BusinessMagazin

Tag: Spiru Haret

  • CONCURSUL DE TITULARIZARE: FSE “Spiru Haret”: Examenul a fost riguros. Concurenţii au avut rezultate bune

     Preşedintele FSE “Spiru Haret”, Marius Nistor, consideră că este bine că încă mai sunt atâtea persoane care doresc să intre în învăţământ, unde “salariile sunt mici, iar beneficiile financiare sunt aproape inexistente”.

    “Este greu de crezut că, pe lângă cei care aleg să devină cadre didactice din dragoste pentru copii, mai sunt alţii care mai văd învăţământul ca un sector atractiv. Atâta timp cât salariile sunt foarte mici, guvernele postdecembriste preferând să investească în infrastructură în loc să motiveze corpul profesoral, este normal ca absolvenţii foarte buni să aleagă alte domenii de activitate. FSE «Spiru Haret» a cerut în mai multe rânduri o nouă lege de salarizare pentru personalul din învăţământ. Însă, dacă acest act normativ nu va fi aprobat cât mai repede, sistemul va continua să fie neatractiv”, a declarat Marius Nistor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a ajuns Eminescu pe planeta Mercur (GALERIE FOTO)

    Mai puţin cunoscut e faptul că numele poetului Mihai Eminescu, ca şi ale altor literaţi, artişti, muzicieni şi oameni de ştiinţă români au ajuns să denumească oficial corpuri cereşti – cratere şi asteroizi, conform tradiţiei în virtutea căreia corpurile cereşti pot purta numele unor oamenilor ce au avut o contribuţie importantă în ştiinţă, artă, sau alt domeniu.

    Corpurile cereşti botezate după personalităţi culturale româneşti (GALERIE FOTO)

    Craterul lunar Eminescu de pe planeta Mercur a fost botezat ca atare în 2008, iar în 1994 un crater de pe Venus a primit numele poetei Elena Văcărescu. Tot pe Venus, o formaţiune vulcanică a fost denumită după soprana Hariclea Darclee, iar matematicianul-astronom Spiru Haret are pe Lună un crater botezat cu numele său.

    Tot după numele lui Eminescu a fost botezat şi un asteroid descoperit în 1971 la Observatorul de la Palomar şi situat la o distanţă medie de 250.000.000 km de Terra. Alţi români onoraţi pentru contribuţia lor la cultura mondială sunt George Enescu, Constantin Brâncuşi, precum şi astronomii Constantin Pârvulescu, Hermannn Julius Oberth, Nicolae Donici, Jean Dragesco, Nicolae Sanduleak, Matei Alexescu şi Mirel Bîrlan.

    Cometele poartă, prin tradiţie, numele descoperitorului sau al primilor trei descoperitori. Până acum un singur român a realizat această performanţă: Victor Daimaca, profesor de matematică din Târgu-Jiu şi astronom amator, singurul român ce a descoperit comete – Daimaca 1943c şi van Gent-Peltier-Daimaca 1943 W1.

    Sursa: Observatorul Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”