BusinessMagazin

Tag: sponsori

  • Cum reuşeşte un tânăr să facă 100.000 de dolari pe lună cu un site. Ideea SIMPLĂ pe care oricine o poate pune în practică

    În cinci ani, platforma de membership online Patreon a strâns două milioane de sponsori care susţin 100.000 de artişti, contribuind cu fonduri în valoare de 350 de milioane de dolari. Ce este însă Patreon?

    Serviciul a fost lansat în mai 2013 de către Jack Conte, împreună cu colegul său de camera Sam Yam. Pe atunci, Conte avea un oarecare success pe YouTube ca muzician şi reuşise să adune pe canalul său de YouTube în jur de 150.000 de subscriberi. De obicei, aduna un milion de vizualizări lunar şi a avut colaborări cu artişti ca Ben Folds şi Nick Hornby. Cu toate acestea, se alegea cu doar 50 de dolari lunar de pe urma site-ului.

    Patreon a fost soluţia. În loc să se focuseze pe milioanele de urmăritori sau pe miile de subscriberi, el a realizat că cel mai bine este să atragă câteva sute de fani înrăiţi care să scoată portofelele şi să fie dispuşi să sponsorizeze cumva activităţile sale creative.

     

    Rezultatele nu au întârziat să apară. În 2014, când mii de patroni i-au oferit peste 7000 de dolari pentru fiecare videoclip nou, a realizat că nu poate să conducă un astfel de site care se întrevedea promotor al unui nou tip de economie online, ca artist indie.

    La început, sponsorii au fost reticenţi înainte de a scoate din buzunar sume chiar şi de un milion de dolari anual, însă lucrurile au început să se mişte.

    La a cincea aniversare, compania a chemat 140 de persoane de la birourile din San Francisco, a găzduit 100.000 de artişti sponsorizaţi de două milioane de patroni.

    De la înfiinţare, fundaţia a strâns peste 350 de milioane de dolari, iar anul acesta, potrivit unui purtător de cuvânt, fondurile vor fi duble faţă de 2017, undeva la 300 de milioane de dolari.

    Cel mai de succes canal înscris pe platforma Patreon, Chapo Trap House, adună lunar 100.000 de dolari, de la cei peste 22.000 de sponsori.

    Un alt exemplu este scriitoarea Laurie Penny, care se numără printre persoanele sponsorizate de fanii săi, şi strânge lunar, de la cei 625 de sponsori, peste 4.000 de dolari.

  • Cum reuşeşte un tânăr să facă 100.000 de dolari pe lună cu un site. Ideea SIMPLĂ pe care oricine o poate pune în practică

    În cinci ani, platforma de membership online Patreon a strâns două milioane de sponsori care susţin 100.000 de artişti, contribuind cu fonduri în valoare de 350 de milioane de dolari. Ce este însă Patreon?

    Serviciul a fost lansat în mai 2013 de către Jack Conte, împreună cu colegul său de camera Sam Yam. Pe atunci, Conte avea un oarecare success pe YouTube ca muzician şi reuşise să adune pe canalul său de YouTube în jur de 150.000 de subscriberi. De obicei, aduna un milion de vizualizări lunar şi a avut colaborări cu artişti ca Ben Folds şi Nick Hornby. Cu toate acestea, se alegea cu doar 50 de dolari lunar de pe urma site-ului.

    Patreon a fost soluţia. În loc să se focuseze pe milioanele de urmăritori sau pe miile de subscriberi, el a realizat că cel mai bine este să atragă câteva sute de fani înrăiţi care să scoată portofelele şi să fie dispuşi să sponsorizeze cumva activităţile sale creative.

    Inevitabilul s-a produs: Uniunea Europeană a început procesul împotriva României. Ce se va întâmpla de acum cu românii

    McDonald’s, ce lovitură! Decizia fulger luată de lanţul de fast-food. ”Nu mai facem faţă”

    Cum reuşeşte un tânăr să facă 100.000 de dolari pe lună cu un site. Ideea SIMPLĂ pe care oricine o poate pune în practică

    Noul paradis al bogaţilor planetei: Oraşul unde orice vis devine realitate, dacă ai suficienţi bani

    Rezultatele nu au întârziat să apară. În 2014, când mii de patroni i-au oferit peste 7000 de dolari pentru fiecare videoclip nou, a realizat că nu poate să conducă un astfel de site care se întrevedea promotor al unui nou tip de economie online, ca artist indie.

    La început, sponsorii au fost reticenţi înainte de a scoate din buzunar sume chiar şi de un milion de dolari anual, însă lucrurile au început să se mişte.

    La a cincea aniversare, compania a chemat 140 de persoane de la birourile din San Francisco, a găzduit 100.000 de artişti sponsorizaţi de două milioane de patroni.

    De la înfiinţare, fundaţia a strâns peste 350 de milioane de dolari, iar anul acesta, potrivit unui purtător de cuvânt, fondurile vor fi duble faţă de 2017, undeva la 300 de milioane de dolari.

    Cel mai de succes canal înscris pe platforma Patreon, Chapo Trap House, adună lunar 100.000 de dolari, de la cei peste 22.000 de sponsori.

    Un alt exemplu este scriitoarea Laurie Penny, care se numără printre persoanele sponsorizate de fanii săi, şi strânge lunar, de la cei 625 de sponsori, peste 4.000 de dolari.

  • Olivia Steer a reacţionat dur după ce organizatorii unui eveniment dedicat sănătăţii i-au retras premiul

    Vedeta Olivia Steer, cunoscută militantă anti-vaccinare, a acuzat una dintre companiile care au sponsorizat evenimentul că a făcut presiuni ca distincţia acordată ei să-i fie anulată.

    “Înţeleg că Aqua Carpatica a fost singurul, dintre sponsorii Galei de aseară, care a cerut anularea premiului ce mi-a fost oferit de către Asociaţia pentru o Viaţă Sănătoasă din România, şantajînd organizatorii că, în caz contrar, îşi retrage finanţarea.

    Motivul invocat sună asa: “Valorile pe care le promovăm sunt legate de un stil de viaţă sănătos, de consumul unei ape minerale naturale filtrate natural, prin procese hidrogeologice de milioane de ani. Prin urmare, există o incompatibilitate crasă între valorile noastre şi valorile susţinute de Olivia Steer”, a spus Jean Valvis”, menţionează Steer în replica dată pe Facebook.

    Fosta vedetă de televiziune atacă brandul şi consideră că atitudinea conducerii are legătură cu rezultatele pe care le-a publicat în urmă cu mai mulţi ani despre calitatea apelor îmbuteliate din România.

    “Cu alte cuvinte, revocarea premiului nu e nici o pierdere personală. Ba dimpotrivă! :)”, subliniază în final cunoscută activistă anti-vaccinare.

    Olivia Steer, fostă prezentatoare de televiziune, cunoscută pentru campaniile sale împotriva vaccinării, a fost premiată pentru “rolul său activ în societate”, miercuri seară, în cadrul Galei Femeilor care Dăruiesc Sănătate, organizată de Asociaţia pentru o Viaţă Sănătoasă.

    La câteva ore distanţă, organizatorul Galei Femeilor care Dăruiesc Sănătate a revenit asupra deciziei şi a hotărât să retragă premiul acordat Oliviei Steer, după ce acest lucru a stârnit o serie de controverse, pe reţelele de socializare, inclusiv în rândul sponsorilor evenimentului.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ce cadou de 100.000 de dolari a primit Simona Halep

    Halep este ambasador Mercedes-Benz în România, iar liderul mondial din tenisul feminin conduce numai maşinile companiei germane. Şi pentru că se apropie vara, sponsorul i-a făcut cadou Simonei o maşină decapotabilă în valoare de 100.000 de dolari. Este vorba despre un model AMG C 63 S Cabriolet 2018, care ajunge la 100 de km/h în 4 secude.

    Între mai multe sesiuni de antrenament efectuate în America, Simona s-a mândrit cu noua achiziţie pe reţelele de socializare: “Mulţumesc, Mercedes!”, a adăugat ea în descrierea imaginii. Halep are acum două bijuterii în garaj, ţinând cont că a mai primit o maşină AMG E63 S 4MATIC după ce a semnat contractul de imagine cu aceeaşi firmă.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Când principiile valorează mai mult decât banii. Simona Halep a refuzat un contract de 2 milioane de dolari

    Motivul pentru care Simona Halep pierde 2 miloane de dolari

    O cunoscută companie de cosmetice din SUA i-a pus pe masă un contract de 2 milioane de dolari Simonei Halep, însă jucătoarea a ratat sponsorizarea dintr-un motiv care poate părea ciudat! Conform jurnaliştilor de la Libertatea, firma americană ar fi dorit să ia legătura în mod direct cu Halep, dar discuţiile nu au mai avut loc, deoarece managerul Virginia Ruzici se ocupă de toate negocierile cu sponsorii. Fosta tenismenă nu a acceptat să-şi încalce principiile în ciuda sumei tentante pe care ar fi încasat-o protejata ei, aşa că afacerea a picat.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Halep a dat LOVITURA! Cadoul excentric primit de Simona, în valoare de 50.000 de euro

    Tenismena a primit un Hublot Big Bang One Click Sang Bleu. Preţul său începe de la 10.000 de euro şi poate ajunge şi la 50.000 de euro. Cum ceasul este unul personalizat, sponsorul numărului unu mondial a avut şi un mesaj: “Felicitări pentru că eşti numărul 1”.

    “Este un cadou foarte frumos. Mulţumesc, Hublot!”, a replicat Simona Halep.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Care sunt companiile care investesc în fotbalul din România

    Creşterea numărului sponsorilor interesaţi de asocierea cu fotbalul profesionist şi a ponderii veniturilor din sponsorizări, cu până la 10%, reprezintă principalele obiective pentru Liga Profesionistă de Fotbal pentru 2017, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii LPF. Anul acesta, aproximativ 6% din veniturile LPF provin din sponsorizări şi licenţe, restul de 94% fiind venituri înregistrate din drepturi TV.

    Principalii sponsori ai LPF în sezonul trecut au fost Orange (Liga 1 Orange), Adeplast şi Audi, care au derulat campanii pentru suporteri. 

    Parteneriatul încheiat cu Orange anul trecut va aduce din 2017 mai multe acţiuni pe stadioane şi campanii dedicate suporterilor, în plus faţă de oferta clasică de outdoor şi TV.

    De mai mult de 15 ani, fotbalul este una dintre cele mai importante componente din portofoliul de sponsorizări încheiate de Orange, reprezentând o treime din investiţiile grupului în astfel de evenimente, la nivel global. Interesul clienţilor pentru fotbal şi faptul că acesta este sportul cel mai urmărit din lume stau la baza promisiunii pe care Orange a făcut-o, de a recunoaşte şi a recompensa pasiunea suporterilor pentru fotbal. În România, după mai multe proiecte dedicate, precum pachetul PrePay Suporter sau aplicaţia Fotbal Info, parteneriatul cu Liga Profesionistă de Fotbal a dus mai departe această promisiune şi a adus mai aproape suporterii români de sportul lor preferat.           

    “De-a lungul timpului, proiectele dedicate fotbalului pe care le-am dezvoltat pentru clienţi şi intiţiativele pe care le-am susţinut au făcut ca Orange să devină un nume sinonim cu acest sport pentru publicul român. Ne bucuram că alături de Liga Profesionistă de Fotbal putem duce mai departe misiunea de a le oferi celor pasionaţi de fotbal toate resursele de care au nevoie pentru a fi mai aproape de evenimentele lor preferate, fie că le urmăresc de pe teren sau de acasă“, a declarat  Yves Martin, director de marketing, Orange România. 

    Pentru cea de-a doua competiţie importantă, Cupa Ligii, LPF a început procesul de căutare a unor noi sponsori din sezonul 2017 – 2018. FCMG, construcţii, auto şi companii aeriene sunt principalele industrii din care LPF caută un noi sponsori. Conceptul de sponsorizare are la bază un pachet personalizat care include drepturi de vizibilitate pe canalele partenere, în zona de digital şi print, prin canalele proprii LPF dar şi activităţi pe stadion, în cadrul meciurilor oficiale ale Cupei Ligii. 

    Companii care doresc să îşi crească imaginea de brand sau să dezvolte campanii de marketing / promoţii pentru fanii fotbalului sunt un alt target LPF. Sunt vizate firme din zone precum: servicii financiare, gadget-uri, retail, gaming, IT sau pariuri sportive.

    Conform datelor LPF, bărbaţii cu vârste cuprinse între 18 – 54 ani, din mediul urban sunt principala audienţă a meciurilor de fotbal. În funcţie de echipele care au jucat şi de postul TV care a transmis meciul, audienţa medie/meci este cuprinsă între 1.02% şi 11%. În topul audienţelor se află partidele disputate de Steaua Bucureşti, Dinamo Bucureşti, FC Craiova şi Astra Giurgiu.    

    Fotbalul intern rămâne preferatul românilor, meciurile transmise din Bundesliga având, de exemplu, o audienţă medie de 0.29%, cele din Il Calcio de 0.45%, cele din Primera Division de 0.8% iar cele din Premier League de 0.7%.

    În România, şase stadioane sunt omologate în categoria IV, cea mai înaltă clasificare, conform normelor UEFA: Arena Naţională, Cluj Arena, stadionul CFR Cluj, stadionul Ceahlăul, stadionul Ilie Oana din Ploieşti şi stadionul Astra Giurgiu.

    Până la finalul anului este programată deschiderea unui stadion modern cu 31.000 de locuri la Craiova, iar în 2017 unul la Târgu Jiu, cu aproximativ 12.5 mii de locuri, toate acoperite. Pentru perioada 2017 – 2020, există finanţare de la bugetul statului pentru modernizarea stadioanelor Steaua, Dinamo şi Rapid, în cadrul proiectului Euro 2020. Tot cu finanţare de stat se va finaliza şi stadionul UTA.

    Investiţiile făcute în stadioane se observă şi în creşterea numărului de spectatori. În campionatul 2015 – 2016, au fost prezenţi pe stadioane aproximativ 1 milion de români, cifră asemnănătoare cu cea din sezonul 2014 – 2015, campionat care s-a jucat în vechea formulă, cu mai multe meciuri.

    Pentru 2017, LPF are în vedere creşterea numărului de spectatori pe stadioane cu 10 – 15%.

  • De la paradigma „tu ştii ce scrie pe cartea mea de vizită?!“ la „hai să îţi spun cine sunt şi de ce vrei să lucrezi cu mine!“

    Nu este un caz singular, iar morala poveştii este aceeaşi – imaginea publică nu se editează în Office; odată rescrisă, nu te mai poţi întoarce la versiunea anterioară, iar consecinţele unei erori de judecată pot împinge foarte repede un brand în derizoriu. În astfel de situaţii, publicul îşi asumă rolul de juriu, judecător şi călău, şi nicio companie nu îşi permite să-i ignore acestuia puterea pe care internetul i-a dat-o.

    Nu întâmplător, dacă în urmă cu doar trei-patru ani brandul personal era pe ultimul loc în topul priorităţilor de comunicare, astăzi aproape că nu există consultant care să nu vorbească despre asta. 

    Brandul nostru – oricât ar fi de personal – este ca o societate listată la bursă: investitorii vor cumpăra acţiuni atât timp cât indicatorii reputaţionali şi de performanţă le dau încredere că fac o investiţie bună. Indiferent dacă suntem o persoană publică sau nu, indiferent de domeniul de activitate sau de nivelul profesional la care am ajuns, stă în puterea noastră să ne administrăm responsabil propria imagine şi să modelăm percepţia celorlalţi în ceea ce ne priveşte. Scopul final fiind, desigur, să ne atingem obiectivele personale şi profesionale pe termen lung.

    În viaţa de zi cu zi, brandul personal are mize concrete: o promovare pierdută în faţa unui coleg nu foarte strălucit; un contract atribuit pe neaşteptate concurenţei; oportunităţi de promovare irosite pentru că o prezentare în public te scoate din zona de confort etc.

    Chiar dacă vom fi tentaţi să ne consolăm cu explicaţii răutăcioase, realitatea este că unii lucrează mai mult la propria lor imagine. Poate că acel coleg proaspăt avansat a ştiut să se promoveze mai bine în interiorul organizaţiei; contractul a fost pierdut nu neapărat în favoarea celei mai avantajoase oferte, ci din cauza strategiei de negociere sau a modului în care concurentul tău a ştiut să îşi construiască credibilitatea şi relaţia de încredere cu acel client; oricâtă experienţă ai avea sau oricât de mare ar fi compania cu care lucrezi, dacă oamenii nu te cunosc personal şi nu te aud vorbind, s-ar putea să nu atragi atâţia clienţi pe cât ai merita.

    Brandul personal construit responsabil, pornind de la valorile de bază, calităţile şi obiectivele personale, face diferenţa dintre succesul pe termen lung şi deriva profesională. Indiferent că eşti antreprenor, freelancer, liber profesionist sau angajat de multinaţională, un proces conştient de branding te ajută să te poziţionezi corect în piaţă, să îţi construieşti credibilitatea şi vizibilitatea în faţa clienţilor potriviţi pentru tine, să lucrezi mai bine cu ceilalţi şi, cel mai important, să obţii acea mulţumire de sine şi satisfacţia că faci lucruri care te definesc şi te împlinesc.

    Pentru a ajunge aici trebuie să te cunoşti, însă, foarte bine. Surprinzător pentru unii clienţi, procesul începe, invariabil, cu un exerciţiu de introspecţie – cu acele întrebări existenţiale de care fugim sau pe care le lăsăm în seama omului de comunicare, pentru formulări standard şi impersonale. Chiar dacă nu avem întotdeauna răspunsurile, trebuie să începem de la „De ce eu (şi nu alţii)?“, „Ce trebuie să ştie lumea despre mine?“ (vs „Ce ştiu şi spun ceilalţi, de fapt?“), „Unde vreau să ajung şi ce trebuie să fac pentru asta?“ sau „Ce mai am de învăţat şi de la cine?“.

    Pentru clienţi, introspecţia poate să pară la început inutilă/ plictisitoare/dificilă/dureroasă/incompatibilă cu aşteptările pe termen scurt. Este greu să conştientizeze importanţa acestui pas şi nevoia de a face ei înşişi, în primul rând, acest efort. În timp, ajung să înţeleagă că nu există şabloane  universale. Brandul personal este, în primul şi în primul rând, despre autenticitate. Niciun consultant sau om de comunicare nu îţi poate spune cine eşti, care sunt valorile tale şi ce misiune ar trebui să ai în viaţă.

    La fel de greu le este unora să înţeleagă de ce brandingul nu îi ajută imediat să bifeze obiective de vânzări sau new business. Răspunsul scurt este pentru că, indiferent de logo-ul companiei de pe cartea de vizită, mai devreme sau mai târziu orice relaţie profesională se reduce la calitatea oamenilor cu care lucrezi. (Şi se întâmplă uneori ca experienţa în sine să nu se ridice la nivelul reputaţiei cu care vine compania din spate…)

    Brandul personal trebuie să demonstreze pe cont propriu şi să inspire încredere – o calitate pe care tot mai multe companii încep să o caute încă de la nivelul junior. Studiile avansate şi universităţile de calibru îşi pierd din relevanţă, angajatorii urmărind să recruteze tineri absolvenţi autentici, cu personalitatea şi valorile potrivite culturii lor organizaţionale. CV-ul trece astfel pe locul doi, în favoarea interviurilor faţă în faţă sau a primei impresii (o companie anunţa de curând că angajează candidaţi care zâmbesc frumos). Capitalul de imagine acumulat în timp devine principala noastră carte de vizită, indiferent de opţiunea profesională pe termen lung. Nu întâmplător, referinţele rămân criteriul nr. 1 în procesul de recrutare.

    Ana-Maria Gavrilă aprofundează domeniul comunicării de aproape 14 ani, prin experienţă în presa economică şi corporate PR. Având convingerea că nu există PR mai eficient decât cel pe care ţi-l faci pe cont propriu, a început, în urmă cu trei ani, să le vorbească tinerilor profesionişti despre puterea brandului personal, în cadrul unor cursuri practice şi sesiuni de consultanţă individuală.

  • Cum a ajuns Carmen a lui Bizet să fie incorectă politic

    Aşa a procedat o companie de operă din Australia, prin hotărârea de a nu mai monta opera “Carmen” de Georges Bizet în următorii doi ani, deoarece protagonista lucrează într-o fabrică de ţigări.

    Scopul deciziei a fost de a nu supăra o organizaţie guvernamentală care sponsorizează compania de operă şi care promovează un stil de viaţă sănătos. Decizia nu a fost însă deloc bine primită de public, scrie LA Times. Chiar şi politicienii, inclusiv membri ai guvernului, au luat atitudine, afirmând că reprezintă un exemplu de cenzură în artă şi chiar de corectitudine politică “care a luat-o razna”.

  • Gala Din Inimă pentru Viitor, evenimentul care le-ar putea da şansa la tratament românilor cu venituri mici

    Banii strânşi în cadrul Galei, care se desfăşoară pe 11 octombrie, la Cercul Militar Naţional, Sala de Marmură, vor fi direcţionaţi către construirea în Bucureşti a unei noi policlinici sociale de care să beneficieze românii cu venituri mici, care nu au şansa de a fi asiguraţi medical şi care nu îşi permit să acceseze servicii medicale integrate.

    Va fi un proiect mult mai amplu, care să ofere servicii unui număr ridicat de beneficiari având în vedere experienţa primei policlinici sociale din Bucureşti, cea din zona Baba Novac, creată în 2011, spun organizatorii.

    De la deschiderea acesteia, peste 1500 de pacienţi au beneficiat de 15.000 de servicii medicale gratuite şi integrate, respectiv consultaţii, tratamente, medicamente, proteze dentare şi ochelari, oferite de 27 de cadre medicale voluntare şi de peste 100 de voluntari.

    A doua ediţie a Galei Fundaţiei Regina Maria aduce împreună, în premieră pentru susţinerea unei cauze sociale, Fundaţia Vodafone România şi Telekom România, “pentru a oferi prin Policlinicile Sociale servicii medicale cu suflet celor aflaţi în nevoie”.

    “Această deschidere de a fi împreună în sprijinul unei cauze sociale va contribui cu siguranţă la clădirea unei lumi mai bune. Suntem onoraţi să avem alături parteneri de încredere mici şi mari şi invităm pe oricine să ni se alăture pentru a dărui resurse şi timp. Astfel îi ajutăm pe cei aflaţi în mare nevoie, dintr-un motiv sau altul, independent sau dependent de voinţa lor, în afara sistemului public de asistenţă”, afirmă dr.Wargha Enayati, Preşedintele Fundaţiei Regina Maria.

    Gazdele evenimentului, ce va avea loc pe 11 octombrie, la Cercul Militar Naţional, Sala de Marmură, sunt dr. Wargha Enayati şi Melania Medeleanu. Alături de aceştia se vor afla E.S. Adam Sambrook, Vice-ambasador Regatului Unit al Marii Britanii, E.S. Werner Hans Lauk, Ambasadorul Republicii Federale Germania în Bucureşti, Prinţesa Marina Sturdza. Potrivit organizatorilor, Fundaţia Regina Maria, oricine poate fi parte a acestui proiect – policlinicile sociale, fie printr-o donaţie (http://united.fundatiareginamaria.ro/), fie prin implicarea în programele de voluntariat dezvoltate de fundaţie.

    Biletele la eveniment pot fi achiziţionate prin email la andreea.tudose@fundatiareginamaria.ro sau sorina.ciotirca@fundatiareginamaria.ro.