Tag: spa

  • Care sunt cele mai luxoase hoteluri din lume şi ce facilităţi oferă

    1. Emirates Palace, Abu Dhabi

    Construcţia a costat aproape 3 miliarde de dolari. Hotelul are 394 de camera şi suite, 40 de săli de conferinţă, o plajă cu nisip alb, o mulţime de piscine, fântâni şi spa-uri somptuase şi candelabre cu peste 1000 de cristale Swarovski.

    2. Rancho Valencia Resort & Spa, California

    Rancho Valencia este situat la 25 de mile nord de San Diego, la doar o jumătate de oră cu maşina de Aeroportul Internaţional San Diego şi la 17 mile sud de Aeroportul McClellan-Palomar şi uşor accesibil de pe autostradă în orice direcţie. Pasionaţii de automobile pot „zbura” pe şoselele din preajma hotelului în ultimele modele Porsche, puse la dispoziţia lor de unitatea hotelieră. Şi nu doar într-o scurtă tură prin parcare – acestea pot fi testate chiar şi patru ore.

    3. The Westin Excelsior, Roma

    Contruit în 1906, The Westin Excelsior Rome are un istoric impresionant în cartierul Via Veneto. Deşi cele mai multe camere sunt accesibile ca preţ, „piesa de rezistenţă” este Villa La Cupola Suite, care a fost renovată cu o investiţie de 7 milioane de dolari. Această suită de lux are două etaje, fiind cea mai mare suită din Italia. Mobilată în stil clasic imperial, dispune însă de gadgeturi moderne de înaltă tehnologie, este acoperită de cupole împodobite cu fresce manuale, având propria zonă privată de fitness, jacuzzi şi o sală de mese formală.

    4. Burj Al Arab, Dubai

    Arhitectura uimitoare a hotelului Burj Al Arab din Dubai îl face una dintre cele mai fotografiate atracţii din lume. Toate camerele sunt de fapt apartamente de lux, care se întind pe două etaje, cu priveşişti incredibile. Dincolo de facilităţi precum heliportul şi terenul de tenis de pe acoperiş, acesta oferă o gamă largă de restaurante în stil futurist dar şi alte opţiuni pentru viaţa de noapte. Clienţilor li se acordă, bineînţeles, o atenţie deosebită. Printre dotările extraordinare se numără check-in-ul on-line, un majordom aflat la dispoziţia acestora 24/7 şi o flotă Rolls Royce-uri condusă de un şofer personal, toate pentru o clientelă VIP constând de multe ori în membri ai familiilor regale.

    5. The Plaza, New York

    The Plaza este adesea cea mai bună alegere pentru clienţii VIP care vizitează New York-ul, în special Suita Royal cu trei dormitoare, decorată în cel mai opulent stil clasic. Aceasta are o sală de servit masa pentru 12 persoane, bibliotecă, o sală de gimnastică, un pian imens, bucătărie completă (pentru bucătari personali), fiind deservită de un lift privat. Serviciul majordomilor este, de asemenea, inclus. Construită în 1907, structura iconică a fost desemnată ca punct de interes naţional în 1969.

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Ana-Maria Busuioc – General manager { SunGarden Golf & Spa Resort }

    •   Lucrează în cadrul grupului hotelier clujean SunGarden Golf & Spa Resort de aproximativ
    10 ani, ocupând rolul actual din 2015.
    •   Una dintre cele mai importante reguli după care se ghidează în carieră este că încearcă să fie mereu plină de entuziasm şi să transmită entuziasm, alături de principii precum corectitudinea, încrederea, respectarea promisiunilor, responsabilitatea – indiferent dacă sunt către clienţi, angajaţi, furnizori sau colaboratori.
    •   După ani de experienţă acumulaţi în străinătate, constată că în România este greu să supravieţuieşti într-un climat de cele mai multe ori nefavorabil, alimentat de o legislaţie adesea potrivnică, context în care vede doar două variante de reuşită: o perseverenţă dusă la extrem combinată cu multă răbdare şi acceptarea întregii birocraţii sau, dimpotrivă, o atitudine lipsită de scrupule, machiavelică – în mod evident, nu încurajează această variantă lipsită de etică.
    •   Îi sfătuieşte pe tinerii care intră în antreprenoriat să se înarmeze cu multă răbdare deoarece provocările sunt foarte mari, dar să îşi urmeze pasiunea indiferent de preţul pe care îl au de plătit. 

    Cifră de afaceri (2018): 10 mil. lei
    Număr de angajaţi: cca 100

  • Povestea omului care a transformat o autobază de pe timpul lui Ceauşescu într-un hotel, iar acum are unul dintre cele mai mari complexuri hoteliere din România

    De la o fostă autobază transformată în hotel, Nicolae Căpuşan a ajuns să deţină acum unul dintre cele mai mari complexuri hoteliere din ţară şi să obţină venituri anuale de peste 10 milioane de euro. Planurile lui depăşesc graniţele Clujului şi vizează extinderea lanţului în Băile Herculane, prin revitalizarea fostului hotel Decebal, cât şi extinderea lângă Capitală. 

    Nicolae Căpuşan deţine şi conduce în prezent un grup care a ajuns la o cifră de afaceri totală care se plasează în jurul valorii de 10 milioane de euro; din acesta fac parte hotelurile SunGarden din Turda, SunGarden Therme din Dej, precum şi complexul hotelier SunGarden Resort din Cluj. În următorii trei ani, vizează atingerea unui prag de 25 de milioane de euro şi extinderea în Herculane, dar şi în apropierea Bucureştiului.

    La fel ca mulţi alţi antreprenori români din generaţia sa, clujeanul Nicolae Căpuşan a ales să renunţe la meseria de bază pentru a începe primele afaceri, după Revoluţie. De profesie inginer de sistem, după ce absolvise Facultatea de Electrotehnică, secţia Calculatoare, spune că era foarte greu pentru el să ajungă într-o funcţie bună în acele vremuri, în condiţiile în care acestea erau alocate celor care „cunoşteau anumiţi oameni”. 

    Astfel, după căderea comunismului a reuşit să adune 100 de mărci, bani cu care a cumpărat o geantă de răţuşte din plastic, de jucărie – „ultimul lucru care se mai găsea într-un magazin cu jucării, fiindcă totul dispăruse pe vremea aceea” – pe care le-a vândut „în afară”. I-a rămas întipărit în minte sunetul pe care l-au făcut răţuştele în momentul în care vameşii au verificat geanta. „La prima ieşire din ţară aveam emoţii extraordinare; iar la vamă, după ore de aşteptare, unul dintre vameşi a apăsat pe geantă când i-am spus că transport răţuşte”.

    Acesta a fost începutul care l-a ajutat să pună temelia afacerilor sale. Apoi, cu circa 1.000 – 2.000 de mărci, „bani cu care în vremea aceea puteai să cumperi un apartament – deja eram bogat”, s-a orientat pe aducerea de autobuze din Germania.

    A cumpărat un prim autobuz cu 300 de mărci de acolo şi l-a adus în România, în contextul în care, pe atunci, după reunificarea estului cu vestul Germaniei, „esticii voiau să scape de industria care nu avea origini germane”. Pentru România, care avea autobuze învechite la vremea aceea, aceasta a fost o oportunitate, iar pentru omul de afaceri, începutul unui business profitabil.

    După primul autobuz vândut, au urmat sute, spune el, dedicându-se acestei activităţi între 1991 şi 1993. Când s-au terminat autobuzele, a trecut într-o altă etapă: importul de piese de schimb din Germania pentru acestea: „Toţi românii luau piese vândute drept originale din Ungaria, am descoperit însă că nu erau chiar originale, ci aduse din Polonia; polonezii le vindeau cu 50% mai puţin. Am aflat apoi că şi piesele lor de schimb, potrivit unor specificaţii tehnice de pe acestea, erau produse în Rusia”. Prin urmare, s-au dus în Rusia, de unde le-au cumpărat la un sfert din preţ.

    În 1995 deveniseră lideri naţionali pe zona de piese auto – cu venituri de sute de mii de dolari. O parte din bani i-au reinvestit în imobiliare – nu ca parte a unei strategii, ci, potrivit lui Căpuşan, datorită unei pasiuni pentru pământ moştenite de la părinţi şi bunici.
    Au cumpărat mai multe proprietăţi, cărora nu le-au acordat prea multă atenţie pe vremea aceea – „Să fie!” – pentru ca abia mai târziu să le şi folosească.

    În jurul anului 2000 au renunţat la afacerea cu piese auto şi s-au orientat către industria turismului. Era domeniul care lui Nicolae Căpuşan îi plăcea cel mai mult – „Şi de atunci nu mai lucrez”, spune el, referindu-se la cât de pasionat este în continuare de turism.
    autobazA devenită Hotel

    Prima experienţă în HoReCa a venit odată cu administrarea, în concesiune, a unui restaurant luat de la „nişte americani veniţi să facă afaceri în România”.  „România nu este America, prin urmare ei au venit cu principiile lor de acolo şi au eşuat”, spune Căpuşan. A preluat restaurantul şi l-a administrat timp de trei ani. Un prim pas în dezvoltarea propriilor afaceri în domeniul turismului a fost însă făcut pe o proprietate folosită în vremea afacerilor anterioare. Omul de afaceri cumpărase la un moment dat o autobază la Turda, care avea un corp administrativ – o clădire în formă de cutie, în care se aflau câteva zeci de birouri.

    Nicolae Căpuşan povesteşte că s-a gândit timp de mai mulţi ani cum ar putea să transforme spaţiul, în contextul în care, pe vremea aceea, birourile nu erau atât de importante – „Îţi făceai treaba în maşină sau pe un colţ de masă”. Până la urmă, a decis să convertească spaţiul respectiv într-un hotel.

    Acesta a fost inaugurat în 2006, iar în 2005 a cumpărat proprietatea de 6.000 de metri pătraţi, cu o cabană de vânătoare inclusă, pe care a dezvoltat ulterior actualul SunGarden Golf & Spa Resort.

    Chiar dacă spune că nu s-a concentrat niciodată pe calculele matematice, crede că în situaţia proprietăţii din Turda investiţia s-a ridicat la aproximativ 1 milion de euro, iar în SunGarden Golf & Spa Resort aceasta este cuprinsă între 12 şi 14 milioane de euro. Omul de afaceri precizează însă că „investiţia nu este niciodată încheiată”.

    De-a lungul timpului, au evoluat de la un grad de ocupare de 3% în primul an şi vizitatori care întrebau „Mititei nu serviţi?” la creşteri constante ale cifrei de afaceri şi la lansări ale unor branduri premium în unitatea lor.

    În prezent, au în funcţionare trei hoteluri cărora li se va adăuga hotelul Decebal de la Herculane, a cărui reabilitare au început-o.
    „Hotelul Turda este mai degrabă pentru turiştii care vin la salină şi în sezon este un grad de ocupare 100%; cel din Cluj este un hotel business, iar SunGarden Golf and Spa Resort este un complex leisure – se aşază pe clientela care vrea să petreacă timp liber – să se relaxeze.”

    Pe cel din urmă observă un trend crescător din punctul de vedere al pachetelor care se vând, astfel că dacă până anii trecuţi vindeau rar un pachet turistic de 5-7 zile, în prezent observă o creştere semnificativă pe această zonă. Căpuşan observă de asemenea o creştere pe segmentul turiştilor străini care cumpără pachete de vacanţă. Aceştia sunt mai ales israelieni care vin având zbor direct la Cluj de la Tel Aviv – vin 10-20 de persoane, stau 7 zile şi consumă.

    Nu îi ocolesc însă nici vesticii şi spune că cei mai mulţi dintre ei sunt englezi.„E clar că străinii cheltuie cei mai mulţi bani. Sunt obişnuiţi cu turismul de agrement, de relaxare – dacă merg la un hotel, acolo îşi fac tot sejurul, all inclusive,  iar românii iau deseori cazare în regim de demipensiune şi merg în Cluj, în restaurante, prin baruri, îşi cheltuie banii mai ales în oraş, mai puţin în incinta complexului”, observă antreprenorul.

    Nicolae Căpuşan spune că pentru fiecare business au lansat noi faciliăţi; altele noi sunt în curs de implementare. Oferă ca exemplu o „divizie de catering, pentru clienţi premium, pe care am implementat-o prima dată la Dej”. Această afacere merge din ce în ce mai bine, potrivit lui, şi începe deja să genereze şi profit.
    La Turda au implementat două proiecte legate de dezvoltarea activităţilor sportive şi şi-au propus să lanseze încă un spaţiu pentru evenimente. Facilităţile de la SunGarden Golf & Spa Resort includ un spa, un teren de golf „marcă înregistrată” a brandului lor, trasee turistice mai scurte şi mai lungi – „mai generatoare de emoţie sau mai puţin generatoare de emoţie – un traseu care trece printr-o grotă a mistreţilor de pildă”.
    Omul de afaceri spune că nu întâmpină probleme nici în ceea ce priveşte personalul. „Oamenii rămân, doar din când în când mai dăm noi câte unul afară, din cauza mentalităţilor pe care nu vor să le schimbe.”

    Din Cluj la Herculane şi Snagov

    În ceea ce priveşte planurile de viitor, cochetează cu ideea de a deschide un complex SunGarden în apropierea Capitalei. „Experienţa ne spune că o afacere de succes este una care se aşază undeva în periferie, dar cu un ambient plăcut şi care poate să fie aducător de succes foarte repede. Am dat deja sfoară în ţară la prietenii mei din Bucureşti, dacă găsesc un teren pe malul lacului Snagov unde să putem implementa acest proiect”, spune antreprenorul.
    În prezent însă, se concentrează pe dezvoltarea proiectului de la Herculane, unde au cumpărat fostul hotel Decebal. Antreprenorul estimează că va fi nevoie de o investiţie cuprinsă între 3 şi 5 milioane de euro şi şi-au propus să îl dea în folosinţă în 2021.
    Un alt proiect dezvoltat de familia Căpuşan este un centru care are o sală de escaladă, o zonă de yoga şi una de parkour – o activitate care chiar dacă este nouă în România, spune că peste 60 de cursanţi copii s-au înscris până acum.
    Sala de escaladă se întinde pe 500 de metri pătraţi, iar antreprenorul clujean crede că reprezintă viitorul activităţilor sportive. „Dacă până acum era la modă să mergi la sală, acum lumea caută ceva nou. 30% dintre clienţii pentru escaladă sunt studenţi străini care studiază în Cluj – în Germania, Austria e plin de astfel de săli”, observă Vlad Căpuşan, fiul antreprenorului.

    Planuri pentru a doua generaţie de antreprenori
    Soţia lui Nicolae Căpuşan, Camelia, este de profesie medic neurolog, însă ambii săi copii sunt implicaţi în afacere. Chiar dacă Vlad şi Ruxandra, „oameni de artă”, au absolvit atât liceul de artă, cât şi institutul de arte şi au studiat o parte din timp în Italia, în prezent sunt implicaţi în afacere amândoi. „Când ştiu că unul dintre ei este implicat, se ocupă de un anumit proiect, am confort, ştiu că sigur lor le pasă ce se întâmplă cu businessul”, spune antreprenorul.

    Mărturiseşte că a alocat mare parte din timp – dar şi resurse – în dezvoltarea abilităţilor de management ale copiilor. „Am avut şansa ca ei să se întoarcă acasă, iar fiecăruia i-am dat câte un mic proiect – cu unele au eşuat, am pierdut poate câteva zeci de mii de euro, dar am discutat, am evaluat împreună unde au greşit, am învăţat lecţiile”, descrie el pregătirea pentru trecerea afacerilor la următoarea generaţie. 
    Ruxandra Căpuşan are 24 de ani, lucrează pe segmentul operaţional al afacerii şi are mai multe direcţii în responsabilitate, printre care marketingul câtorva businessuri, precum şi misiunea de a forma o echipă de marketing proprie, iar pe termen lung vrea să se implice în proiectul Herculane.

    „E foarte greu să reabilitezi o clădire care este o ruină astăzi, dar este mult mai greu să îi faci operaţionalul după. Odată ce ai făcut o investiţie, este doar începutul dificultăţilor, urmează să pui în valoare ce ai investit”, descrie Căpuşan perspectiva sa asupra acestui proiect.
    Vlad Căpuşan este implicat mai ales în zona de dezvoltare a afacerii şi în activităţile imobiliare ale familiei. „Nu construim, dar facem parteneriate cu constructori şi investitori. Punem la dispoziţie proiectele şi ei le duc mai departe”, descrie Nicolae Căpuşan această afacere.
    Cum se împacă businessul cu arta? „Cred că în business să fii un artist este important, în contextul unei lumi în care dacă nu eşti creativ în ceea ce înseamnă dezvoltare, nu ai nicio şansă, piaţa fiind atât de competitivă încât trebuie să vii mereu cu ceva nou – să ai o iniţiativă nouă şi să creezi ceva ce nu există”, crede Vlad Căpuşan.

    El a observat că, după ce timp de mai mulţi ani a învăţat să dezvolte concepte artistice, acest lucru l-a ajutat în ceea ce înseamnă dezvoltarea unui business. „Am învăţat să găsesc soluţii inovative pe care poate alţii care vin dintr-o zonă de real sau dintr-o zonă tehnică nu le-au văzut.” Însă nu doar arta îl ajută în business – pasionat de alpinism, spune că în prezent are peste 23 de expediţii la activ, care includ escaladarea muntelui Himalaya. „Un lider bun poate decide dacă este momentul să te îndrepţi către vârf sau să te regrupezi”, spune Căpuşan.

    Vânzarea? „Eu joc golf, în lumea golfului sunt foarte mulţi oameni care vând afacerile şi vor să se relaxeze apoi – cred însă că trebuie să fii dintr-un alt tip de aluat”, răspunde Nicolae Căpuşan, care exclude această posibilitate.

  • Cum a ajuns un ursuleţ de pluş oaspete de lux al unui hotel

    Ursuleţul pe nume Sutro a fost găsit alături de o altă jucărioară, o focă pe nume Kauai, de angajaţii hotelul Grand Hyatt Kauai, cele două animăluţe de pluş fiind returnate familiei care le pierduse. Până să ajungă însă acasă, Sutro a beneficiat de tratament de VIP, ceea ce a inclus o plimbare prin jurul hotelului, plajă lângă piscină şi vizite la spa, unde a fost fotografiat, iar fotografiile trimise familiei care-l pierduse ca să-l poată linişti pe proprietarul său, un băieţel, spunându-i că ursuleţului îi plăcuse atât de mult în vacanţă încât dorise să mai stea câteva zile.  

  • Cum arată hotelul deschis de fondatorul lanţului de restaurante Spartan – VIDEO

    Mandachi Hotel & Spa ar fi primul hotel din România a construit în sistem de franciză, în urma unei investiţii de aproximativ 7 milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Hotelul se află în Suceava şi dispune de o sală de evenimente, un restaurant, o cafenea-librărie, o sală de fitness şi primul salon SPA certificat bio din ţară care, potrivit reprezentanţilor companiei, pot fi francizate ca mărci de sine stătătoare. 

  • Nicolae Căpuşan, fondator SunGarden Golf & Spa Resort: „Afaceri în România: artă şi aventură!“ – VIDEO

    „Mai puţin matematică, deşi eu sunt inginer de calculatoare, inginer de sisteme, aventura şi arta pot caracteriza afacerile. Mă refer la abilitatea de a ocoli vârfurile înalte pe care nu le poţi trece şi despre a-ţi atinge obiectivele de a ajunge unde ţi-ai dorit. La un moment dat îţi dai seama că sunt multe prăpăstii şi vârfuri şi văi şi arta de a le ocoli şi a ajunge cât mai repede la ţinte eu zic că face diferenţa între antreprenorii din România. Iubesc România şi cred că are un uriaş potenţial de business. România s-a schimbat mult, deşi nu atât de mult pe cât ne-am fi dorit noi, dar România s-a schimbat – Sunt mulţi oameni care au rămas cu percepţia acelei Românii de acum 10-15 ani care crea multe dificultăţi – pot să le spun că România s-a schimbat şi există şanse reale de a câştiga mult mai mult şi mult mai bine acasă, la mama acasă, adică la mama acasă, România.”

  • De vânzare: insulă călită în foc de bătălii

    Proprietarii insulei care în trecut a fost folosită în apărarea oraşului de invaziile franceze şi spaniole, apoi drept închisoare, centru religios sau parc de aventură, caută un cumpărător care să o readucă în circuitul turistic, obţinând deja aprobările necesare pentru amenajarea unui hotel de lux şi a unui centru spa, cu păstrarea clădirilor istorice existente. Doritorul trebuie să plătească un preţ de 6 milioane de lire sterline.  

  • România este „în broşuri“ destinaţie de wellness. În realitate „turiştii cer circuite spa, dar ne-am dat seama că nu avem ce să le oferim specific românesc“

    „Au început să vină cereri de la turişti că vor să facă circuite spa în România, dar ne-am dat seama că nu avem ce să le oferim specific românesc. (…) Din ianuarie, unele centre spa cu care am început să lucrăm şi-au conceput ritualuri spa semnătură (ritual specific locului – n.red.). Fiecare ritual se face folosind ingrediente din zona respecivă, precum argilă, plante naturale, sare etc., astfel încât turiştii care vin în România să guste România prin prisma acestor terapii spa“, a spus Ioana Marian, ambasador Global Mentorship Programme şi CEO fondator al portalului despreSpa.ro.
     
    Ioana Marian a făcut aceste afirmaţii în ca­drul evenimentului Bursa şi forumul de turism balnear. Înainte să intre în industria spa, ea a lucrat timp de zece ani în domeniul bancar.
     
  • Povestea câinelui care şi-a făcut proprietarul bogat şi trăieşte acum într-o vilă de 500.000 de dolari

    ”Înainte să îl am pe Sylar, nu aveam niciun motiv să trăiesc”, spune Zhou Tianxiao, proprietarul câinelui, în articol. Zhou, care acum are 31 de ani, a crescut singur la părinţi, În urmă cu patru ani, era şomer şi locuia cu bunica sa. Renunţase la şcoală la 15 ani şi îşi petrecea majoritatea timpului jucându-se pe calculator sau navigând pe internet.

    Într-o zi, un prieten l-a chemat să vadă câţiva căţei care erau de vânzare. Ce s-a întâmplat apoi este descris de Zhou drept ”magic”. A adoptat unul dintre căţei, l-a numit Sylar (inspirat de un personaj din unul dintre serialele sale preferate, Heroes) şi viaţa sa s-a schimbat.

    A început să urmărească materiale video referitoare la antrenori de câini din Statele Unite, studiind tehnicile acestora până târziu în noapte. L-a învăţat pe Sylar diverse trucuri; următorul pas a fost să înceapă să îl filmeze. Drept coloană sonoră, folosea hiturile lui Lady Gaga.

    Materialele au câştigat rapid popularitate, ajungând ca într-un final Stylar să fie urmărit de 800.000 de oameni pe reţelele de socializare.
    Aceste reacţii l-au determinat pe Zhou să deschidă un magazin cu produse alimentare pentru căţei, precum şi un magazin de jucării pe o platformă online din China, de tip Amazon. Până în 2017, aceste două businessuri i-au adus suficienţi bani cât să înceapă o nouă viaţă.

    Apoi, a început să se întrebe: ce îşi doreşte cu adevărat un câine? A ajuns la concluzia că este vorba despre spaţiu, astfel că a investit într-un depozit dintr-o suburbie a Beijingului pe care a transformat-o într-o vilă pentru câini. Aici, animalele pot face, de pildă, o baie medicinală pentru echivalentul a cca. 26 de dolari sau să aibă parte de un masaj cu puţin peste 50 de dolari. Vizitatorii canini pot să îşi petreacă şi nopţile aici, iar stăpânii lor pot să li se alăture în piscină, cât timp nu sunt deranjaţi de părul lăsat de aceştia.

    Este estimat ca chinezii să cheltuie echivalentul a 7 miliarde de dolari până în 2022, în creştere semnificativă faţă de suma cheltuită anul trecut, de 2,6 miliarde de dolari, potrivit institutului german de cercetare de piaţă Euromonitor.
     

  • Cum arată noua casă de vacanţă a lui Putin: faianţă cu inserţii de aur, un centru spa subteran şi un radar împotriva spionilor – FOTO

    Villa Sellgren, somptuoasa casă a lui Putin, e construită pe o insulă din golful Vyborg, la 12 kilometri de Finlanda.

    Oficial, proprietatea aparţine unui prieten al preşedintelui, dar localnicii susţin că Putin este singurul care se bucură de casă.

    Printre “dotări” se numără plăci de faianţă cu inserţii de aur, un centru spa subteran şi chiar un radar care să detecteze din timp orice încercare de a-l deranja pe Putin.

    Sursa: Daily Mail