BusinessMagazin

Tag: srr

  • SURPRIZA începutului de an: care este bugetul fabulos atribuit de guvernul Grindeanu celor de la TVR

    Pe de altă parte, Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) va avea un buget de 383,000 milioane lei, ceea ce echivalează cu o creştere aproape dublă, mai precis de 98,61% faţă de anul precedent, iar Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) va avea un buget de 9,851 milioane lei, cu 3,17% mai mult decât în 2016.

    SRTv are alocată pentru cheltuieli curente suma de 950,000 milioane lei, dintre care, după cum urmează, la capitolul Bunuri şi servicii sunt alocaţi 5,713 milioane lei, în timp ce la capitolul Alte transferuri este alocată suma de 944,287 milioane lei.

    SRR are alocată suma de 383,000 milioane lei pentru cheltuieli curente, din care pentru Bunuri şi servicii 13,730 milioane lei, iar pentru Alte transferuri, 369,270 milioane lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SURPRIZA începutului de an: care este bugetul fabulos atribuit de guvernul Grindeanu celor de la TVR

    Pe de altă parte, Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) va avea un buget de 383,000 milioane lei, ceea ce echivalează cu o creştere aproape dublă, mai precis de 98,61% faţă de anul precedent, iar Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) va avea un buget de 9,851 milioane lei, cu 3,17% mai mult decât în 2016.

    SRTv are alocată pentru cheltuieli curente suma de 950,000 milioane lei, dintre care, după cum urmează, la capitolul Bunuri şi servicii sunt alocaţi 5,713 milioane lei, în timp ce la capitolul Alte transferuri este alocată suma de 944,287 milioane lei.

    SRR are alocată suma de 383,000 milioane lei pentru cheltuieli curente, din care pentru Bunuri şi servicii 13,730 milioane lei, iar pentru Alte transferuri, 369,270 milioane lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directorul general SRR, Ovidiu Miculescu, urmărit penal pentru abuz în serviciu

    Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au început urmărirea penală faţă de mai mulţi membri ai Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR), printre care şi preşedintele director general SRR, Ovidiu Miculescu, dar şi Ducu Bertzi.

    “Procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale şi faţă de: Miculescu Ovidiu, Bertzi Alexandru, Moise Adrian Valentin, Rădulescu Adelina, Savu Ileana şi Florea Ana (alături de Demeter Andras Istvan, Fugaru Mirela-Ioana, Voicu Mihai, Olaru Stejărel-Nicolae şi Moşneag Doina), membri ai Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune pentru comiterea unor prezumtive infracţiuni de abuz în serviciu, prev. de art. 297 C.pen. şi conflict de interese, prev. de art. 301 C.pen”, potrivit unui comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, remis miercuri MEDIAFAX.

    Procurorii spun că, în perioada iulie 2011 – ianuarie 2014, aceştia ar fi participat la luarea unor decizii în cadrul şedinţelor Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune în urma cărora au fost încheiate mai multe contracte de prestări servicii, în baza cărora aceştia au obţinut în mod ilegal foloase patrimoniale în cuantum total de aproximativ 400.000 lei.

    Radio România a transmis, marţi, un comunicat prin care afirmă: „Consiliul de Administraţie nu are nicio legătură, în mod direct sau indirect, cu vreo firmă de turism care a încheiat contract cu Societatea Română de Radiodifuziune”, „contrar informaţiilor publicate în presă”.

    De asemenea a specificat faptul că cercetarea în curs se referă la mandatul Consiliului de Administraţie anterior, nu la cel actual.

  • Alegerile pentru locurile salariaţilor în CA al SRR, anulate de instanţă. Decizia nu este definitivă

    “Curtea de Apel Bucureşti a hotărât, în data de 5 iunie 2015, anularea alegerilor ce s-au organizat în data de 3 iunie 2014 pentru cele două locuri destinate reprezentanţilor salariaţilor în Consiliul de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune-SRR, solicitând, totodată, pârâtei, publicarea hotărârii într-un ziar de circulaţie naţională şi pe pagina de internet a SRR, precum şi acordarea de daune morale reclamanţilor”, potrivit unui comunicat remis, luni, agenţiei MEDIAFAX de Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind.

    Potrivit comunicatului, Curtea de Apel a confirmat astfel “ilegalităţile sesizate de Sindicatului Unit al Salariaţilor-Radio România şi de Comitetul Executiv al Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind faţă de Dispoziţia Comitetului Director al Societăţii Române de Radiodifuziune nr. I.23 din 3 iunie 2014 semnată de Ovidiu Miculescu, Preşedinte – Director general, de a interzice accesul persoanelor din afara instituţiei de a candida pentru locurile prevăzute de lege în Consiliul de Administraţie, ca reprezentanţi ai salariaţilor şi, totodată, ai societăţii civile”.

    Totodată, prin acest comunicat, MediaSind solicită Parlamentului să demită, în regim de urgenţă, Consiliul de Administraţie al SRR, prin respingerea raportului de activitate al instituţiei. MediaSind are în vedere în solicitarea sa atât decizia CAB, cât şi faptul că “există în cercetare o plângere penală privind abuzurile în cazul alegerilor din SRR”.

    În fapt, Sindicatul Unit al Salariaţilor – Radio România (SUS-Radio România), Cristian Pîrvulescu, Adrian Moise, Teodora Stanciu, Elena Jipescu şi Niculae Lev-Iulia au dat în judecată Societatea Română de Radiodifuziune pe 1 iulie 2014, printr-un dosar înregistrat la Curtea de Apel Bucureşti, secţia Contencios administrativ şi fiscal, cerând anularea rezultatului alergerilor din instituţie, pentru desemnarea celor doi reprezentanţi ai salariaţilor în CA al SRR.

    Pe 6 iunie 2014, Adrian Moise, preşedinte al SUS-Radio România, a declarat, pentru MEDIAFAX, că membrii Comitetului Director al SRR au decis regulamentul scrutinului, potrivit căruia la acele alegeri nu pot candida şi persoane din afara Radioului Public, aşa cum s-a întâmplat la precedentele alegeri organizate în instituţie. El a contestat totodată faptul că mai multe propuneri de candidatură au fost respinse la alegerile organizate de SRR. Printre acestea s-au numărat şi cele făcute de SUS-Radio România – Adrian Moise, Cristian Pîrvulescu, Teodora Stanciu şi Elena Jipescu.

    În acest proces, Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis pe 5 iunie să anuleze articolele 1-5 din Regulamentul privind desfăşurarea alegerilor de desemnare a candidaţilor pentru reprezentanţii salariaţilor în CA al SRR, aprobat prin dispoziţia Comitetului Director al SRR din 3 iunie 2014.

    De asemenea, CAB a anulat procesul verbal de stabilire a clasamentului final al alegerilor, înregistrat la SRR pe 7 iunie 2014, şi a obligat SRR la plata sumei de 100 de lei despăgubiri către fiecare reclamant persoană fizică pentru încălcarea dreptului de acces în funcţii şi demnităţi publice.

    Totodată, instanţa a obligat SRR să publice hotărârea într-un ziar de circulaţie naţională şi pe pagina sa de internet, pe cheltuiala sa, şi la plata sumei de 1.100 lei cheltuieli de judecată către reclamantul Sindicatul Unit al Salariaţilor – Radio România.

    Hotărârea CAB poate fi atacată cu recurs în 15 zile de la comunicare.

    Nicoleta Balaci şi Adrian Doroş au fost validaţi în 2014 ca reprezentanţi ai salariaţilor Radioului Public în viitorul Consiliu de Administraţie al instituţiei, după cum au declarat la momentul respectiv, pentru MEDIAFAX, surse din Societatea Română de Radiodifuziune.

    Totodată, Marius Dorian Tănase şi Mihai Maiorescu au fost validaţi ca membri supleanţi ai Nicoletei Balaci şi Adrian Doroş în CA al SRR.

    Potrivit Legii 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societatii Române de Radiodifuziune, personalul angajat al instituţiei desemnează, prin vot secret, candidaţii pentru două locuri în Consiliul de Administraţie, în cadrul unui scrutin organizat de conducerea SRR. Membrii CA, inclusiv cei doi aleşi de salariaţi, sunt desemnaţi însă ulterior, prin votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului.

    Societatea Română de Radiodifuziune deţine în prezent posturile Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Antena Satelor, Radio3Net, Radio Bucureşti, peste 10 staţii regionale şi locale şi Radio Chişinău. Acestora li se adaugă postul online pentru copii Radio Junior şi agenţia de presă Rador.

  • Radioul Public vrea să cumpere 10 autoturisme, cu peste 100.000 de euro

    Potrivit documentului, s-a aprobat iniţierea procedurii de achiziţie în vederea atribuirii unui contract de furnizare de autoturisme pentru parcul auto al SRR.

    Hotărârea este luată în conformitate cu Planul de investiţii al SRR aprobat pentru anul 2015.

    Valoarea maximă estimată pentru achiziţia celor 10 autoturisme este de 450.000 de lei, exclusiv TVA (peste 102.000 de euro, la cursul de luni al Băncii Naţionale a României, de 4,4110 lei pentru un euro).

    SRR vrea să cumpere 4 autoturisme cu câte 5+2 locuri, 3 autoturisme cu câte 5 locuri, clasa compactă, şi 3 autoturisme cu câte 5 locuri, clasa medie.

    Prin această investiţie se doreşte modernizarea parcului auto al Radioului Public, conform aceluiaşi document.

    Procedura de achiziţie şi criteriul de atribuire se vor stabili de către Serviciul Achiziţii al SRR, în conformitate cu prevederile legale.

    Termenul necesar pentru finalizarea procedurii este luna decembrie, pentru a se asigura livrarea maşinilor anterior datei de 31 martie 2016. Termenul estimat pentru finalizarea procedurii este semestrul al doilea al acestui an.

    “În luna martie 2016 se va încheia durata de derulare a contractului de leasing operaţional în baza căruia SRR utilizează 32 de autoturisme. Pentru ca înlocuirea acestora cu autoturisme în proprietate să nu reprezinte un efort financiar major, este necesar ca, într-o primă etapă, să fie achiziţionate 10 autoturisme”, se spune în acelaşi document.

    Astfel, cele 4 autoturisme cu câte 5+2 locuri urmează să înlocuiască 4 automobile cu câte 5 locuri repartizate în prezent Serviciului Transporturi. Înlocuirea autoturismelor cu capacitate de 5 locuri cu autoturisme de 7 locuri va conduce la eficientizarea transportului de noapte, creând posibilitatea reducerii numărului de curse programate la orele de vârf, potrivit documentului SRR.

    Cele 3 autoturisme, din clasa compactă, cu câte 5 locuri vor fi destinate activităţilor curente de producţie editorială, iar cele 3 autoturisme, din clasa medie, cu câte 5 locuri vor fi destinate activităţilor productive (în prezent, parcul auto al Serviciului Transporturi include un singur autoturism din această clasă, în proprietatea SRR).

    În anul 2012, Societatea Română de Radiodifuziune a cumpărat 32 de autoturisme, valoarea contractelor de leasing încheiate în acest sens cu societatea Premium Leasing SRL ridicându-se la o sumă totală de circa 420.000 de euro, potrivit unui anunţ de atribuire publicat la momentul respectiv de Radioul Public. Cele 32 de autoturisme au fost achiziţionate prin licitaţie deschisă, printr-un contract de leasing atribuit, pe 27 martie 2012, Premium Leasing SRL, o societate din cadrul Grupului Ţiriac.

    Totodată, în anul 2011, Radioul Public a cumpărat 18 autoturisme, prin licitaţie deschisă, valoarea contractelor de leasing încheiate în acest sens cu Ţiriac Auto SA ridicându-se la o sumă totală de peste 180.000 de euro. Contractele au fost atribuite în data de 30 noiembrie 2011.

    La momentul respectiv, reprezentanţii SRR au declarat că Radioul Public îşi înnoieşte parcul auto, având în vedere că peste 90% dintre autovehiculele din parcul său auto erau la momentul respectiv uzate fizic. Atunci au fost scoase din circulaţie 55 de autoturisme mai vechi de 10 ani.

  • Curtea de Conturi constată nereguli legate de achiziţia unor maşini, la Radioul Public

    Ca urmare a efectuării misiunii de audit financiar la Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) în 2013, Curtea de Conturi a constatat că s-au menţinut nejustificat în contul “Creditori diverşi” sume care, la 31 decembrie 2013, erau prescrise, reprezentând contravaloarea mandatelor poştale nesosite în unitate şi încasări de la persoane fizice pentru societăţi comerciale neidentificate.

    De asemenea, potrivit Curţii de Conturi, nu s-au înregistrat în conturile speciale: “Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate” obligaţii aferente mijloacelor de transport achiziţionate prin leasing operaţional (31 de autoturisme Hyundai şi 1 autoturism Ford Mondeo); “Dobânzi de plătit” dobânzi aferente contractelor de leasing financiar prin care s-au achiziţionat 13, respectiv 5 autoturisme marca Hyundai; “Giruri şi garanţii primite” toate garanţiile de participare la licitaţie şi de bună execuţie, constituite în favoarea entităţii.

    De asemenea, în evidenţa specială a SRR nu au fost evidenţiate unele obligaţii şi drepturi, iar unele elemente patrimoniale nu au fost inventariate, se spune în raportul public pe anul 2013 al Curţii de Conturi.

    În raport se mai spune că programul anual al achiziţiilor publice efectuate atât din surse proprii ale SRR, cât şi din surse de la bugetul de stat, pentru anul 2013, nu a fost aprobat în termenul legal şi nu a fost actualizat cu toate achiziţiile efectuate de entitate în anul 2013.

    Curtea de Conturi recomandă verificarea, în totalitate, a soldurilor analitice ale contului “Creditori diverşi” şi clarificarea componenţei acestora pentru depistarea sumelor prescrise.

    Totodată, Curtea de Conturi recomandă Radioului Public analiza tuturor operaţiunilor economice de leasing operaţional efectuate până în prezent, pentru reflectarea în evidenţa extrabilanţieră a obligaţiilor aferente acestor tranzacţii, dar şi analiza tuturor operaţiunilor de leasing financiar, aflate în desfăşurare, pentru a se asigura reflectarea în evidenţa extrabilanţieră a dobânzilor de plată stipulate în contractele aferente.

    SRR trebuie să analizeze şi garanţiile de participare la licitaţii şi de bună execuţie constituite cu instrumente de garantare efectuate până în prezent şi înregistrarea acestora în contul special “Giruri şi garanţii primite”.

    În plus, Curtea de Conturi recomandă Radioului Public să respecte, în totalitate, prevederile legale privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii şi valorificarea rezultatelor inventarierii.

  • Bugetul SRR pe 2015, de 192,9 mil. lei, avizat cu un amendament care prevede majorarea cu 800.000 lei

    Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) a solicitat de la bugetul de stat, pentru a-şi desfăşura activitatea în 2015, o sumă totală de 192.948.000 de lei. Suma este în scădere cu 7,07% faţă de 2014, când Radioul Public a beneficiat de 207.630.000 de lei de la bugetul de stat.

    La şedinţa de marţi, senatorul PDL Marius Paşcan a propus un amendament prin care să se suplimenteze bugetul SRR cu suma de 800.000 de lei, necesară pentru a menţine funcţional serviciul Radio România Internaţional.

    “Din punctul nostru de vedere, bugetul pe 2015 este un buget echilibrat, am solicitat, bineînţeles, în discuţiile cu Ministerul de Finanţe bani mai mulţi pentru capitolul «Alte transferuri», respectiv pentru formaţiile muzicale, pentru că proiectele culturale pe care Radio România le dezvoltă sunt tot mai multe şi tot mai de succes. Ne încadrăm la limită şi în acest buget. Sigur că voiam să dezvoltăm acest lucru. Totodată, am primit mai puţin decât am solicitat pe acest capitol (…) Suntem în parametri, putem funcţiona cu acest buget, deşi am fi vrut să ne dezvoltăm mai mult, să ne dezvoltăm proiectele culturale, dar o vom face. Avem o problemă tehnică pe care cred că va trebui să v-o prezentăm atât dumneavoastră, cât şi colegilor dumneavoastră de la comisia de buget – finanţe. E o chestiune paradoxală, la ultima rectificare, pentru a veni cu banii pentru SNR (Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, n.r.) în sfârşit la zi, am primit o suplimentare de 17 milioane (de lei, n.r.). Practic, neavând funcţional Consiliul de Administraţie, suntem în situaţia de a nu-i putea folosi, pentru că el excede aprobării din bugetul pe 2014”, a declarat Ovidiu Miculescu, preşedinte-director general al SRR.

    De asemenea, acesta a precizat că anul 2014 “probabil a fost cel mai bun an ca eficienţă şi ca performanţă din ’94 încoace”.

    La rândul său, deputatul Mădălin Voicu a declarat: “Ca şi anul trecut, vreau să vă spun că am constatat (…) că Societatea Română de Radiodifuziune cred că este – şi nu exagerez cu nimic – instituţia care a arătat că, fiind bine gestionată, are şi rezultate foarte bune. (…) Cred că instituţia pe care domnul preşedinte Ovidiu Miculescu o conduce este una etalon (…), este un exemplu pozitiv şi în felul ăsta constatăm că se poate face mai mult decât se aşteptau sau gândeau unii”.

    Potrivit proiectului de buget, din suma totală aprobată pentru 2015, 167.500.000 de lei reprezintă plata către Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, care asigură emisia canalelelor Radioului Public, 8.248.000 de lei este suma necesară pentru funcţionarea Direcţiei Radio România Internaţional, 16.000.000 de lei – pentru funcţionarea Direcţiei Formaţii Muzicale, iar 1.200.000 de lei – pentru funcţionarea Radio Chişinău.

    Suma solicitată de Radioul Public de la bugetul de stat reprezintă 47,24% din totalul finanţării SRR, restul de 52,76% provenind din venituri proprii.

    Societatea Română de Radiodifuziune deţine în prezent posturile Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Antena Satelor, Radio3Net, Radio Bucureşti, peste 10 staţii regionale şi locale şi Radio Chişinău. Acestora li se adaugă postul online pentru copii Radio Junior şi agenţia de presă Rador.

  • TVR solicită un buget de 180,8 milioane lei în 2015, iar Radioul Public cere 192,9 milioane lei

    Potrivit proiectului de buget al Societăţii Române de Televiziune (SRTv) pe 2015, SRTv solicită de la bugetul de stat o sumă de 180.835.000 de lei, cu 5,49% mai puţin faţă de anul acesta, când instituţia a beneficiat de la bugetul de stat de o sumă de 191.349.000 de lei.

    Suma solicitată de SRTv de la buget de stat reprezintă 34,30% din totalul finanţării TVR, restul de 65,70% provenind din venituri proprii.

    În general, banii primiţi de Televiziunea Română de la bugetul de stat sunt pentru funcţionarea TVRi (957.000 de lei) şi pentru Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, care asigură emisia canalelelor TVR (163.200.000 de lei). De asemenea, TVR trebuie să plătească o sumă de 14.050.000 de lei pentru închirierea satelitului pe care sunt emise televiziunile din portofoliul SRTv şi 364.000 de lei pentru închirierea transmisiei Video Over IP.

    Totodată, la capitolul “Maşini, echipamente şi mijloace de transport”, TVR solicită o sumă de 2.264.000 de lei.

    SRTv cuprinde în prezent televiziunile TVR 1,TVR 2,TVR 3, TVR Internaţional, TVR News şi TVR HD, dar şi cinci studiouri teritoriale: TVR Cluj, TVR Iaşi, TVR Timişoara, TVR Craiova, TVR Târgu-Mureş, portalul www.tvr.ro şi platforma www.tvrplus.ro.

    În 2015, între priorităţile TVR, se numără dezvoltarea şi consolidarea pe orizontală. De asemenea, TVR 1, TVR 2 şi TVR International au ca obiective prioritare îmbunătăţirea programelor şi creşterea audienţei, inclusiv prin atragerea de noi segmente de public, concomitent cu îndeplinirea misiunii lor publice.

    De asemenea, proiectul face referire la faptul că TVR şi Societatea Naţională de Radiocomunicaţii derulează un program pilot pentru trecerea, până în iunie 2015, de la emisia terestră analogică la emisia terestră digitală.

    În proiect este abordată şi relansarea TVR în Republica Moldova, care “a fost însoţită de mari aşteptări, în special în rândul publicului fidel (romanofon)”. TVR precizează totodată că se solicită în Republica Moldova difuzarea de filme şi seriale străine cu subtitrare în limba română, filme româneşti de cinematecă şi emisiuni produse în România. De asemenea, SRTv precizează că se străduieşte să amenajeze studioul TV din Republica Moldova, dar lipsa banilor îngreunează această situaţie.

    Pe de altă parte, Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) a solicitat de la bugetul de stat, pentru a-şi desfăşura activitatea în 2015, o sumă totală de 192.948.000 de lei. Suma este în scădere cu 7,07% faţă de 2014, când Radioul Public a beneficiat de o sumă de 207.633.000 de lei de la bugetul de stat.

    Din suma totală, 167.500.000 de lei reprezintă plata către Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, care asigură emisia canalelelor Radioului Public, 8.248.000 de lei este suma necesară pentru funcţionarea Direcţiei Radio România Internaţional, 16.000.000 de lei – pentru funcţionarea Direcţiei Formaţii Muzicale, iar 1.200.000 de lei – pentru funcţionarea Radio Chişinău.

    Suma solicitată de Radioul Public de la buget de stat reprezintă 47,24% din totalul finanţării TVR, restul de 52,76% provenind din venituri proprii.

    Societatea Română de Radiodifuziune deţine în prezent posturile Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Antena Satelor, Radio3Net, Radio Bucureşti, peste 10 staţii regionale şi locale şi Radio Chişinău. Acestora li se adaugă postul online pentru copii Radio Junior şi agenţia de presă Rador.

    Potrivit Legii numărul 41 din 1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, sursele financiare ale celor două societăţi se constituie din alocaţii de la bugetul de stat, din venituri proprii şi din alte surse.

    Veniturile proprii ale Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune provin, după caz, din: sume încasate din realizarea obiectului de activitate; taxe pentru serviciul public de radiodifuziune, respectiv pentru serviciul public de televiziune; penalităţi de întârziere pentru neachitarea la termen a taxelor datorate; sume încasate din publicitate; sume încasate din amenzi şi despăgubiri civile; donaţii şi sponsorizări etc.

    Bugetul instituţiilor finanţate de stat va fi discutat în Parlament în următoarea perioadă.

  • Plenul reunit al Parlamentului discută miercuri numirea unor membri la CNA şi SRR

    Decizia a fost luată de Birourile Permanent reunite, plenul reunit urmând să înceapă de la ora 13.30.

    ”În legătură cu CNA, există două nominalizări din partea Guvernului, care au fost făcute în luna octombrie şi care au fost reconfirmate. S-a făcut o nominalizare din partea grupurilor din Camera Deputaţilor, din partea PSD. Mâine, la ora 10.00 se vor reuni comisiile pentru cultură ale Camerei deputaţilor pentru a prezenta raportul. Aşteptăm şi din partea Preşedinţiei, se mai fac diligenţe, ca să trimită un candidat pentru audierile de mâine”, a spus acesta.

    Cristian Dumitrescu a precizat că miercuri, la orele 13.30, se va desfăşuta şedinţa reunită a Camerei Deputaţilor şi Senatului având ordinea de zi şi aceste nominalizări pentru CNA.

    În ceea ce priveşte numirile în consiliul de administraţie al SRR, Dumitrescu a spus că ”problema se găseşte la comisiile pentru cultură reunite”.

    ”Am primit o scrisoare din partea unui grup de ziarişti, am primit solicitări, pe care le-am transmis pe toate comisiilor pentru cultură reunite, în aşa fel încât să pregătească raportul şi să facem numirile. Aici avem o problemă legată de o decizie a CCR (…)”, a afirmat Cristian Dumitrescu.

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) şi-a încheiat activitatea la sfârşitul lunii octombrie şi o va mai putea relua abia după ce Parlamentul va numi patru noi membri în locul celor ale căror mandate au expirat, respectiv Narcisa Iorga, Cristina Trepcea, Radu Călin Cristea şi Christian Mititelu.

    Pentru ca o şedinţă a CNA să poată să aibă loc, Consiliul trebuie să aibă un cvorum de opt din cei 11 membri numiţi, potrivit Legii audiovizualului.

    La sfârşitul lunii septembrie, Narcisa Iorga a fost propusă pentru un nou mandat de membru titular în CNA, de preşedintele Traian Băsescu, iar Radu Călin Cristea a fost la rândul său propus pentru un nou mandat, de Guvern. De asemenea, Guvernul l-a propus ca membru titular în CNA pe Gabriel Tufeanu. Pe de altă parte, Camera Deputaţilor nu a trimis încă propunerea pentru un membru titular în CNA.

    În cazul Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, pe 16 iunie, plenul Parlamentului a aprobat noua componenţă a Consiliului, cu 332 de voturi “pentru” şi 49 “împotrivă”, membrii CA depunând atunci şi jurământul pentru învestirea în funcţie, după ce mandatul fostului CA al SRR se încheiase la sfârşitul lunii iunie.

    Liderul deputaţilor PNL, George Scutaru, a declarat atunci că, potrivit legii privind funcţionarea TVR şi a SRR, validarea membrilor CA ai SRR se face conform ponderii parlamentare. Scutaru preciza că liberalii trebuiau să aibă două locuri, însă au primit doar unul şi au anunţat că PNl va contesta la Curtea Constuţională numirea noului CA.

    Scutaru preciza atunci că la Curtea Constituţională va fi contestat modul în care PSD a decis ponderea în Consiliul de Administraţie al Radiodifuziunii, prin încălcarea legii.

    Noul Consiliu este format din membrii titulari Mirela Ioana Fugaru, Ilie Virgil Daniel, Ruxandra Săraru (propuşi de grupul parlamentar PSD), Alexandru Ducu Bertzi (propus de PNL), Ovidiu Miculescu (propus de Guvern), Radu F. Alexandru (din partea PDL), Maria Ţoghină (propusă de Administraţia Prezidenţială), Alina Stanciu (propusă de PC), Demeter Andras Istvan (UDMR), Alexandra Dumitraşcu (PPDD), Ana Florea (grupul minorităţilor naţionale), Nicoleta Viorica Balaci şi Adrian Doroş (din partea angajaţilor SRR).

    Judecătorii Curţii Constituţionale (CC) au decis, pe 3 iulie, că hotărârea Parlamentului privind numirile în noul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune nu a fost constituţională, întrucât nu s-au respectat prevederile privind nominalizarea candidaţilor în funcţie de algoritmul politic şi de ponderea grupurilor parlamentare.

  • Licitaţia pentru vânzarea publicităţii Radioului Public: ofertele pot fi depuse până pe 25 septembrie

    Licitaţia a fost demarată după ce Consiliul de Administraţie al Radioului Public a aprobat, printr-o hotărâre, iniţierea procedurii de achiziţie în vederea cumpărării unor servicii de gestionare şi vânzare a spaţiului publicitar SRR, prin reprezentare media, pentru perioada 1 ianuarie 2015 – 31 decembrie 2016, după cum agenţia MEDIAFAX a relatat pe 6 august.

    Potrivit unui anunţ publicat pe site-ul e-licitatie.ro, termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare la licitaţia deschisă organizată de SRR este 25 septembrie, ora 10.00. Ofertele vor fi deschise în aceeaşi zi, de la ora 12.00, la sediul din Bucureşti al Societăţii Române de Radiodifuziune.

    Potrivit caietului de sarcini al licitaţiei, această procedură vizează “identificarea şi stabilirea celui mai bun şi profesionist partener în domeniul gestionării şi vânzării spaţiului publicitar, care să asigure SRR venituri cât mai mari din publicitate”. Această activitate se va desfăşura pe parcursul a doi ani, în urma încheierii unui acord-cadru şi ulterior a două contracte subsecvente anuale.

    Spaţiul publicitar al SRR oferit spre gestionare şi vânzare este de maximum 8 minute/oră, aferent fiecăruia dintre posturile Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Antena Satelor, Radio România 3 Net “Florin Pittiş” şi Radio România Regional, în funcţie de specificul şi grila de programe a fiecărui post.

    SRR are în vedere ca, prin achiziţia acestor servicii, operatorul economic declarat câştigător să încheie contracte cu clienţi, în numele şi pe seama Radioului Public, pentru un venit minim garantat anual de 3.150.000 de lei fără TVA (circa 700.000 de euro fără TVA), respectiv 6.300.000 de lei fără TVA (circa 1.400.000 de euro fără TVA), pe 2 ani.

    La evaluarea ofertelor, comisia de evaluare va avea în vedere preţul cel mai scăzut care rezultă din aplicarea celui mai mic comision ofertat la un venit de 9.000.000 de lei, echivalentul a 2.000.000 de euro (exclusiv TVA), pentru 24 luni, respectiv 4.500.000 de lei, echivalentul a 1.000.000 de euro/an (exclusiv TVA).

    Începând din anul în 2012, regia Best Advertising & Consult SRL se ocupă şi de vânzarea spaţiului publicitar aferent posturilor din portofoliul Societăţii Române de Radiodifuziune.

    Valabilitatea contractului de gestionare şi vânzare a spaţiului publicitar al SRR încheiat cu SC Best Advertising & Consult SRL a încetat pe 8 mai 2014.

    În aprilie 2014, Radioul Public a iniţiat procedura de achiziţie de la regia Best Advertising & Consult SRL a unor servicii de vânzare a spaţiului publicitar aferent posturilor din portofoliul său, în perioada 8 mai – 31 decembrie, valoarea contractului fiind de 29.400 de euro (exclusiv TVA).

    În 2013, SRR a avut venituri din publicitate de 3,6 milioane lei, potrivit raportului de activitate pe anul trecut al Radioului Public.

    Societatea Română de Radiodifuziune deţine în prezent posturile Radio România Actualităţi, Radio România Internaţional, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Antena Satelor, Radio3Net, Radio Bucureşti, peste 10 staţii regionale şi locale şi Radio Chişinău. Acestora li se adaugă postul online pentru copii Radio Junior şi agenţia de presă Rador.