În pregătirea misiunii care l-a consacrat, a fost trimis în Argentina (1961), legendat ca om de afaceri libanez de origine siriană (alias Kamal Amin Taabet). S-a infiltrat rapid în anturajul personalului ambasadei siriene din Buenos Aires şi a fost invitat să meargă să investească în Siria. S-a mutat astfel la Damasc (1962) unde a pătruns în cele mai înalte cercuri politice şi militare. În ianuarie 1965, Cohen a fost capturat, judecat şi condamnat la moarte. Pe parcursul detenţiei sale de câteva luni, autorităţile israeliene au depus eforturi diplomatice intense pentru a-i obţine graţierea. O serie de politicieni şi diplomaţi vest-europeni, inclusiv Papa, au solicitat clemenţă, dar fără succes. Pe 18 mai, Cohen era spânzurat în Piaţa Marjeh din Damasc, sub privirile şi în uralele unui public numeros.
Tag: spion
-
Povestea unui spion. De ce s-a luptat unul dintre cele mai periculoase servicii secrete din lume pentru a-i obţine ceasul
Aşa a aflat întreaga lume povestea lui Eli Cohen. De ce s-ar preta o agenţie atât de temută şi de respectată la recuperarea unui obiect cu o valoare strict simbolică? Dincolo de sfera relaţiilor publice, o ştire atât de curioasă, de neobişnuită, îndeamnă la explorarea unei teme fluide, puţin studiate, precum cea a culturii organizaţionale din sânul serviciilor de informaţii.Cine a fost Elyiahu ”Eli” Ben-Shaul Cohen1? Născut în 1924 în Alexandria, Eli Cohen s-a implicat încă din tinereţe în mişcarea sionistă din Egipt. S-a speculat chiar sprijinul său pentru operaţiuni desfăşurate de serviciul militar de informaţii israelian (Aman). Se cunoaşte că a fost în atenţia Frăţiei Musulmane şi a Mukhabaratului, poliţia secretă egipteană. Odată cu înăsprirea situaţiei evreilor din Egipt, a căror persecuţie atinge cote dramatice după Criza Suezului, Cohen a ajuns în Israel (1956) unde a fost angajat ca analist în Aman, pentru ca mai apoi să devină operativ în Mossad. -
Cine a fost spionul real, dependent de femei sexy, jocuri de noroc şi alcool, care l-a inspirat pe James Bond
Astfel, spionul spionilor a fost inspirat de un agent dublu al Serviciilor Secrete Britanice şi… Germane! Deşi pare paradoxal, individul în cauză a jucat la două capete cu aceşti doi inamici ireconciliabili în timpul celui de-al doilea război mondial şi a câştigat! Fleming l-a cunoscut personal, folosindu-l drept model pentru fenomenalul personaj de roman şi ulterior de film pe care avea să-l creeze! Pentru început a avut grijă să-i schimbe numele, şi bine a făcut! Imaginează-ţi numai cum ar fi sunat numele original rostit de vocea inconfundabilă a lui Sean Connery: “POPOV. DUSKO POPOV!”
De origine din fosta Iugoslavie, acest Dusko Popov (sau Duşan Popov) nu numai că a fentat de zeci de ori moartea, dar a dus o viaţă de huzur după război până în 1981, dedicându-se cu voluptate celorlalte două pasiuni ale sale, dincolo de spionajul dublu, şi anume femeile şi alcoolul!
Potrivit lui Fleming, Popov era de o carismă deopotrivă fascinantă şi diabolică, reuşind să le câştige încrederea totală atât englezilor, cât şi nemţilor!
În 1941, pe când era asistentul special al Directorului Serviciilor Secrete Navale, soarta i l-a scos în cale lui Ian Fleming pe însuşi Dusko Popov!Născut într-o familie bogată, tânărul Fleming experimentase mai multe profesii fără să bănuiască vreodată că după război va deveni scriitor! Însă întâlnirea cu misteriosul spion dublu iugoslav avea să-l determine să-şi găsească adevărata sa chemare. Iar în anul de graţie 1941, viitorul autor al celor mai tari best-seller-uri de spionaj din toate timpurile şi-a găsit scânteia care i-a aprins peste ani focul creaţiei! Totul s-a întâmplat la Casino Estoril din Portugalia, episod care l-a inspirat pe Fleming să scrie mai târziu ”Casino Royale”.
-
Viitorul în asigurările auto este reprezentat de „spionul din maşină“ care îţi poate reduce substanţial preţul
„Spionul din maşină“, aşa cum poate fi numit sistemul telematics, poate aduce şoferilor o reducere substanţială a primei plătite pentru poliţa RCA sau Casco dacă comportamentul lor în trafic este unul prudent.
În prezent sunt puţini asigurători în piaţă care iau în calcul sistemele telematics în stabilirea primelor de asigurare auto, printre ei numărându-se Groupama şi Omniasig.
Groupama a introdus în luna iulie a anului trecut o clauză numită „autocontrol“ care poate fi ataşată poliţelor Casco de peste 800 de euro pe an, plătiţi în 4 rate. Această clauză poate aduce o reducere de până la 40%.
-
Cronică de film: Spionul care se uita în gol
După ce suferă o accidentare care îi pune în pericol cariera, balerina Dominika Egorova (Jennifer Lawrence) trebuie să decidă asupra viitorului său. Câteva cadre mai încolo, Dominika e prinsă într-o lume a spionilor după ce a fost recrutată de un serviciu secret numit Sparrow School. Aici, ea învaţă cum să-şi folosească mintea şi corpul ca arme, trecând printr-un pregătire cu multe elemente sadice.
M-a distrat nespus titlul unei cronici din Statele Unite, care compara scenariul pe care s-a bazat Red Sparrow cu cel al unui film porno ieftin. N-aş merge chiar atât de departe, dar scenariştii ar putea să îşi caute norocul prin alte industrii.
Sunt multe secvenţe care ar trebui să explice, cumva, transformarea unei balerine într-un ucigaş cu sânge rece; mă întorc însă la scenarişti şi mă întreb dacă au citit, vreodată, o carte de spionaj. Sau dacă au văzut vreodată un film pe subiect, având în vedere că exemplele sunt multe şi, ocazional, excelente. Personajul interpretat de Jennifer Lawrence traversează pasaje din film fără a avea vreo activitate. Se plimbă de colo-colo, lipsită de expresie sau emoţie, dar nu face absolut nimic. Nu ştiu cum sunt pregătiţi spionii, dar cred totuşi că cei ajunşi pe la şcolile de profil învaţă lucruri ceva mai dinamice.
Regizorul a vrut probabil să prezinte imaginea spionului care nu se sperie de nimic şi nu se ataşează de nimic, dar a dus conceptul puţin cam departe. Pare că toţi s-au molipsit de la Lawrence, senzaţia fiind că ne uităm la un film cu oameni care au suferit accidente cerebrale în lanţ.
Un alt lucru care lipseşte cu desăvârşire din film e conflictul nici nu mai contează între cine, pentru că toate personajele intră în sfera negativă; ca să implici spectatorii, trebuie să le dai ceva sau pe cineva cu care ei să ţină. Dacă nu există o astfel de opoziţie, nici măcar la nivel moral, oamenii vor ieşi din sala de cinematograf ca după un meci de fotbal dintre două echipe de care n-au auzit niciodată.
Ca notă aparte, trebuie să remarc forma slabă prin care trece Jennifer Lawrence. Câştigătoare a unui premiu Oscar, tânăra actriţă pare să nu mai ştie nici ce roluri să aleagă, nici cum să le joace. Am mai văzut genul ăsta de poveşti, dar nu-mi aduc aminte de vreuna care să se fi terminat bine; şi e păcat, pentru că Lawrence are calităţi indiscutabile pe care le-a pus la contribuţie în producţii precum American Hustle, Winter’s Bone sau Silver Linings Playbook.
Revin la Red Sparrow pentru concluzii: nu este un film la care să nu rezişti două ore, dar nici două ore în care să îţi ţii răsuflarea întrebându-te ce urmează. E un film de duminică seară, cum zic eu, când oricum te gândeşti la ce-ai de făcut în următoarele zile.
Nota: 6/10
-
Cronică de film: Spionul care se uita în gol
După ce suferă o accidentare care îi pune în pericol cariera, balerina Dominika Egorova (Jennifer Lawrence) trebuie să decidă asupra viitorului său. Câteva cadre mai încolo, Dominika e prinsă într-o lume a spionilor după ce a fost recrutată de un serviciu secret numit Sparrow School. Aici, ea învaţă cum să-şi folosească mintea şi corpul ca arme, trecând printr-un pregătire cu multe elemente sadice.
M-a distrat nespus titlul unei cronici din Statele Unite, care compara scenariul pe care s-a bazat Red Sparrow cu cel al unui film porno ieftin. N-aş merge chiar atât de departe, dar scenariştii ar putea să îşi caute norocul prin alte industrii.
Sunt multe secvenţe care ar trebui să explice, cumva, transformarea unei balerine într-un ucigaş cu sânge rece; mă întorc însă la scenarişti şi mă întreb dacă au citit, vreodată, o carte de spionaj. Sau dacă au văzut vreodată un film pe subiect, având în vedere că exemplele sunt multe şi, ocazional, excelente. Personajul interpretat de Jennifer Lawrence traversează pasaje din film fără a avea vreo activitate. Se plimbă de colo-colo, lipsită de expresie sau emoţie, dar nu face absolut nimic. Nu ştiu cum sunt pregătiţi spionii, dar cred totuşi că cei ajunşi pe la şcolile de profil învaţă lucruri ceva mai dinamice.
Regizorul a vrut probabil să prezinte imaginea spionului care nu se sperie de nimic şi nu se ataşează de nimic, dar a dus conceptul puţin cam departe. Pare că toţi s-au molipsit de la Lawrence, senzaţia fiind că ne uităm la un film cu oameni care au suferit accidente cerebrale în lanţ.
Un alt lucru care lipseşte cu desăvârşire din film e conflictul nici nu mai contează între cine, pentru că toate personajele intră în sfera negativă; ca să implici spectatorii, trebuie să le dai ceva sau pe cineva cu care ei să ţină. Dacă nu există o astfel de opoziţie, nici măcar la nivel moral, oamenii vor ieşi din sala de cinematograf ca după un meci de fotbal dintre două echipe de care n-au auzit niciodată.
Ca notă aparte, trebuie să remarc forma slabă prin care trece Jennifer Lawrence. Câştigătoare a unui premiu Oscar, tânăra actriţă pare să nu mai ştie nici ce roluri să aleagă, nici cum să le joace. Am mai văzut genul ăsta de poveşti, dar nu-mi aduc aminte de vreuna care să se fi terminat bine; şi e păcat, pentru că Lawrence are calităţi indiscutabile pe care le-a pus la contribuţie în producţii precum American Hustle, Winter’s Bone sau Silver Linings Playbook.
Revin la Red Sparrow pentru concluzii: nu este un film la care să nu rezişti două ore, dar nici două ore în care să îţi ţii răsuflarea întrebându-te ce urmează. E un film de duminică seară, cum zic eu, când oricum te gândeşti la ce-ai de făcut în următoarele zile.
Nota: 6/10
-
Cât câştigă un spion şi ce face după ce se retrage
Potrivit publicaţiei americane, salariile de spion încep de la 30,490 de lire sterline pe an. De aceea, după câţiva ani de muncă, mulţi agenţi părăsesc munca în serviciul Majestăţii pentru sectorul privat. Renunţă să vâneze terorişti şi stă la pândă să prindă soţul sau soţia înşelând sau previne furtul intelectual.
În jur de 12,000 de oameni lucrează în agenţiile de spionaj MI5, MI6 şi GCHQ, iar headhunterii susţin că mulţi spioni nu lucrează mai mult de 10 ani.
Foştii spioni care intră în sectorul privat pot câştiga bani frumoşi investingând pentru corporaţii foşti angajaţi, colaboratori sau chiar actuali angajaţi. Aceştia pot câştiga până la 1200 de dolari pe oră. Potrivit firmei de cercetare Gartner, la nivel global, spionii, experţii în securitate au avut venituri de 19,4 miliarde de dolari.
Spionii sunt la mare căutare şi sunt plătiţi mult mai bine decât lucrând pentru MI5 sau MI6. Chris Meager, care le caută spionilor un loc la companii private, a mărturisit că un fost spion a obţinut un job la o companie şi salariu s-a majorat încă din prima zi cu 20.000 de lire. Pentru unii nu contează chiar atât de mulţi banii şi “vor să aibă o viaţă normală”.
-
Cronică de film: şi spion, şi contrabandist
Cruise îl interpretează pe Barry Seal, un pilot care caută diverse moduri de a-şi întreţine soţia şi copiii – în paralel cu activitatea lui, făcea şi contrabandă cu trabucuri. Potenţialul lui este identificat de CIA, astfel că într-o zi este abordat de agentul CIA Monty Schafer (Gleeson), care îi propune să efectueze mai multe zboruri de recunoaştere în America de Sud în numele guvernului. De aici, lucrurile încep să se complice.
Pilotul nu s-a mulţumit cu banii primiţi de la CIA: se lăcomeşte şi bate palma şi cu Pablo Escobar, celebrul traficant de droguri sud-american, acceptând să transporte cocaină în Statele Unite. Anunţat iniţial pentru lansare la începutul anului, mai exact pe 17 ianuarie, filmul a fost mutat la finalul lunii august din cauza unor probleme în timpul producţiei. Mai exact, în septembrie 2015, în timpul filmărilor ce aveau loc în Medellin, Columbia, doi membri ai echipei de filmare şi-au pierdut viaţa după ce avionul de mici dimensiuni în care se aflau s-a prăbuşit.
Filmul are un ritm extrem de alert, iar tehnica folosită de Liman la montaj – pe care o regăsim şi în filme precum Edge of Tomorrow sau The Bourne Identity – este una care se potriveşte perfect scenariului plin de momente neaşteptate. Mulţi vor pune la îndoială acurateţea istorică a scenariului, pentru că vorbim până la urmă de o poveste adevărată; sincer, mi se pare un aspect mai puţin important, pentru că niciodată nu vei putea să împaci toate părţile implicate.
E plăcut să îl vezi pe Tom Cruise interpretând un rol care e bazat mai mult pe personalitate decât pe abilităţile de a conduce motociclete sau de a se căţăra pe clădiri. Cruise e un actor complet, lucru pe care l-a dovedit în filme precum Jerry Maguire sau Vanilla Sky. Deşi e preferat de regizori pentru roluri de acţiune – dovadă şi recentul The Mummy – el arată că poate da profunzime unui personaj, explorând lupta acestuia cu moralitatea.
American Made e o apariţie binevenită anul acesta, mai ales în contextul în care majoritatea filmelor din 2017 au avut o reală problemă în ceea ce priveşte menţinerea unui ritm dinamic. Chiar dacă anul în curs nu a fost unul extraordinar pentru cinefili, excepţie făcând titluri precum Dunkirk, sfârşitul de an ar putea aduce câteva producţii impresionante: Crimă în Orient Express sau Blade Runner 2049 ar putea să readucă entuziasmul în rândul iubitorilor de film. Până acum, candidaţii la premii sunt puţini şi de cele mai multe ori neconvingători.
NOTĂ: 7,5/10
-
Cât câştigă un spion şi ce face după ce se retrage
Potrivit publicaţiei americane, salariile de spion încep de la 30,490 de lire sterline pe an. De aceea, după câţiva ani de muncă, mulţi agenţi părăsesc munca în serviciul Majestăţii pentru sectorul privat. Renunţă să vâneze terorişti şi stă la pândă să prindă soţul sau soţia înşelând sau previne furtul intelectual.
În jur de 12,000 de oameni lucrează în agenţiile de spionaj MI5, MI6 şi GCHQ, iar headhunterii susţin că mulţi spioni nu lucrează mai mult de 10 ani.
Foştii spioni care intră în sectorul privat pot câştiga bani frumoşi investingând pentru corporaţii foşti angajaţi, colaboratori sau chiar actuali angajaţi. Aceştia pot câştiga până la 1200 de dolari pe oră. Potrivit firmei de cercetare Gartner, la nivel global, spionii, experţii în securitate au avut venituri de 19,4 miliarde de dolari.
Spionii sunt la mare căutare şi sunt plătiţi mult mai bine decât lucrând pentru MI5 sau MI6. Chris Meager, care le caută spionilor un loc la companii private, a mărturisit că un fost spion a obţinut un job la o companie şi salariu s-a majorat încă din prima zi cu 20.000 de lire. Pentru unii nu contează chiar atât de mulţi banii şi “vor să aibă o viaţă normală”.
-
Cine a fost adevăratul James Bond. Povestea spionului care a fost un apropiat al lui Churchill şi Franklin Roosevelt şi a avut un rol important în crearea CIA
Poveştile fostului ofiţer Ian Fleming, James Bond, au fascinat lumea întreagă şi au stat la baza unei francize cinematografice de succes.
Cele 23 de filme “James Bond” realizate până în prezent au generat încasări de 1,9 miliarde de dolari în SUA şi Canada, această serie fiind pe locul al treilea în clasamentul celor mai de succes francize cinematografice, potrivit Box Office Mojo. Iar al 24-lea film din serie, “Spectre” ar putea depăşi Skyfall (2012) din punct de vedere al încasărilor.Poveştile lui Ian Fleming au avut la bază personaje şi fapte inspirate din viaţa reală. Iar un personaj proeminent pentru opera lui Fleming este Sir William Samuel Stephenson, maestru spion.
Stephenson a fost pilot pe avioanele de luptă din timpul Primului Război Mondial apoi s-a stabilit în Marea Britanie la sfârşitul războiului. Acolo s-a căsătorit cu americancă bogată, moştenitoarea unei averi impresionante, şi Stephenson s-a folosit de conexiunile ei pentru a se reinventa ca un maestru spion în timpul celui De-Al Doilea Război Mondial, devenind un apropiat al lui Wiston Churchill şi Franklin Roosevelt şi a avut un rol important în crearea CIA.
De asemenea, el a fondat Camp X, o bază de antrenamente unde Fleming şi alţi soldaţi s-au antrenat în timpul războiului.
William Stephenson s-a născut pe 23 ianuarie 1897 în Point Douglas, Winnipeg, Canada. A părăsit şcoala la o vârstă fragedă şi s-a înrolat în armată la 16 ani.
“Stephenson a fost un guru al tehnologiei şi a avut mare succes în afaceri. El a patentat o modalitate de a trimite fotografii prin telegraful fără fir. De asemenea, el a fost prezent în industria siderurgică, automotive, şi a fost printre primii directori de relaţii publice al BBC”, a spus Don Finkbeiner, patronul unei firme de turism din Winnipeg, Canada.
Stephenson este creditat şi cu faptul că a furnizat informaţii esenţiale pentru sabotarea centralei hidroelectrice Vemork din Norvegia. Misiunea aliaţilor a împiedicat ca oamenii de ştiinţă nazişti să pună mâna pe apa grea necesară producerii bombelor cu hidrogen. . Această operaţiune este recunoscută ca fiind cel mai de succes sabotaj din timpul războiului.
Stephenson s-a alăturat batalionului de infanterie uşoară 101 în 1914. Numărul său de regiment a fost, cum altfel, 700758. Nu există dovezi clare că Fleming ar fi făcut legătura dintre numărul de regiment al lui Stephenson cu numărul agentului James Bond, însă similaritatea este intrigantă.
În plus, povestea din cartea lui Fleming, Goldfinger, în care un individ pus pe fapte rele vrea să jefuiască Fort Knox este similar cu planul lui Stephenson de a fura aur în valoare de 3 miliarde de dolari din rezerva de aur Vichy, din colonia franceză Martinique.
O altă dovadă a faptului că William Stephenson a fost o sursă de inspiraţie pentru James Bond este faptul că Ian Fleming a scris o prefaţă la cartea 3603 a lui H Montgomery Hyde, care spune povestea lui Stephenson. Fleming spune despre Stephenson că face cel mai tare martini din America şi că “James bond este o versiune extrem de romanţată a unui spion, pe când William Stephenson este adevăratul spion”.
Sursele de inspiraţie pentru James Bond sunt diverse, nu mai puţin de 15 persoane sunt menţionate că ar fi avut un rol important în definirea personajului.
Ian Fleming ar fi putut folosi ca sursă de inspiraţie aventurile unui spion britanic din secolul al XVI-lea, aristocratul John Bond. John Bond a fost cel care a ales deviza familiei sale, după ce a văzut-o într-un palat spaniol: “Non sufficit orbis”. Expresia a fost utilizată pentru prima oară de Fleming în cel de-al 11-lea roman consacrat agentului 007, “În serviciul Majestăţii Sale”, unde este deviza unui strămoş a lui James Bond.
Sir William Stephenson a murit pe 31 ianuarie 1989 la 92 de ani.
Numele agentului 007 este dat de ornitologul american James Bond.
-
Vrei să fii spion? SRI se duce la târgurile de joburi să recruteze
“Târgul de joburi reuneşte în cadrul ediţiei din această primăvară 100 de companii, iar printre angajatori va fi prezent şi Serviciul Român de Informaţii (SRI). Instituţie a statului român responsabilă de culegerea şi valorificarea informaţiilor privind securitatea naţională, SRI va avea deschise o serie de oportunităţi de carieră în domenii diverse. Câteva dintre aceste oportunităţi pe care SRI le va prezenta în cadrul târgului de joburi Angajatori de TOP se referă la posturi în domeniile: informaţii-operaţiuni, analiză de intelligence, IT&C, limbi străine, psihologie, juridic, antiterorism”, transmite organizatorul evenimentului.