“Am inchiriat retailerului Billa trei spatii, in orasele Hateg,
Resita si Arad, in care anterior au functionat supermarketuri SPAR.
In Resita si Arad magazinele Billa vor fi inaugurate anul viitor”,
a declarat Cosmin Calugar, directorul de expansiune si vanzari al
dezvoltatorului imobiliar Morava, detinut de fondul de investitii
Portico Investments.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Pe lista creditorilor retelei SPAR detinuta de fratii Ioan si
Floare Cuc din Arad s-au inscris aproximativ 400 de companii, banci
si institutii ale statului, care cer in total 136 mil. lei (32 mil.
euro) de la retailer, potrivit datelor furnizate de administratorul
judiciar al companiei.
SPAR, cu sediul in Arad, a intrat in insolventa in urma cu
aproape trei luni, la cererea actionarilor.
Printre cei mai mari creditori se numara bancile Unicredit
Tiriac Bank si ING, care au cerut fiecare aproximativ 8 mil.
Cititi mai multe despre SPAR pe www.zf.ro
E o perioada cand supermarketurile se afla mai mult ca oricand sub lupa atenta a concurentei, care le studiaza orice miscare.
Comerciantii isi pun la bataie tacticile de negociere pentru a obtine pretul pe care-l considera corect, iar odata cu uscarea cernelii pe contracte, anunturile invadeaza piata. Nu mai departe de saptamana trecuta, Mega Image, cea mai mare retea de supermarketuri de pe piata romaneasca, a preluat lantul La Fourmi de la fondul de investitii Global Finance, intr-o tranzactie de aproape 19 milioane de euro.
Pretul este insa supus “ajustarilor contractuale”, cum a precizat grupul belgian Delhaize, cel ce opereaza supermarketurile Mega Image. Dupa ce la inceputul anului reteaua belgiana anuntase ca are in intentie sa deschida in medie doar 4-5 magazine pe an, acum si-a majorat brusc numarul de magazine de la 23 la 37, cu cele ale La Fourmi.
“Am abordat proactiv La Fourmi, deoarece am considerat ca aceasta afacere e o buna oportunitate”, declara John Kyritsis, director general al Mega Image. Mega Image este prima retea de supermarketuri aparuta pe piata Capitalei, bazele afacerii fiind puse, in 1992, de investitori de origine libaneza, pentru ca ulterior sa fie preluata de Delhaize.
Fondul elen de investitii Global Finance a intrat in afacerea La Fourmi in anul 2005, prin achizitia a 80% din compania care la acea data numara 11 supermarketuri. Ulterior, fondul a ajuns sa detina aproximativ 90% din operatorul La Fourmi si a extins reteaua cu trei unitati dupa ce a cumparat trei supermarketuri The Best.
Cu cele 14 spatii ale sale, La Fourmi era inainte de preluare a doua retea de supermarketuri din Bucuresti ca marime, dupa Mega Image, iar vanzarile pentru anul trecut sunt estimate la circa 30 de milioane de euro.
Din cele 37 de spatii pe care le controleaza acum Mega Image, doar trei sunt in afara Capitalei – doua la Constanta si unul la Ploiesti. Compania si-a consolidat astfel pozitia de lider detasat pe segmentul supermarketurilor in Capitala, mult inaintea unor concurenti ca Albinuta, Ethos, Primavara, Angst sau Cris-Tim. 2008 promite sa continue insa sirul anunturilor de achizitii.
“Supermarketurile reprezinta cel mai dinamic domeniu in acest an”, declara pentru BUSINESS Magazin Jose Caller Celestino, director general al Carrefour Romania, care a preluat anul trecut reteaua de supermarketuri Artima. Carrefour va schimba numele magazinelor in Carrefour Express si le va reorganiza cu investitii de 6 milioane de euro.
In ce priveste extinderea retelei, Caller spune ca “se vor intampla multe lucruri aici, dar nu vreau sa dam prea multi bani pe o operatiune, vreau sa crestem, dar sa fim si profitabili”. Segmentul supermarketurilor va mai oferi oportunitati vreme de cativa ani, apreciaza el; deocamdata insa, anul acesta are prioritate pentru companie segmentul de hipermarket, unde Carrefour trebuie sa mareasca ritmul extinderilor pentru a-si mentine pozitia de lider in functie de volumul vanzarilor, respectiv 866 de milioane de euro anul trecut.
Un criteriu ce determina daca un spatiu este sau nu atractiv e dimensiunea: “ne intereseaza tot ce e suficient de mare”, afirma Caller, pentru care “prea mic” inseamna un spatiu de vanzare cu dimensiune mai mica de 700 de metri patrati. Pentru magazinele de proximitate, aflate in cartiere si cu suprafete mici de vanzare, francezii nu au deci niciun interes, “cel putin deocamdata”; castigurile sunt acum de partea magazinelor de dimensiuni mari (supermarketurile) si foarte mari (hipermarketurile).
Preluarea La Fourmi de catre Mega Image era intr-o oarecare masura previzibila, macar din perspectiva vanzatorului, fondul Global Finance, care trebuia sa-si lichideze participatia la investitia in retail pana cel mai tarziu in toamna, conform unor surse din piata. Dintr-un unghi de vedere, vanzarea La Fourmi calca pe urmele tranzactiei prin care Artima a fost preluata de Carrefour.
Pana saptamana trecuta, Artima era singura retea de supermarketuri ce a fost subiectul nu al uneia, ci a doua tranzactii, in cei cativa ani dintre vanzari crescandu-si valoarea de aproape trei ori. Carrefour a platit in urma cu cateva luni 55 de milioane de euro pentru cele 21 de supermarketuri pe care le-a luat de la Polish Enterprise Fund, fata de cele 17 milioane de euro platite de Enterprise Investors in 2005 (pentru 12 magazine insa).
Pe reteta preluarii de magazine, dar mai degraba la bucata, mizeaza si reteaua de origine olandeza Spar, ce numara acum 14 magazine, dintre care cele trei din Alba Iulia functioneaza in spatii preluate de la reteaua Diskont.
“Suntem in negocieri pentru preluarea spatiilor cu mai multe companii”, declara Rino Tizzanini, director general al retelei Spar din Romania. Faptul ca reteaua are acum doar 14 spatii nu confirma declaratiile lui Tizzanini, care spunea la inceputul anului trecut ca in 2007 vor fi deschise nu mai putin de 20 de magazine, dintre care 11 proiecte erau deja definitivate.
“Depinde insa foarte mult de partea tehnica, in cazul spatiilor din constructii noi, care nu se incadreaza, de regula, in termenul de predare”, explica directorul Spar. Reteaua, intrata pe piata romaneasca de numai un an si jumatate, este singurul lant de magazine din Romania ce reuneste sub acelasi nume trei feluri distincte de magazin: de proximitate, super si hipermarket.
Un interes (cel putin) la fel de viu pentru spatiile comerciale ale altor operatori manifesta si Billa, cea mai mare retea de supermarketuri din tara. Directorul general al retelei, Wolfgang Janisch, a declarat in repetate randuri ca este interesat de orice oportunitate de preluare, pentru un pret corect. Pretul corect pare a fi insa principalul punct de divergenta intre comerciantii ce au afaceri suficient de atractive pentru a fi curtati, dar suficient de stabile pentru ca vanzarea sa nu fi e singura alternativa.
Reteaua Alcomsib din Sibiu, de pilda, ce opereaza in prezent sase supermarketuri, a fost curtata de posibili cumparatori, dar “n-am trecut la pasul doi, pentru ca n-am primit pana acum nicio oferta convingatoare”, sustine Ciprian Aldea, director de marketing al companiei. “Am primit oferte din partea retelelor internationale”, precizeaza el.
Familia Aldea detine compania Redal, ce grupeaza, in afara de operatiunile supermarketurilor, si o afacere cu produse de panificatie si patiserie, precum si cateva cafenele. Pentru cele sase magazine, ale caror vanzari “au crescut anul trecut, dar nu in acelasi ritm cu cel al retelelor internationale care au spatii in Sibiu”, un impact pozitiv l-a avut numarul mare de turisti ce au vizitat anul trecut orasul, ce a avut statut de capitala europeana.
Cu sediul central tot in Sibiu si tot in asteptarea pretului corect se afla si reteaua Trident, care a fost gandita inca din start pentru a fi vanduta, afirma reprezentantii companiei Trident Trans Tex, operatorul retelei. Infiintata in 2004, reteaua Trident are in prezent sase spatii de vanzare cu suprafete cuprinse intre 2.000 si 5.000 de metri patrati, iar pana la finalul acestui an vrea sa deschida inca patru.
Ion Soloman, fondatorul retelei de supermarketuri Ethos, spune “un nu ferm vanzarii cel putin pentru doi ani”. Motivul tine de faptul ca in urmatorii doi ani mai vrea sa deschida magazine (“mai cu seama in orasele de dimensiuni mici, care sunt inca neatractive pentru marile retele”) si sa-si extinda gama de produse proprii Ethos. Reteaua numara acum 16 magazine, din care 12 in Bucuresti, si se va mari anul acesta cu inca patru, toate in afara Capitalei, investitia totala fiind de peste patru milioane de euro.
Soloman adauga ca spre deosebire de alti comercianti romani, ce aveau de ales intre riscul falimentului si vanzare, nu s-a simtit presat sa renunte la afacere, care ii ofera acum siguranta supravietuirii pe piata. Anul trecut, compania a ajuns la vanzari de aproape 23 de milioane de euro, in crestere cu 70% fata de 2006, iar previziunile pentru anul in curs se refera la 32 de milioane de euro.
Pe lista de posibile achizitii se plaseaza la loc de cinste si reteaua de supermarketuri Primavara, ce are o suprafata totala de vanzare de aproape 12.500 de metri patrati. Compania fondata de omul de afaceri Ion Avram a avut anul trecut vanzari de 35 de milioane de euro, iar declaratiile oficiale sustin ca reteaua nu e de vanzare. Declaratiile raman in picioare pana la proba contrara, insa un pret bun pentru Primavara ar putea schimba lucrurile, mai ales ca reteaua de supermarketuri este doar o divizie din afacerile detinute de antreprenorul roman, alaturi de restaurante si de o fabrica de paine.
Recent, Ion Avram s-a lansat si in dezvoltarea de proiecte imobiliare in segmentul rezidential, iar nevoia de fonduri pentru ele s-ar putea dovedi cel mai bun imbold. In categoria supermarketurilor de cartier joaca si retele ca Angst sau Cris-Tim. O retea puternica se poate dovedi pentru un producator ce a mizat pe dezvoltarea propriilor magazine un veritabil as din maneca, pentru ca asigura piata de desfacere, in conditiile in care conditiiile impuse de marile retele de magazine sunt pentru furnizori tot mai impovaratoare.
Acesta a fost si argumentul de la baza dezvoltarii lantului Angst, care vinde in propriile magazine cam jumatate din productia de mezeluri a fabricilor grupului. Angst a vandut anul trecut de 60 de milioane de euro, fata de 50 de milioane de euro in 2006. Angst nu pare deloc dispus la vanzare – desi a primit oferte de preluare, “e putin probabil ca vreuna sa primeasca raspuns pozitiv”, afirma Stefan Padure, vicepresedinte al companiei, care este detinuta in proportie de 80% de un investitor elvetian.
Divizia de retail ofera companiei avantajul de a-si vinde produsele in propriile conditii. Ceea ce nu-i putin, avand in vedere ca la masa negocierilor, retelele internationale pun presiune pe pret si isi stabilesc intotdeauna propriile conditii de expunere pe rafturi.
Intrebati de ce nu vand, multi oameni de afaceri argumenteaza ca le-ar lipsi adrenalina din viata de business. Altii prefera, dimpotriva, sa vanda pentru ca afacerea pe care au crescut-o, si de care cei mai multi se declara la fel de atasati ca si de propriul copil, ar putea inflori mai frumos sub conducerea altora.
Mai dur este insa esecul. "Insuccesul Univers’all n-a fost deloc o experienta placuta si a lasat urme adanci", declara pentru BUSINESS Magazin Razvan Petrovici, omul de afaceri ce a controlat lantul de supermarketuri Univers’all. Acesta este de fapt principalul argument, alaturi de "cateva probleme de familie", pentru care omul de afaceri isi inchide acum si ultimele conturi cu zona de business din Romania. Afacerile conexe celei cu supermarketuri –francize sau investitii in domeniul imobiliar – i-au asigurat pana acum nu numai un loc in peisajul romaneasc al afacerilor, ci si o "aterizare" sigura, dupa ce Univers’all s-a prabusit in toamna lui 2006.
La vremea la care stirea despre declinul Univers’all ajunsese deja publica, Petrovici se arata mai degraba amarat, insa deloc demoralizat; dimpotriva, "cocea" la rece cateva idei noi, tot in retail, zona care i se parea cea mai atractiva. Dupa un an si mai bine, planurile s-au schimbat radical, iar acum spera doar sa incheie „toate exiturile” din participatiile pe care le mai are pe piata romaneasca.
Mai presus de orice, vrea sa vada incheiata povestea lichidarii Univers’all, care este blocat in stare de insolventa si trece acum prin proceduri greoaie. Din cele 14 spatii pe care le avea reteaua de supermarketuri, "mai avem de valorificat inca trei spatii", spune Petrovici – magazinele din Sfantu Gheorghe, Sighisoara si Timisoara. Chiar daca cel din urma nu este un spatiu in proprietatea Univers’all, "am incheiat un contract de inchiriere si nu am vandut drepturile". Cu toate acestea, acolo functioneaza acum un alt magazin (al retelei Spar) "si acest lucru trebuie clarificat, la fel ca si altele".
Vanzarea spatiilor sau a contractelor de inchiriere pentru cele trei spatii a fost blocata de declansarea de catre creditori a procedurii de insolventa in luna mai a anului trecut, pentru ca altminteri procesul s-ar fi incheiat deja, spune Petrovici. El argumenteaza prin faptul ca toate celelalte spatii (11 supermarketuri si patru magazine de dimensiuni mai mici, sub marca Uni’all) au fost preluate de alte retele in numai cinci luni.
Procedurile ar putea dura, in varianta optimista, inca sase luni sau, in scenariu pesimist – trei-patru ani, "daca nu sunt sustinut". Sustinerea ar insemna, in opinia lui Petrovici, un consens al tuturor partilor implicate – intre care adunarea generala a actionarilor, adunarea creditorilor si judecatorul sindic – asupra solutiilor pe care le ofera reprezentantii Univers’all.
Deocamdata se poarta discutii si pe marginea sumei totale a datoriilor, despre care Petrovici spune ca se invart in jurul a 7 milioane de euro, dar ca exista voci care sustin ca aceasta valoare este fie mai mare, fie mai mica. "Totul ar putea fi rezolvat insa foarte simplu, pentru ca valoarea comerciala a companiei era mult mai mare la vremea intrarii in insolventa. Asta a fost si intentia: sa oprim cresterea datoriilor inainte de a ajunge la o suma prea mare", sustine Petrovici. Cauza principala a complicatiilor este, dupa el, faptul ca datoriile sunt foarte fragmentate: nu exista un creditor majoritar – "cel mai mare are cam 3-4% din masa credala". Fara a spune in mod direct, omul de afaceri lasa de inteles ca tocmai aceste tergiversari si complicatii in clarificarea situatiei creata de Univers’all il determina sa reduca acum "cat se poate de mult si cat se poate de repede toate operatiunile de pe piata romaneasca".
Din acelasi motiv, si-a redus si participatiile pe piata imobiliara, sustine el, fara a da insa niciun detaliu. Este convins ca renuntarea la plasamente imobiliare a fost o decizie inspirata, pentru ca "am presimtit tavalugul ce va sa vina. Regresul din ultimele doua luni este doar inceputul". Totusi, analistii din piata imobiliara contrazic perceptia lui Petrovici, sustinand ca 2008 este pur si simplu un an al stabilizarii, in sensul domolirii cresterii de preturi. Un studiu Colliers arata, spre exemplu, ca pentru apartamentele in ansambluri rezidentiale noi preturile vor creste in acest an intr-un ritm de circa 15% fata de 2007, cand s-a inregistrat o medie de 1.500 de euro/mp.
Petrovici nu a dorit nici sa faca o estimare a averii pe care o detine, spunand doar ca "nu sunt nici un om bogat, dar nici sarac". Dar in conturile sale intra si banii rezultati din retragerea din investitiile pe care grupul GFS, umbrela afacerilor sale, le avea pe piata de francize. Prin compania Etap, grupul GFS a operat mai multe magazine in sistem de franciza pentru marci de imbracaminte si de lenjerie, precum Celio sau Etam, comercializate in mall-uri – ca Plaza Romania si Bucuresti Mall – si in centre comerciale ca Unirea.
In privinta vanzarii, omul de afaceri mai are insa experienta cedarii activitatii de import si distributie de bauturi alcoolice, in vara anului 2005, catre compania concurenta Sollers. La acel moment, desi divizia de import si distributie de bauturi a GFS avea in portofoliu marci ale liderului mondial Diageo (Johnny Walker, Baileys, Smirnoff, J&B), grupul controlat de Petrovici era doar pe locul al treilea in piata, cu mult in urma principalilor competitori, Allied Domecq si Pernod Ricard (care ulterior au fuzionat la nivel mondial). Dupa incheierea tranzactiei, a carei valoare nu a fost dezvaluita, Petrovici afirma ca aceasta miscare ii va permite sa se concentreze mai mult pe activitatea de retail.
Afacerile cu duty-free-uri, lansate in 1998, s-au stins de la sine la inceputul anului trecut, odata cu integrarea in Uniunea Europeana. |n 2006 insa, grupul GFS mai avea inca magazine in sistem de franciza, la granita estica si de nord a tarii. Anul 2005, cand grupul numara nu mai putin de 22 de magazine la frontiera, a fost ultimul an in care grupul GFS a fost "complet", iar vanzarile firmelor ce-l alcatuiau au depasit 100 de milioane de euro.
Greu de crezut in acest context – chiar si pentru Petrovici – ca isi poate insusi conditia de fost om de afaceri. Odata incheiate procedurile prin care trece acum societatea Univers’all, statutul de afacerist i-ar putea face din nou cu ochiul. Astfel ca fostul patron al Univers’all cocheteaza cu ideea de a face afaceri „pe piete la moda, care se ridica acum". Care anume? Deocamdata zice doar ca nu vrea sa le nominalizeze, „ca sa nu dea idei si altora”.
Magazinul are peste 7.300 de articole pe o suprafata totala de 1250 m2, din care 800 m2 sunt alocati salii de vanzare. Obiectivul companiei pe termen mediu prevede deschiderea a 55 de magazine.
Noul magazin are peste 7.000 de articole pe o suprafata de 1.300 metri patrati, dintre care aproape 800 de mp sunt destinati zonei de vanzare.
Compania a intrat pe piata din Romania in 2005, investitiile de pana acum ridicandu-se la aproape 22 de milioane de euro. Obiectivul de dezvoltare al companiei pe termen mediu prevede deschiderea de 55 – 60 de magazine, iar strategia pe termen lung vizeaza deschiderea de magazine in toate orasele importante ale tarii, ajungand la un total de 250 de spatii.
Zece pare a fi cifra cheie a toamnei: atatea magazine numara acum reteaua franceza Carrefour, prin cele doua deschideri de data recenta. Si tot atatea spatii va avea si lantul real, divizia de hipermarketuri a grupului german Metro, intrat initial pe piata prin reteaua de magazine cash&carry.
Dar directiile in care se indreapta cele doua retele – Carrefour, veteranul pietei de hipermarketuri, si real, unul dintre numele intrate recent in scena – sunt oarecum opuse. In timp ce Carrefour a ocupat cinci pozitii strategice in Capitala, acesta fiind principalul punct de interes inca din start, nemtii au preferat sa bifeze mai inaintea Bucurestiului o serie de orase prin tara. La vremea intrarii pe piata romaneasca real-ul marca chiar o premiera, fiind prima retea comerciala internationala ce prefera sa intre pe piata printr-un magazin in provincie, la Timisoara. Miza nemtilor a fost ocuparea mai degraba a unor pozitii "neintinate" de competitie (ca Baia Mare, Sibiu sau Timisoara), in orase ce nu s-au bucurat de cote "fierbinti" in planurile de dezvoltare ale retelelor deja prezente in piata – Carrefour si Cora. Un atu in plus al acestei strategii a fost, asa cum puncta pentru BUSINESS Magazin fostul directorul al retelei, John Rix, sansa de a cumpara, in aceste orase, cel mai bun teren, la cel mai bun pret. Pentru ca urmatorul venit ar urma sa poata lua un teren mai putin bun, la un pret ceva mai mare.
Or piata Capitalei se afla sub presiunea concurentei de ani buni, iar sansele unui chilipir – obtinerea unui spatiu potrivit, la un pret macar decent – tind spre zero. In Bucuresti sunt prezenti (aproape) toti operatorii straini de hipermarketuri, real avand deja magazinul finalizat. Cu exceptia real, cu totii au preferat sa atace tortul cel mai dulce – Capitala fiind recunoscuta indeobste drept cel mai tentant din intreaga tara datorita banilor mai multi din buzunarul clientilor. Cora a deschis chiar doua magazine in Capitala inainte de a pasi in provincie – la Cluj. Si francezii de la Auchan au preferinte asemanatoare – au deschis anul trecut primul magazin in Bucuresti, apoi au mers la Targu Mures, iar planurile arata ca in noiembrie ar urma sa fie deschis si spatiul de la Cluj, pentru Pitesti nefiind precizat un termen ferm. Tot in Bucuresti a preferat sa-si planteze magazinul cu numarul unu chiar si reteaua Kaufland, ce are in portofoliu magazine care candideaza prin dimensiune la statutul de hipermarket.
Odata ocupate pozitiile strategice in Bucuresti, operatorilor le ramane de cucerit tara. Si invers. Reteta real a fost aplicata si de reteaua Spar. Rino Tizzanini, director general al retelei dn Romania, declara recent pentru BUSINESS Magazin ca in Bucuresti are antamate deja trei spatii pentru magazine de mari dimensiuni – hipermarketuri. Spar se diferentiaza de intreaga competitie de pe piata romaneasca prin doua trasaturi distincte. Unu: este singurul nume international ce nu a abordat in mod direct afacerea pe plan local, ci printr-o licenta acordata unor investitori romani. Doi: Reteaua, intrata pe piata romaneasca de numai un an si jumatate, este singurul lant de magazine din Romania ce reuneste sub acelasi nume trei formate distincte de magazin: de proximitate, super si hipermarket. Un pas pe urmele lui Spar pare a fi facut insa si Auchan, care a deschis si un magazin de dimensiuni inferioare hipermarketului, ce se califica mai degraba pentru liga supermarket – la Timisoara, intr-un spatiu preluat de la fosta retea Univers’all, aflata in faliment. Pentru spatiul de la Timisoara, profilat pe o politica de tip discount, Auchan a investit 1,5 milioane de euro, in timp ce bugetele pentru hipermarketuri sunt de cel putin zece ori mai maril.
Prin dimensiunea sa – peste 2 milioane de cumparatori – si larghetea cu care acestia sunt dispusi sa-si cheltuie banii in hipermarket, piata Capitalei face cu ochiul chiar si comerciantilor romani, precum reteaua de origine pitesteana Pic, ai carei reprezentanti sustin de cativa ani ca sunt interesati de Bucuresti. Totusi, pentru moment sunt mai fezabile tot planurile pentru provincie. Fratii Penescu, ce controleaza afacerile Pic din mai multe domenii (taximetrie, productie etc), au doua magazine (Pitesti si Craiova) si declarau in prima parte a acestui an ca vor sa investeasca in jur de 50 de milioane de euro pentru doua hipermarketuri – la Oradea si Braila – ce ar urma sa fie deschise pana la sfarsitul anului.
La un calcul rapid, piata romaneasca numara acum peste 30 de hipermarketuri – si asta fara a lua in calcul cele 18 magazine ale Kaufland – dar numarand si comerciantii romani ca Pic sau Trident (La Deva si Sf Gheorghe). Hipermarketul, formatul de magazin ce manifesta cel mai mare grad de atractie pentru clientii romani, isi traieste acum peroada de glorie. Retelele isi mai permit, vreme de trei, poate chiar patru ani, sa se intreaca in deschideri si sa tinteasca vanzari din ce in ce mai apropiate de pragul de un miliard de euro.
Zece pare a fi cifra cheie a toamnei: atatea magazine numara acum reteaua franceza Carrefour, prin cele doua deschideri de data recenta. Si tot atatea spatii va avea si lantul real, divizia de hipermarketuri a grupului german Metro, intrat initial pe piata prin reteaua de magazine cash&carry.
Dar directiile in care se indreapta cele doua retele – Carrefour, veteranul pietei de hipermarketuri, si real, unul dintre numele intrate recent in scena – sunt oarecum opuse. In timp ce Carrefour a ocupat cinci pozitii strategice in Capitala, acesta fiind principalul punct de interes inca din start, nemtii au preferat sa bifeze mai inaintea Bucurestiului o serie de orase prin tara. La vremea intrarii pe piata romaneasca real-ul marca chiar o premiera, fiind prima retea comerciala internationala ce prefera sa intre pe piata printr-un magazin in provincie, la Timisoara. Miza nemtilor a fost ocuparea mai degraba a unor pozitii "neintinate" de competitie (ca Baia Mare, Sibiu sau Timisoara), in orase ce nu s-au bucurat de cote "fierbinti" in planurile de dezvoltare ale retelelor deja prezente in piata – Carrefour si Cora. Un atu in plus al acestei strategii a fost, asa cum puncta pentru BUSINESS Magazin fostul directorul al retelei, John Rix, sansa de a cumpara, in aceste orase, cel mai bun teren, la cel mai bun pret. Pentru ca urmatorul venit ar urma sa poata lua un teren mai putin bun, la un pret ceva mai mare.
Or piata Capitalei se afla sub presiunea concurentei de ani buni, iar sansele unui chilipir – obtinerea unui spatiu potrivit, la un pret macar decent – tind spre zero. In Bucuresti sunt prezenti (aproape) toti operatorii straini de hipermarketuri, real avand deja magazinul finalizat. Cu exceptia real, cu totii au preferat sa atace tortul cel mai dulce – Capitala fiind recunoscuta indeobste drept cel mai tentant din intreaga tara datorita banilor mai multi din buzunarul clientilor. Cora a deschis chiar doua magazine in Capitala inainte de a pasi in provincie – la Cluj. Si francezii de la Auchan au preferinte asemanatoare – au deschis anul trecut primul magazin in Bucuresti, apoi au mers la Targu Mures, iar planurile arata ca in noiembrie ar urma sa fie deschis si spatiul de la Cluj, pentru Pitesti nefiind precizat un termen ferm. Tot in Bucuresti a preferat sa-si planteze magazinul cu numarul unu chiar si reteaua Kaufland, ce are in portofoliu magazine care candideaza prin dimensiune la statutul de hipermarket.
Odata ocupate pozitiile strategice in Bucuresti, operatorilor le ramane de cucerit tara. Si invers. Reteta real a fost aplicata si de reteaua Spar. Rino Tizzanini, director general al retelei dn Romania, declara recent pentru BUSINESS Magazin ca in Bucuresti are antamate deja trei spatii pentru magazine de mari dimensiuni – hipermarketuri. Spar se diferentiaza de intreaga competitie de pe piata romaneasca prin doua trasaturi distincte. Unu: este singurul nume international ce nu a abordat in mod direct afacerea pe plan local, ci printr-o licenta acordata unor investitori romani. Doi: Reteaua, intrata pe piata romaneasca de numai un an si jumatate, este singurul lant de magazine din Romania ce reuneste sub acelasi nume trei formate distincte de magazin: de proximitate, super si hipermarket. Un pas pe urmele lui Spar pare a fi facut insa si Auchan, care a deschis si un magazin de dimensiuni inferioare hipermarketului, ce se califica mai degraba pentru liga supermarket – la Timisoara, intr-un spatiu preluat de la fosta retea Univers’all, aflata in faliment. Pentru spatiul de la Timisoara, profilat pe o politica de tip discount, Auchan a investit 1,5 milioane de euro, in timp ce bugetele pentru hipermarketuri sunt de cel putin zece ori mai maril.
Prin dimensiunea sa – peste 2 milioane de cumparatori – si larghetea cu care acestia sunt dispusi sa-si cheltuie banii in hipermarket, piata Capitalei face cu ochiul chiar si comerciantilor romani, precum reteaua de origine pitesteana Pic, ai carei reprezentanti sustin de cativa ani ca sunt interesati de Bucuresti. Totusi, pentru moment sunt mai fezabile tot planurile pentru provincie. Fratii Penescu, ce controleaza afacerile Pic din mai multe domenii (taximetrie, productie etc), au doua magazine (Pitesti si Craiova) si declarau in prima parte a acestui an ca vor sa investeasca in jur de 50 de milioane de euro pentru doua hipermarketuri – la Oradea si Braila – ce ar urma sa fie deschise pana la sfarsitul anului.
La un calcul rapid, piata romaneasca numara acum peste 30 de hipermarketuri – si asta fara a lua in calcul cele 18 magazine ale Kaufland – dar numarand si comerciantii romani ca Pic sau Trident (La Deva si Sf Gheorghe). Hipermarketul, formatul de magazin ce manifesta cel mai mare grad de atractie pentru clientii romani, isi traieste acum peroada de glorie. Retelele isi mai permit, vreme de trei, poate chiar patru ani, sa se intreaca in deschideri si sa tinteasca vanzari din ce in ce mai apropiate de pragul de un miliard de euro.