BusinessMagazin

Tag: spatiu verde

  • Opera cea lungă

    Opera, după o idee a arhitectei Liz Diller, a cărei firmă, Diller Scofidio + Renfro, s-a ocupat de transformarea High Line, şi pe muzică de David Lang, se intitulează „The Mile-Long Opera: a biography of 7 o’clock” şi are în distribuţie 1.000 de cântăreţi aşezaţi pe toată lungimea parcului suspendat.

    Libretul operei, semnat de Anne Carson şi Claudia Rankine, are ca subiect viaţa newyorkezilor concentrată în două puncte: ora 7 seara şi mesele la care aceştia iau cina.

    Spre deosebire de un spectacol obişnuit de operă, la acesta spectatorii nu vor sta într-un loc anume, ci vor fi liberi să se plimbe de-a lungul fostei linii de tren în timp ce-i ascultă pe cântăreţi, biletele pentru cele câteva reprezentaţii fiind deja epuizate. 

  • Cel mai nou scandal în care este implicată Gabriela Firea în urma unei plângeri depuse la poliţie

    “M-am interesat atât la colegii mei de la primăria generală, cât şi la domnul primar al sectorului 5 şi pot să vă asigur că, contrar celor afirmate de către o asociaţie, nu se construieşte, pe spaţiul verde al Parcului Romniceanu, niciun patinoar. Este o dezinformare şi ne rezervăm dreptul să ne apărăm în instanţă. (…) Lucrările care se desfăşoară în această perioadă se referă la desfiinţarea unor elemente de joacă şi de mobilier urban care sunt avariate şi care puneau în pericol siguranţa copiilor”, a explicat Gabriela Firea.

    Edilul Capitalei a adăugat că aceste lucrări sunt realizate de către o societate a consiliului local al sectorului 5, amenajarea fiind demarată după ce s-a făcut o sesizare la oficiul protecţiei consumatorului.

    Reacţia Gabrielei Firea a venit după ce preşedintele filialei Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor, Şerban Sturdza, a anunţat, luni, pe Facebook, că a depus o plângere la Poliţia Capitalei în legătură cu construirea ilegală, fără consultarea cetăţenilor şi fără anunţ, a unui patinoar în Parcul Romniceanu, care este arie protejată.

    “Fără nici o autorizaţie afişată conform legii, s-a purces la construirea unui patinoar în parcul Romniceanu, arie protejată, de altfel. Şi fără consultarea obligatorie a cetăţenilor şi fără acordul Direcţiei de Cultură a Municipiului Bucureşti. Cazul e tipic de ghinion, căci nu toată lumea hibernează de Crăciun, între două sarmale şi un cârnat. Locuitorii veghează. Iar eu mi-am permis, în calitate de preşedinte al OAR Bucureşti, să merg în prima zi de Crăciun şi să depun o plângere la Poliţia Capitalei”, a mai scris Şerban Sturza.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un şofer s-a dus la Poliţie să-şi ia o amendă, dar a avut o surpriză de proporţii

    S-a întâmplat zilele trecute. Bărbatul şi-a parcat maşina pe str. Aurel Cândea, pe unul dintre locurile destinate Consulatului Regatului Ţărilor de Jos. S-a dus la sediul Poliţiei Locale să-şi ridice procesul verbal, dar a parcat şi acolo ilegal.

    „Un cetăţean din Dolj a fost sancţionat de poliţiştii locali deoarece a staţionat cu autoturismul pe str. Aurel Cândea, pe unul dintre locurile destinate Consulatului Regatului Ţărilor de Jos. Sosit pe str. Avram Imbroane, la sediul Poliţiei Locale pentru a-şi ridica procesul verbal în valoare de 580 de lei şi trei puncte penalizare la permis, cel în cauză şi-a parcat maşina pe o zonă cu destinaţia spaţiu verde din apropiere, unde, din cauza vremii, locaţia era plină de noroi, blocând şi trotuarul, iar cei care treceau au fost nevoiţi să circule fie prin balta formată, fie pe carosabil”, transmit reprezentanţii Poliţiei Locale.

    Şoferul s-a mai ales cu o amendă, de data aceasta de 725 de lei şi alte trei puncte penalizare la permis, conform OUG 195/2002.

    Oamenii legii susţin că au dat mii de amenzi în acest an conducătorilor auto care au parcat ilegal în Timişoara. În total au fost aplicate 3.105 sancţiuni contravenţionale cu valoare între 500 şi 1.000 de lei celor care au parcat pe locurile rezervate pentru diferite activităţi sau pe căile de acces ori pe locurile destinate persoanelor cu dizabilităţi. Conform OUG 195/2002 amenzile sunt cuprinse între 435 şi 580 de lei şi trei puncte penalizare la permis, scrie tion.ro

  • Un şofer s-a dus la Poliţie să-şi ia o amendă, dar a avut o surpriză de proporţii

    S-a întâmplat zilele trecute. Bărbatul şi-a parcat maşina pe str. Aurel Cândea, pe unul dintre locurile destinate Consulatului Regatului Ţărilor de Jos. S-a dus la sediul Poliţiei Locale să-şi ridice procesul verbal, dar a parcat şi acolo ilegal.

    „Un cetăţean din Dolj a fost sancţionat de poliţiştii locali deoarece a staţionat cu autoturismul pe str. Aurel Cândea, pe unul dintre locurile destinate Consulatului Regatului Ţărilor de Jos. Sosit pe str. Avram Imbroane, la sediul Poliţiei Locale pentru a-şi ridica procesul verbal în valoare de 580 de lei şi trei puncte penalizare la permis, cel în cauză şi-a parcat maşina pe o zonă cu destinaţia spaţiu verde din apropiere, unde, din cauza vremii, locaţia era plină de noroi, blocând şi trotuarul, iar cei care treceau au fost nevoiţi să circule fie prin balta formată, fie pe carosabil”, transmit reprezentanţii Poliţiei Locale.

    Şoferul s-a mai ales cu o amendă, de data aceasta de 725 de lei şi alte trei puncte penalizare la permis, conform OUG 195/2002.

    Oamenii legii susţin că au dat mii de amenzi în acest an conducătorilor auto care au parcat ilegal în Timişoara. În total au fost aplicate 3.105 sancţiuni contravenţionale cu valoare între 500 şi 1.000 de lei celor care au parcat pe locurile rezervate pentru diferite activităţi sau pe căile de acces ori pe locurile destinate persoanelor cu dizabilităţi. Conform OUG 195/2002 amenzile sunt cuprinse între 435 şi 580 de lei şi trei puncte penalizare la permis, scrie tion.ro

  • Oraşul din România unde primăria plăteşte 310 lei pe o crizantemă sau 2800 de lei pe un coş de gunoi

    În metropole spaţiile verzi se micşorează, apar din ce în ce mai multe betoane, iar unii primari includ pădurile limitrofe în intravilan pentru a atinge norma impusă de comisia europeană de 26 mp/cap de locuitor. Dintre cele şapte oraşe reşedinţă de judeţ analizate de noi, doar Clujul este aproape de ţintă.

    În capitala ţării situaţia ar părea aproape de normalitate cu 21,3 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, însă se pare că nu este chiar aşa. Un raport de audit realizat de Curtea de Conturi dezvăluie că numărul a fost umflat artificial.

    În Bucureşti indicele privind spaţiile verzi a crescut de la 12,39 mp/locuitor în anul 2009 (conform Raportului anual privind starea mediului în România pe anul 2009 publicat de Agenţia privind Protecţia Mediului Bucureşti) la 23,21 mp/locuitor în anul 2012 (conform Cadastrului Verde), numai că „această creştere este pur conjuncturală, bazată numai pe includerea unor suprafeţe aparţinând domeniului privat sau cu regim juridic incert, care nu au fost evaluate, inventariate şi raportate“ conform prevederilor Legii nr. 213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

    Conform Cadastrului Verde, sectorul cu cea mai mare suprafaţă verde este sectorul 1, cu 1.757 hectare, urmat de sectorul 6 (657 ha), sectorul 3 (649 ha), sectorul 4 (634 ha), sectorul 2 (444 ha) şi sectorul 5 (369 ha). Sectorul 1 deţine 39% din totalul spaţiului verde din Bucureşti, însă acest lucru se datorează şi celor 668 de hectare din pădurea Băneasa.

    Astfel, potrivit raportului Curţii de Conturi, la nivelul anului 2014, raportat la o populaţie de 2,1 milioane de persoane şi un total de 2.081 ha spaţiu verde administrat de sectoarele Capitalei şi ALPAB, indicele de spaţiu verde public era de 9,86 mp/locuitor.

    O altă dezvăluire a Curţii de Conturi arată că, în perioada 2007-2014, primăriile de sector au cheltuit aproape 600 milioane de euro doar pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi şi s-au cumpărat produse cu sume absurde. Astfel s-a ajuns ca o primărie de sector să plătească 310 lei pe o crizantemă, deşi furnizorul primăriei le cumpărase cu 12 lei/bucata, sau să dea 2.800 de lei pe un coş de gunoi.

    Dacă nu se fură, se usucă. În 2013, din arbuştii plantaţi pe bd. Theodor Pallady nu a mai rămas niciunul. Ceea ce înseamnă o pagubă de 1,5 milioane de lei pentru primărie. La sectorul 3, Curtea de Conturi a constatat ca în perioada 2007-2010 (primar Liviu Negoiţă), au fost plantaţi 4.506 platani şi tei, din care 2.042 au fost cumpăraţi la un preţ cuprins între 20 şi 30 lei/bucată în anii 2007-2008, iar 2.464 arbori au fost achiziţionaţi la un preţ cuprins între 1.559 şi 2.419 lei/buc, în intervalul 2009-2010, deci la un preţ de 100 de ori mai mare. Şi exemplele pot continua.

  • Oraşul din România unde primăria plăteşte 310 lei pe o crizantemă sau 2800 de lei pe un coş de gunoi

    În metropole spaţiile verzi se micşorează, apar din ce în ce mai multe betoane, iar unii primari includ pădurile limitrofe în intravilan pentru a atinge norma impusă de comisia europeană de 26 mp/cap de locuitor. Dintre cele şapte oraşe reşedinţă de judeţ analizate de noi, doar Clujul este aproape de ţintă.

    În capitala ţării situaţia ar părea aproape de normalitate cu 21,3 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, însă se pare că nu este chiar aşa. Un raport de audit realizat de Curtea de Conturi dezvăluie că numărul a fost umflat artificial.

    În Bucureşti indicele privind spaţiile verzi a crescut de la 12,39 mp/locuitor în anul 2009 (conform Raportului anual privind starea mediului în România pe anul 2009 publicat de Agenţia privind Protecţia Mediului Bucureşti) la 23,21 mp/locuitor în anul 2012 (conform Cadastrului Verde), numai că „această creştere este pur conjuncturală, bazată numai pe includerea unor suprafeţe aparţinând domeniului privat sau cu regim juridic incert, care nu au fost evaluate, inventariate şi raportate“ conform prevederilor Legii nr. 213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

    Conform Cadastrului Verde, sectorul cu cea mai mare suprafaţă verde este sectorul 1, cu 1.757 hectare, urmat de sectorul 6 (657 ha), sectorul 3 (649 ha), sectorul 4 (634 ha), sectorul 2 (444 ha) şi sectorul 5 (369 ha). Sectorul 1 deţine 39% din totalul spaţiului verde din Bucureşti, însă acest lucru se datorează şi celor 668 de hectare din pădurea Băneasa.

    Astfel, potrivit raportului Curţii de Conturi, la nivelul anului 2014, raportat la o populaţie de 2,1 milioane de persoane şi un total de 2.081 ha spaţiu verde administrat de sectoarele Capitalei şi ALPAB, indicele de spaţiu verde public era de 9,86 mp/locuitor.

    O altă dezvăluire a Curţii de Conturi arată că, în perioada 2007-2014, primăriile de sector au cheltuit aproape 600 milioane de euro doar pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi şi s-au cumpărat produse cu sume absurde. Astfel s-a ajuns ca o primărie de sector să plătească 310 lei pe o crizantemă, deşi furnizorul primăriei le cumpărase cu 12 lei/bucata, sau să dea 2.800 de lei pe un coş de gunoi.

    Dacă nu se fură, se usucă. În 2013, din arbuştii plantaţi pe bd. Theodor Pallady nu a mai rămas niciunul. Ceea ce înseamnă o pagubă de 1,5 milioane de lei pentru primărie. La sectorul 3, Curtea de Conturi a constatat ca în perioada 2007-2010 (primar Liviu Negoiţă), au fost plantaţi 4.506 platani şi tei, din care 2.042 au fost cumpăraţi la un preţ cuprins între 20 şi 30 lei/bucată în anii 2007-2008, iar 2.464 arbori au fost achiziţionaţi la un preţ cuprins între 1.559 şi 2.419 lei/buc, în intervalul 2009-2010, deci la un preţ de 100 de ori mai mare. Şi exemplele pot continua.

  • Oraşul din România unde primăria plăteşte 310 lei pe o crizantemă sau 2800 de lei pe un coş de gunoi

    În metropole spaţiile verzi se micşorează, apar din ce în ce mai multe betoane, iar unii primari includ pădurile limitrofe în intravilan pentru a atinge norma impusă de comisia europeană de 26 mp/cap de locuitor. Dintre cele şapte oraşe reşedinţă de judeţ analizate de noi, doar Clujul este aproape de ţintă.

    În capitala ţării situaţia ar părea aproape de normalitate cu 21,3 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, însă se pare că nu este chiar aşa. Un raport de audit realizat de Curtea de Conturi dezvăluie că numărul a fost umflat artificial.

    În Bucureşti indicele privind spaţiile verzi a crescut de la 12,39 mp/locuitor în anul 2009 (conform Raportului anual privind starea mediului în România pe anul 2009 publicat de Agenţia privind Protecţia Mediului Bucureşti) la 23,21 mp/locuitor în anul 2012 (conform Cadastrului Verde), numai că „această creştere este pur conjuncturală, bazată numai pe includerea unor suprafeţe aparţinând domeniului privat sau cu regim juridic incert, care nu au fost evaluate, inventariate şi raportate“ conform prevederilor Legii nr. 213 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

    Conform Cadastrului Verde, sectorul cu cea mai mare suprafaţă verde este sectorul 1, cu 1.757 hectare, urmat de sectorul 6 (657 ha), sectorul 3 (649 ha), sectorul 4 (634 ha), sectorul 2 (444 ha) şi sectorul 5 (369 ha). Sectorul 1 deţine 39% din totalul spaţiului verde din Bucureşti, însă acest lucru se datorează şi celor 668 de hectare din pădurea Băneasa.

    Astfel, potrivit raportului Curţii de Conturi, la nivelul anului 2014, raportat la o populaţie de 2,1 milioane de persoane şi un total de 2.081 ha spaţiu verde administrat de sectoarele Capitalei şi ALPAB, indicele de spaţiu verde public era de 9,86 mp/locuitor.

    O altă dezvăluire a Curţii de Conturi arată că, în perioada 2007-2014, primăriile de sector au cheltuit aproape 600 milioane de euro doar pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi şi s-au cumpărat produse cu sume absurde. Astfel s-a ajuns ca o primărie de sector să plătească 310 lei pe o crizantemă, deşi furnizorul primăriei le cumpărase cu 12 lei/bucata, sau să dea 2.800 de lei pe un coş de gunoi.

    Dacă nu se fură, se usucă. În 2013, din arbuştii plantaţi pe bd. Theodor Pallady nu a mai rămas niciunul. Ceea ce înseamnă o pagubă de 1,5 milioane de lei pentru primărie. La sectorul 3, Curtea de Conturi a constatat ca în perioada 2007-2010 (primar Liviu Negoiţă), au fost plantaţi 4.506 platani şi tei, din care 2.042 au fost cumpăraţi la un preţ cuprins între 20 şi 30 lei/bucată în anii 2007-2008, iar 2.464 arbori au fost achiziţionaţi la un preţ cuprins între 1.559 şi 2.419 lei/buc, în intervalul 2009-2010, deci la un preţ de 100 de ori mai mare. Şi exemplele pot continua.

  • Nu o să ghiceşti care este oraşul cu cele mai puţine spaţii verzi din România. Nu este Bucureştiul

    Parcurile, grădinile publice şi verdeaţa din jurul blocurilor sunt singurele arii verzi care ne protejează de aerul poluat în care trăim, de cimentul oraşelor moderne. Prezenţa spaţiului verde a devenit o obligaţie pentru mulţi din oamenii care doresc să aibă un trai decent, care doresc să aibă un aer curat.

    Numeroase oraşe din România nu respectă norma de 26 de mp impusă de UE, aceasta fiind chiar mai mică decât cea propusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), de 50 de metri pătraţi pe cap de locuitor. Alte capitale europene, precum Stockolm sau Londra deţineau, conform statisticilor din anul 2007, 83 şi, respectiv, 64 de metri pătraţi pe cap de locuitor.

    Braşov este oraşul din ţară cu cei mai puţini metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor: 5. La capătul opus se situează Slobozia, cu peste 40 mp de spaţiu verde la fiecare locuitor.

    Potrivit Legii 135/2014, publicată în Monitorul Oficial pe 16 octombrie 2014, Legea 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor se modifica astfel: “Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu”.

    Cu alte cuvinte, spaţiile verzi proprietate privată, înscrise în cartea funciară în categoria curţi – construcţii nu vor putea fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi. Or, în această categorie sunt înscrise majoritatea spaţiilor verzi dintre blocuri, părculeţe amenajate în cartierele de locuit, squaruri şi chiar bucăţi de parc, toate retrocedate în ultimii 17 ani, deşi era evident că nu trebuie construite.

  • Nu o să ghiceşti care este oraşul cu cele mai puţine spaţii verzi din România. Nu este Bucureştiul

    Parcurile, grădinile publice şi verdeaţa din jurul blocurilor sunt singurele arii verzi care ne protejează de aerul poluat în care trăim, de cimentul oraşelor moderne. Prezenţa spaţiului verde a devenit o obligaţie pentru mulţi din oamenii care doresc să aibă un trai decent, care doresc să aibă un aer curat.

    Numeroase oraşe din România nu respectă norma de 26 de mp impusă de UE, aceasta fiind chiar mai mică decât cea propusă de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), de 50 de metri pătraţi pe cap de locuitor. Alte capitale europene, precum Stockolm sau Londra deţineau, conform statisticilor din anul 2007, 83 şi, respectiv, 64 de metri pătraţi pe cap de locuitor.

    Braşov este oraşul din ţară cu cei mai puţini metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor: 5. La capătul opus se situează Slobozia, cu peste 40 mp de spaţiu verde la fiecare locuitor.

    Potrivit Legii 135/2014, publicată în Monitorul Oficial pe 16 octombrie 2014, Legea 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor se modifica astfel: “Terenurile înscrise în cartea funciară ca fiind în categoria curţi-construcţii, terenuri ce se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, nu pot fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi, în sensul legii, decât după îndeplinirea procedurii de expropriere conform legislaţiei în domeniu”.

    Cu alte cuvinte, spaţiile verzi proprietate privată, înscrise în cartea funciară în categoria curţi – construcţii nu vor putea fi inventariate sau declarate ca spaţii verzi. Or, în această categorie sunt înscrise majoritatea spaţiilor verzi dintre blocuri, părculeţe amenajate în cartierele de locuit, squaruri şi chiar bucăţi de parc, toate retrocedate în ultimii 17 ani, deşi era evident că nu trebuie construite.

  • Centrul comercial din Obor, ocupat în proporţie de 70%

    Veranda, centrul comercial de proximitate dezvoltat de Prodplast Imobiliare în zona Obor din Bucureşti, a atins o rată de ocupare de 70%, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii companiei. Proiectul – rezultatul unei investiţii de 60 de milioane de euro – va avea o suprafaţă închiriabilă totală de aproape 30.000 mp si va fi finalizat în trimestrul 4 al acestui an. Veranda va include peste 100 de magazine, un hipermarket, zonă de restaurante, parcare şi un spaţiu verde vast, de peste 15.000 de mp.

    ”Rata de ocupare de 70% pe care am atins-o cu aproape un an înainte de deschidere ne confirmă potenţialul Veranda, care vine să completeze oferta comercială deja existentă şi să revitalizeze zona Obor. Mai mult, suntem deja în discuţii avansate cu alţi chiriaşi pentru un procent adiţional de 10% din totalul suprafaţei închiriabile şi ne aşteptăm ca în următoarele luni să avem toate spaţiile ocupate. Ne dorim ca prin mixul de chiriaşi pe care îl oferă şi modul în care este gândit, Veranda să devină locul de întâlnire pentru locuitorii din proximitate şi nu numai, oferind consumatorilor un spaţiu modern pentru shopping şi pentru petrecerea timpului liber, completând trecutul istoric al zonei Obor”, a declarat Andrei Pogonaru, membru al consiliului de administraţie al firmei Prodplast Imobiliare S.A..

    Chiriaşii care vor ocupa cele mai extinse suprafeţe sunt hipermarketului Carrefour (aprox. 10.000 mp) şi magazinul H&M (peste 2.000 de mp). Oferta de fashion va fi completată de CCC, Deichmann, Pimkie, Triumf, Lora Shoes, Zaza, Piazza Italia şi Le Cashmere Heritage. Locuitorii din zona Obor vor mai găsi în centrul comercial şi nume precum Pepco, Yves Rocher, Optiblu, Luxury Avenue, Me2You, shop-ul pentru animale Petmag, librăria Diverta şi farmacia Sensiblu. Printre chiriaşii ce vor ocupa spaţii în zona de petrecere a timpului liber şi cea de restaurante, amplasată la intrarea principală, se numără Pizza Coloseum, Salad Box, K-Grill, Rustic, Toan’s, Spartan, cofetăria Sweet by Marvio şi Maxbet. La nivel de servicii, în centrul comercial se vor afla magazine Orange, Arsis-Vodafone şi IQ BOX – Telekom, o spălătorie Eco Clean, saloanele de înfrumuseţare Evidence şi Salon Pro, tour-operatorul TUI şi Silca.

    Centrul comercial va avea 1.000 de locuri de parcare, iar locuitorii din proximitatea mall-ului vor avea la dispoziţie un spaţiu verde de peste 15.000 mp, care iarna va putea găzdui un patinoar şi un târg de sărbători, iar vara va include terenuri pentru practicarea diferitelor sporturi în aer liber. Veranda este un proiect verde, fiind modern, eficient energetic şi construit pe principii sustenabile şi cu grijă faţă de mediu.