din Glasgow până în Baku, o schimbare radicală faţă de modelul tradiţional unde una sau două ţări găzduiau toate meciurile, notează Financial Times.

    Pentru a complica şi mai mult situaţia, pandemia a forţat corpul administrativ al fotbalului european, UEFA, să amâne turneul cu un an, în timp ce restricţiile aplicate asupra numărului de fani din arene ar duce la o scădere a veniturilor de 300 de milioane de euro, rezultat alimentat în mare parte de pierderea banilor din bilete şi ospitalitate.

    Campionatul începe oficial astăzi, 11 iunie, cu un meci Turcia-Italia jucat pe Stadionul Olimpic din Roma, însă virusul va crea o serie de probleme logistice pe întreaga perioadă a competiţiei, a cărei finală este programată pe 11 iulie.

    Organizatorii EURO 2020 – numele turneului nu a fost schimbat întrucât a fost deja imprimat pe milioane de produse – au negociat timp de luni bune cu guvernele, cadrele executive din fotbal şi oficialii din sectorul medical pentru a stabili o serie strictă de protocoale privind călătoriile şi punerea în scenă a meciurilor.

    Rezultatul constă în costurile adiţionale de 10 milioane de euro, generate de măsurile de igienă din cadrul turneului. UEFA se aşteaptă să efectueze aproximativ 24.000 de teste pentru coronavirus în timpul competiţiei, program ce acoperă jucătorii, arbitrii, oficialii echipelor, până şi şoferii antrenorilor.

    Prioritatea organizatorilor este evitarea focarelor, situaţie ce ar putea afecta bunul mers al turneului.

    „Jucători infectaţi, echipe care nu pot juca – acesta este cel mai rău scenariu”, spune Martin Kallen, director executiv al diviziei de evenimente din cadrul UEFA.

    Eforturile vor fi observate cu atenţie de organizatorii Jocurilor Olimpice de la Tokyo, care vor începe la două săptămâni după finala de pe Wembley Stadium din Londra.

    Ideea unei competiţii de fotbal organizate de-a lungul continentului a fost visul lui Michel Platini, fost căpitan al echipei naţionale a Franţei şi fost preşedinte al UEFA. Conceptul a fost gândit ca o celebrare a celui mai jucat sport din lume prin intermediul căreia să fie reflectate realităţile vieţii moderne, de vreme ce biletele ieftine de avion şi rezervările de hotel în online facilitează mai mult ca niciodată prezenţa fanilor în arene.

     Însă pandemia a expus orgoliile din spatele planurilor. Platini şi-a dat demisia în 2016 din cauza unei investigaţii de etică cu privire la efectuarea unor plăţi neînregistrate din partea corpului global de administrare şi control al fotbalului, FIFA. Succesorul său, Aleksander Ceferin, a ţinut discuţii cu privire la mutarea turneului într-o singură ţară – cum ar fi Anglia sau Rusia – din cauza condiţiilor impuse de pandemie.

    Însă a fost decis că planul iniţial a fost mai uşor de implementat prin comparaţie cu renunţarea la anumite contracte comerciale. Ceferin a declarat că experimentul reprezentat de organizarea evenimentului de-a lungul Europei are şanse mici de a mai fi repetat.

    De vreme ce UEFA nu a dorit ca meciurile să fie jucate în arene goale, Dublin şi Bilbao, două dintre oraşele gazdă, au fost forţate să se retragă. Dintre locaţiile care vor găzdui în continuare meciurile de la EURO 2020, Arena Puskas din Budapesta este singura care va fi 100% ocupată.

    De asemenea, în ciuda semnelor conform cărora guvernul britanic ar putea amâna ridicarea restricţiilor de pe 21 iunie, UEFA speră că măsurile vor fi eliminate la timp, finala de la Wembley putând să numere circa 90.000 de oameni.

     

  • UEFA permite, din sezonul viitor al competiţiilor europene, comercializarea alcoolului în stadion

    Decizia luată la sfârşitul lunii mai la Kiev spune că “organizatorul meciului poate vinde şi distribui alcool numai pe stadion sau în imediata sa vecinătate… în limitele impuse de legea naţională şi cea locală de la momentul respectiv”.

    Membrii FSE (Football Supporters Europe) au primit cu bucurie această schimbare, după ce s-au plâns în trecut de interdicţia comercializării alcoolului pe stadioane la meciuri organizate de UEFA. “De mult timp suporterii fotbalului s-au simţit nedreptăţiţi faţă de fanii altor sporturi, cum ar fi rugby”, a declarat Ronan Evain, preşedintele FSE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Din 2018 femeile din Arabia Saudită vor putea asista la orice eveniment sportiv

    Stadioanele din Jeddah, Dammam şi Riyadh sunt pregătite să primească întreaga familie la un eveniment sportiv, la începutul anului 2018, a fost declaraţia oferită pentru Agenţia de presă a Arabiei Saudite, iar asta după ce luna trecută, Arabia Saudită a anunţat că, din iunie 2018, femeile vor avea şi permisiunea de a conduce autoturismele.

    Conform reuters, scopul programului de reformă al Printului Mohammed bin Salman, este de a deschide stilul de viaţă al saudiţilor, dominat în parte de o versiune strictă, conservatoare a islamului sunnit, care limitează rolul femeilor şi de a diversifica economia, care în acest moment se bazează pe exportul de petrol.

  • Care sunt companiile care investesc în fotbalul din România

    Creşterea numărului sponsorilor interesaţi de asocierea cu fotbalul profesionist şi a ponderii veniturilor din sponsorizări, cu până la 10%, reprezintă principalele obiective pentru Liga Profesionistă de Fotbal pentru 2017, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii LPF. Anul acesta, aproximativ 6% din veniturile LPF provin din sponsorizări şi licenţe, restul de 94% fiind venituri înregistrate din drepturi TV.

    Principalii sponsori ai LPF în sezonul trecut au fost Orange (Liga 1 Orange), Adeplast şi Audi, care au derulat campanii pentru suporteri. 

    Parteneriatul încheiat cu Orange anul trecut va aduce din 2017 mai multe acţiuni pe stadioane şi campanii dedicate suporterilor, în plus faţă de oferta clasică de outdoor şi TV.

    De mai mult de 15 ani, fotbalul este una dintre cele mai importante componente din portofoliul de sponsorizări încheiate de Orange, reprezentând o treime din investiţiile grupului în astfel de evenimente, la nivel global. Interesul clienţilor pentru fotbal şi faptul că acesta este sportul cel mai urmărit din lume stau la baza promisiunii pe care Orange a făcut-o, de a recunoaşte şi a recompensa pasiunea suporterilor pentru fotbal. În România, după mai multe proiecte dedicate, precum pachetul PrePay Suporter sau aplicaţia Fotbal Info, parteneriatul cu Liga Profesionistă de Fotbal a dus mai departe această promisiune şi a adus mai aproape suporterii români de sportul lor preferat.           

    “De-a lungul timpului, proiectele dedicate fotbalului pe care le-am dezvoltat pentru clienţi şi intiţiativele pe care le-am susţinut au făcut ca Orange să devină un nume sinonim cu acest sport pentru publicul român. Ne bucuram că alături de Liga Profesionistă de Fotbal putem duce mai departe misiunea de a le oferi celor pasionaţi de fotbal toate resursele de care au nevoie pentru a fi mai aproape de evenimentele lor preferate, fie că le urmăresc de pe teren sau de acasă“, a declarat  Yves Martin, director de marketing, Orange România. 

    Pentru cea de-a doua competiţie importantă, Cupa Ligii, LPF a început procesul de căutare a unor noi sponsori din sezonul 2017 – 2018. FCMG, construcţii, auto şi companii aeriene sunt principalele industrii din care LPF caută un noi sponsori. Conceptul de sponsorizare are la bază un pachet personalizat care include drepturi de vizibilitate pe canalele partenere, în zona de digital şi print, prin canalele proprii LPF dar şi activităţi pe stadion, în cadrul meciurilor oficiale ale Cupei Ligii. 

    Companii care doresc să îşi crească imaginea de brand sau să dezvolte campanii de marketing / promoţii pentru fanii fotbalului sunt un alt target LPF. Sunt vizate firme din zone precum: servicii financiare, gadget-uri, retail, gaming, IT sau pariuri sportive.

    Conform datelor LPF, bărbaţii cu vârste cuprinse între 18 – 54 ani, din mediul urban sunt principala audienţă a meciurilor de fotbal. În funcţie de echipele care au jucat şi de postul TV care a transmis meciul, audienţa medie/meci este cuprinsă între 1.02% şi 11%. În topul audienţelor se află partidele disputate de Steaua Bucureşti, Dinamo Bucureşti, FC Craiova şi Astra Giurgiu.    

    Fotbalul intern rămâne preferatul românilor, meciurile transmise din Bundesliga având, de exemplu, o audienţă medie de 0.29%, cele din Il Calcio de 0.45%, cele din Primera Division de 0.8% iar cele din Premier League de 0.7%.

    În România, şase stadioane sunt omologate în categoria IV, cea mai înaltă clasificare, conform normelor UEFA: Arena Naţională, Cluj Arena, stadionul CFR Cluj, stadionul Ceahlăul, stadionul Ilie Oana din Ploieşti şi stadionul Astra Giurgiu.

    Până la finalul anului este programată deschiderea unui stadion modern cu 31.000 de locuri la Craiova, iar în 2017 unul la Târgu Jiu, cu aproximativ 12.5 mii de locuri, toate acoperite. Pentru perioada 2017 – 2020, există finanţare de la bugetul statului pentru modernizarea stadioanelor Steaua, Dinamo şi Rapid, în cadrul proiectului Euro 2020. Tot cu finanţare de stat se va finaliza şi stadionul UTA.

    Investiţiile făcute în stadioane se observă şi în creşterea numărului de spectatori. În campionatul 2015 – 2016, au fost prezenţi pe stadioane aproximativ 1 milion de români, cifră asemnănătoare cu cea din sezonul 2014 – 2015, campionat care s-a jucat în vechea formulă, cu mai multe meciuri.

    Pentru 2017, LPF are în vedere creşterea numărului de spectatori pe stadioane cu 10 – 15%.

  • Cum vor arăta stadioanele construite pentru Cupa Mondială din Qatar – FOTO

    Încercând să facă uitate controversele din ultima perioadă, autorităţile din Qatar au dezvăluit cele mai recente planuri ale stadioanelor ce urmează să fie construite pentru Cupa Mondială din 2022. 
     
    Stadionul Al Bayt va fi situat în mijlocul unui complex construit pentru eveniment, care va include magazine, restaurante şi zone de agrement precum ciclism sau călărie, relatează ei de la Business Insider.
     
    Designul, despre care autorităţile spun că “reflectă istoria şi cultura Qatar-ului”, este realizat de arhitecţi din statul arab. Fiind unul din stadioanele pe care se vor juca semifinalele, construcţia are o capacitate de 60.000 de locuri. 
     
    Responsabilii cu proiectul au dat asigurări că noul stadion va respecta toate normele de eficienţă energetică, răspunzănd astfel criticilor aduse faţă de lipsa de sisteme destinate reducerii consumului electric.
     
    Al Bayt este al doilea stadion prezentat, după Al Wakrah.

  • Cum arată stadioanele din Brazilia cu 50 de zile înainte de începerea campionatului mondial – GALERIE FOTO

    Arena Corinthians din Sao Paula se află într-o stare îngrijorătoare – construcţia a fost întârziată după ce anul trecut un muncitor ţi-a pierdut viaţa, iar amenajările sunt departe de cum ar trebui să arate la data de 12 iunie, atunci când stadionul va găzdui primul joc, relatează Business Insider.

    Opt din cele 12 stadioane sunt însă terminate şi par a fi de o condiţie extraordinară. Cele la care lucrările nu sunt încheiate se află în Sao Paulo, Porto Alegre, Curitiba şi Cuiaba, iar FIFA şi-a exprimat în mai multe rânduri nemulţumirea.

    Cum arată stadioanele din Brazilia cu 50 de zile înainte de începerea campionatului mondial – GALERIE FOTO

  • Lumea se pregateste deja pentru Cupa Mondiala din 2022. Qatarul mizeaza pe stadioane cu energie solara

    Pana in prezent 11 state si-au depus ofertele pentru editiile 21
    si 22 ale Cupei Mondiale, Qatarul fiind prima tara din Orientul
    Mijlociu care s-a angajat sa gazduiasca o asemenea editie, conform
    publicatiei Inhabitat.

    Daca va fi ales, Qatarul va construi trei noi stadioane
    ecologice si va renova alte doua in vederea meciurilor.

    Vedeti o
    galerie foto     cu stadioanele care ar urma sa existe in Quatar pe

    www.zf.ro