BusinessMagazin

Tag: S&P

  • Netflix, cu cea mai mare creştere din indicele S&P din ultimul deceniu, arată încotro se îndreaptă consumul de media şi entertainment

    Acţiunile gigantului de streaming video Netflix (simbol bursier – NFLX) s-au apreciat cu circa 4.100% de la finalul anului 2009 încoace, ceea ce înseamnă că au crescut pe bursă de 41 de ori, respectiv cea mai puternică apreciere a unei acţiuni din indicele S&P din ultimul deceniu.

    Dacă la începutul lunii iulie 2019 acţiunile Netflix se apropiau de noi maxime record, o pierdere neaşteptată la nivelul utilizatorilor şi competiţia din ce în ce mai ridicată din piaţa de streaming, au determinat ştergerea întregii evoluţii de peste 45% înregistrată de la începutul anului, astfel că pe 23 septembrie acestea intrau oficial în teritoriul negativ.

    Cu toate acestea, apetitul pentru streamingul video a crescut în rândul utilizatorilor şi a adus un sentiment pozitiv şi în ceea ce priveşte investitorii, astfel că în doar trei luni acţiunile companiei californiene s-au apreciat pe Nasdaq, piaţa companiilor din tehnologie, cu aproape 21%, Netflix ajungând la o valoare de piaţă de 142 de miliarde de dolari la finalul anului 2019.

    Pe de altă parte, creşterea de 21% este cea mai mică din aşa-numitul grup FAANG, care mai include şi Facebook, Apple, Amazon şi Alphabet (compania-mamă a Google).

    La începutul acestui an, Netflix nota că “pierde mai mult în competiţia cu Fortnite (joc video – n.red.) decât cu HBO”, în timp ce în luna octombrie a acestui an Netflix a recunoscut că va resimţi concurenţa platformelor de streaming Apple şi Disney după ce în anii anteriori a susţinut că orice competiţie este bine venită şi că nu îi va afecta afacerea.

    Şi Amazon, YouTube sau Hulu şi-au lansat recent servicii de streaming, iar NBC şi Peacock urmează să lanseze platforme de streaming video în prima jumătate a anului 2020.

    Toţi aceştia concurează la momentul actual cu televiziunea liniară (sau clasică), care a devenit în ultimii ani apanajul unui public mai îmbătrânit, care ameninţă de altfel supremaţia consumului obişnuit de televiziune.

    Netflix a introdus pentru prima dată serviciul de streaming în 2007 şi a devenit o parte centrală a identităţii companiei la începutul anului 2013 odată cu debutul seriei House of Cards. Chiar dacă serialul The Office a fost retras de pe platformă, în septembrie Netflix a anunţat că a câştigat drepturile la nivel global pentru serialul Seinfeld, tranzacţie evaluată la aproximativ 500 de milioane de dolari.

    Ulterior, după ce a lansat producţia de 159 de milioane de dolari regizată de Scorsese, The Irishman, platforma a demonstrat că se poate lupta oricând cu giganţii de la Hollywood.

    Distanţarea faţă de televiziunea liniară implică şi o creştere a consumului de video online. La începutul anului 2013, platforma număra circa 45 de milioane de utilizatori, pentru ca la finalul anului 2019 numărul acestora să crească la peste 166 de milioane de utilizatori la nivel global, ceea ce reprezintă tot o confirmare a tendinţei conţinutului video de a se muta în online.

    La sfârşit de ianuarie 2020, Netflix va publica raportul trimestrial aferent lunilor octombrie, noiembrie şi decembrie 2019, respectiv prima raportare financiară de la lansarea, din noiembrie, a platformei de streaming DisneyĂ, care a strans milioane de abonaţi într-un timp foarte scurt.

    În 2020, pe piaţă vor intra mai mulţi competitori pentru Netflix, printre care şi NBCUniversal de la Comcast Corp. şi WarnerMedia de la AT&T Inc..

  • Acţiunile americane se prăbuşesc din cauza războiului comercial, aproape de minimul din 1929

    Acţiunile americane au avut cel mai slab început de trimestru II, de la începutul marii crize din 1929, potrivit datelor analizate de Bloomberg.

    Indicele S&P 500 a scăzut cu 2,2%, o devalorizare depăşită doar de declinul de 2,5% suferit acum 89 de ani, care a însemnat un preludiu al căderii devastatoare de mai târziu, în acel an, ce a adus Marea Criză (în acel moment, indicele avea doar 90 de acţiuni).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Standard & Poor’s a retrogradat ratingul Japoniei cu o treaptă, la nivelul A+

    Perspectiva a fost îmbunătăţită de la negativă la stabilă.

    Agenţia de evaluare financiară a redus calificativul din cauza perspectivelor limitate de creştere economică, care reduc probabilitatea ca Guvernul să poată îmbunătăţi rapid sănătatea fiscală a ţării.

    “În pofida promisiunilor iniţiale, credem că strategia guvernamentală de relansare economică, supranumită Abenomics, nu va putea inversa deteriorarea finanţelor publice în următorii doi-trei ani”, potrivit S&P.

    Celelalte două mari agenţii de rating, Moody’s şi Fitch, au redus la rândul lor ratingurile Japoniei, în ultimul an.

    Toate cele trei agenţii de evaluare financiară au menţionat ca factor negativ datoria guvernamentală uriaşă a Japoniei, de peste 200% din PIB, cea mai mare în rândul statelor dezvoltate.

    S&P anticipează că îndatorarea Japoniei va creşte în continuare, chiar dacă Guvernul a majorat taxa pe vânzări de la 5% la 8%, în aprilie 2014.

    Un alt factor care influenţează negativ situaţia bugetară a Japoniei este îmbătrânirea populaţiei.

  • S&P a retrogradat ratingurile mai multor bănci, între care Deutsche Bank şi Barclays

    Agenţia de evaluare financiară a redus cu o treaptă calificativul Barclays la nivelul A cu perspectivă negativă, iar cel al Deutsche Bank la nivelul BBB cu perspectivă pozitivă, acesta fiind cu trei trepte peste nivelul junk, nerecomandat investiţiilor.

    Perspectiva ratingului Royal Bank of Scotland a fost redusă de la pozitivă la stabilă, iar cea a Commerzbank la negativă.

    Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania, are probleme de imagine din cauza numeroaselor litigii în care este implicată. Directorii generali ai Deutsche Bank, Anshu Jain şi Juergen Fitschen, şi-au anunţat demisiile în această săptămână.

    John Cryan, fost director financiar al băncii elveţiene UBS, în prezent membru în consiliul de supraveghere al Deutsche Bank, îl va înlocui pe Jain, care va demisiona la sfârşitul lunii iunie. Cryan va deveni singurul director general al Deutsche Bank atunci când Fitschen va renunţa la funcţie, în luna mai a anului viitor.

    S&P a confirmat totodată ratingurile Lloyds Bank şi HSBC Bank, cu perspective stabile.

  • S&P a confirmat ratingurile României. Scăderea TVA, compensată parţial de creşterea consumului

    Agenţia de evaluare financiară estimează că economia României va creşte în medie cu circa 3% pe an în perioada 2015-2018, susţinută de avansul consumului intern.

    “În 2014, economia României a crescut cu aproape 3%, sprijinită de creşterea consumului din sectorul privat. Populaţia a beneficiat de pe urma scăderii inflaţiei, în special pe fondul declinului preţului produselor petroliere, precum şi de efectele creşterii veniturilor şi scăderii şomajului. Apreciem că aceste efecte vor fi vizibile şi pe parcursul anului 2015. Mai mult, estimăm că cererea internă se va consolida în următorii patru ani, în condiţiile în care nivelul împrumuturilor neperformante va continua să scadă, permiţând astfel reluarea creditării în sectorul privat”, se arată într-un comunicat al S&P.

    Creşterea economică a României ar putea fi limitată de menţinerea la un nivel scăzut a ratei de absorpţie a fondurilor europene, de un climat extern incert, amplificat de riscurile geopolitice, precum şi de un nivel sub aşteptări al investiţiilor străine directe. De asemenea, o recuperare sub estimări a creditării din sectorul privat ar putea mări presiunea pe scădere.

    Agenţia de evaluare financiară notează că menţinerea calificativelor acordate României se datorează nivelului moderat de îndatorare externă şi fiscală al ţării, precum şi perspectivelor de creştere economică relativ stabile.

    “Calificativele sunt constrânse de calitatea scăzută a guvernanţei, în ciuda eforturilor recente pentru reducerea corupţiei, precum şi de un nivel redus al PIB-ului pe cap de locuitor raportat la statele din regiune, de 8.600 dolari, şi de rata datoriei în valută din sectorul privat, care, deşi a intrat pe o pantă descendentă, se menţine încă la un nivel ridicat, ceea ce poate limita politica monetară”, se arată în comunicat.

    Cu toate că România şi-a depăşit obiectivele fiscale pentru 2014, S&P apreciează că perspectivele pentru acest an sunt mai puţin clare, în special în contextul unui mediu politic tensionat, urmare a înfrângerii suferite de premierul Victor Ponta la alegerile prezidenţiale din noiembrie anul trecut şi a calendarului politic din perioada următoare, evenimente ce ar putea afecta sectorul fiscal.

    Agenţia aminteşte de reducerea CAS cu 5% în octombrie, scăderea taxei pe construcţiile speciale, de la 1,5% la 1%, şi creşterea salariului minim.

    “Estimăm că încasările la buget vor fi sprijinite de întărirea cererii interne, care va anula parţial impactul unora dintre măsurile enumerate. Cu toate acestea, în lipsa unor mijloace clare care să amortizeze pierderile rezultate la buget şi, ţinând cont de măsurile suplimentare de relaxare fiscală înaintea alegerilor parlamentare din 2016, anticipăm că deficitul guvernamental general se va adânci uşor în 2015, la 2% din PIB”, se arată în comunicat.

    De asemenea, propunerile Guvernului pentru modificarea Codului Fiscal, printre care scăderea cotei TVA de la 24% la 20% în 2016 şi la 18% în 2018, eliminarea taxei pe dividende, precum şi reducerea accizelor şi a contribuţiilor sociale, vor afecta veniturile şi vor duce la creşterea deficitului.

    Agenţia de rating notează că unele dintre tăierile de taxe propuse au fost deja devansate pentru acest an, inclusiv scăderea, din luna iunie, a cotei standard de TVA pentru alimente şi băuturi non-alcoolice, de la 24% la 9%.

    “Consiliul Fiscal din România estimează că implementarea tuturor propunerilor Guvernului va duce la creşterea deficitului fiscal la 3,7% din PIB până în 2019, ceea ce ar reprezenta o încălcare a pragului de 3% din PIB care declanşează procedura UE de deficit excesiv”, potrivit S&P.

    S&P menţionează că proiecţiile pentru scenariul de bază privind România nu iau în calcul toate propunerile pentru modificarea Codului Fiscal, întrucât măsurile necesită aprobarea parlamentului.

    “Cu toate acestea, am revizuit prognoza privind traiectoria fiscală a României pentru a include o uşoară deterioarare a finanţelor Guvernului, în condiţiile creşterii incertitudinii politice înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor. Estimăm că gradul de îndatorare guvernamentală va atinge un vîrf de 40,7% din PIB în 2017, faţă de proiecţia anterioară, care presupunea scăderea graduală a datoriei”.

    Potrivit agenţiei de rating, 75% din datoria guvernamentală este în valută, în special în euro, ceea ce indică o anumită vulnerabilitate la variaţiile cursului de schimb.

    Continuarea procesului de consolidare fiscală şi a restructurării întreprinderilor de stat, care ar contribui la scăderea datoriei guvernamentale nete, precum şi reducerea vulnerabilităţii sectorului privat faţă de fluctuaţiile de schimb valutar ar putea conduce la acţiuni de îmbunătăţire a ratingului acordat României de către Standard&Poor’s.

  • Standard & Poor’s va plăti 1,5 miliarde dolari pentru închiderea unui litigiu legat de criza din 2008

    S&P, divizie a McGraw Hill Financial, va plăti 687,5 de milioane de dolari Departamentului de Justiţie al Statelor Unite, iar 19 state federale şi Districtul Columbia vor primi în total o sumă similară.

    Compania a ajuns la un acord separat, de 125 milioane de dolari, cu Sistemul de Pensii al angajaţilor publici din California (Calpers).

    Procuratura americană a acuzat S&P că a înşelat investitorii cu bună ştiinţă, prin atribuirea unor ratinguri ridicate obligaţiunile garantate prin ipoteci, pe care le-a promovat ca fiind independente şi obiective.

    Ratingurile s-au dovedit a fi incorecte, atunci când piaţa imobiliară s-a prăbuşit, fiind urmate de retrogradări care au contribuit la declanşarea crizei financiare.

    S&P nu a recunoscut în cadrul acordului că ar fi comis ilegalităţi, subliniind faptul că nu au fost identificate încălcări ale legilor.

    Acordul cu Departamentul de Justiţie şi statele federale pune capăt unui proces declanşat în 2013 şi marchează cea mai mare sumă plătită de o agenţie de rating în urma acuzaţiilor legate de acordarea unor ratinguri prea ridicate, înainte de criză.

    Spre deosebire de băncile de pe Wall Street, care au plătit peste 100 de miliarde de dolari pentru închiederea unor procese legate de comportamentul de afaceri anterior crizei, agenţiile de rating au scăpat aproape neatinse de litigii şi investigaţii.

    Departamentul de Justiţie efectuează însă o anchetă, aflată în fază preliminară, legată de ratingurile atribuite de Moody’s Investors Service titlurilor garante prin ipoteci, înainte de criză, au declarat surse apropiate situaţiei.

    Un purtător de cuvânt al Moody’s a refuzat să comenteze informaţia.

  • S&P ar putea retrograda ratingul Greciei, dacă autorităţile elene nu ajung la un acord cu creditorii

    “Considerăm că unele dintre politicile economice şi bugetare pe care le promovează noul guvern grec sunt incompatibile cu cadrul convenit de guvernul precedent şi creditorii oficiali ai Greciei”, se arată într-un comunicat al S&P.

    Ratingul de ţară atribuit Greciei de către S&P este B, aflat în categoria nerecomandată pentru investiţii.

    De asemenea, S&P apreciază că incertitudinea politică şi creşterea economică slabă reprezintă un risc cu privire la capacitatea ţării de a susţine datoria pe care o are către creditorii săi.

    Grecia a accesat un împrumut în valoare de 240 de miliarde de euro din mai 2010 până în prezent de Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

    Partidul ostil austerităţii Syriza a cîştigat alegerile parlamentare anticipate de duminică din Grecia şi a format noul guvern grec alături de formaţiunea de dreapta Grecii Independenţi.

    Noul premier grec Alexis Tsipras şi-a afirmat miercuri intenţia de a “renegocia” un acord “viabil şi just” cu partenerii săi europeni, declarându-se în acelaşi timp pregătit să “verse sânge” pentru a “reda demnitatea grecilor”, relatează AFP.

    Tsipras vizează o restructurare a datoriei publice a Greciei, care în prezent se ridică la aproximativ 312 miliarde de euro.

    Mai mulţi oficiali ai instituţiilor de la care Grecia s-a împrumutat au afirmat în această săptămână că este exclusă posibilitatea ca o parte din datoria ţării să fie ştearsă.

    Christine Lagarde, directorul FMI, a afirmat luni că Grecia trebuie să respecte regulile zonei euro şi a exclus posibilitate ca ţara să fie tratată diferit faţă de celelalte state membre.

    “Există reguli interne ale zonei euro, care trebuie respectate. Nu putem face categorii speciale pentru anumite state”, a declarat Lagarde pentru publicaţia franceză Le Monde, subliniind totodată că guvernul grec trebuie să continue reformele structurale pe care s-a angajat să le adopte.

    S&P a crescut ratingul Greciei la B de la B- în luna septembrie a anului trecut şi a pus sub supravhegere pozitivă evaluarea.

    De asemenea, o altă agenţie de evaluare financiară, Fitch, a pus sub supraveghere negativă ratingul Greciei în luna ianuarie.

  • S&P ar putea coborî ratingul de investiţii al Rusiei la categoria “junk” în următoarele 90 de zile

    S&P a pus ratingul Rusiei sub supraveghere negativă şi a anunţat că există cel puţin 50% şanse ca ratingul Rusiei să fie coborât la categoria “junk” în următoarele 90 de zile, potrivit unui comunicat al agenţiei de evaluare financiară S&P, scrie Bloomberg.

    “Analizăm evaluarea noastră în ceea ce priveşte flexibilitatea monetară a Rusiei şi impactul economiei din ce în ce mai slabe asupra sistemului financiar al Rusiei”, conform comunicatului agenţiei.

    Scăderea preţului petrolului la cel mai jos nivel din ultimii cinci ani şi sancţiunile impuse de Uniunea Europeană şi Statele Unite pe fondul conflictului din Ucraina au contribuit la deteriorarea situaţie economice din Rusia.

    De altfel, marţi, premierul rus Dmitri Medvedev a declarat că economia Rusiei riscă să intre într-o recesiune gravă, în lipsa unor acţiuni mai hotărâte ale guvernuluipotrivit agenţiei ruse de presă Sputnik News.

    Medvedev a afirmat că situaţia actuală este mai dificilă decât cea din 2009, atunci când Rusia “a ieşit din recesiune alături de restul lumii, iar acum o serie de ţări creează obstacole în calea creşterii economiei ruse”.

    Avertismentul S&P a venit pe fondul încercărilor băncii centrale şi a guvernului de la Moscova de a evita declanşarea unei crize bancare.

    Banca centrală a Rusiei a cheltuit o cincime din rezervele internaţionale şi a crescut dobânda cheie de şase ori, la 17% din luna martie, când Rusia a anexat peninsula Crimeea, iar ţările din Vest au adoptat sancţiuni împotriva Moscovei.

    Marile companii exportatoare cu capital de stat rus, inclusiv gigantul petrolier Gazprom, au fost somate de guvern să aducă, până la 1 martie, deţinerile nete în valută la nivelul de la începutul lunii octombrie.

    Luni, Rusia a salvat de la faliment banca de dimensiuni medii Trust, care a primit de la banca centrală 30 de miliarde de ruble (530 milioane dolari), în primul bailout acordat de instituţie de la declanşarea crizei ruble.

    La începutul lunii decembrie, ministrul adjunct al Economiei în guvernul de la Moscova, Alexei Vedev, a avertizat că Rusia ar putea reintra în recesiune anul viitor. Vedev a afimat că, cel mai probabil, economia Rusiei va scădea în trimestrul al patrulea din acest an şi se va contracta, de asemenea, în primele trei luni ale anului viitor.

  • S&P a redus ratingul Ucrainei cu o treaptă, la nivelul CCC-, cu perspectivă negativă

    FMI a anunţat că au avut loc discuţii productive cu Ucraina, în această săptămână, dar cele două părţi nu au reuşit să ajungă la un acord pentru furnizarea următoarei tranşe de sprijin, luna viitoare, relatează Reuters.

    S&P a avertizat vineri că Ucraina ar putea să nu mai reuşească să îşi plătească datoriile dacă situaţia nu se va modifica în următoarele câteva luni.

    Ucraina a încheiat în luna aprilie un acord cu FMI pentru un program de susţinere în valoare de 16 miliarde de dolari, din care a primit două tranşe, în sumă de 4,6 miliarde de dolari.

    FMI a estimat că Ucraina are nevoie de finanţare suplimentară de 15 miliarde de dolari pentru a rezista crizei economice, iar Uniunea Europeană are o capacitate limitată de ajutor, fiind necesar să contribuie şi statele membre, a declarat miercuri preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

    “Ucraina va avea nevoie de mai mult ajutor. Evaluarea deficitului financiar al Ucrainei a fost finalizată de FMI. Ucraina va avea nevoie de 15 miliarde de dolari pe lângă ce a fost planificat deja”, a afirmat Juncker miercuri, în Parlamentul de la Strasbourg.

    Juncker a spus că se aşteaptă ca Ucraina să solicite alte două miliarde de euro (2,5 miliarde dolari) din partea Uniunii Europene, dar a explicat că guvernele statelor membre trebuie să se implice întrucât Comisia Europeană nu dispune de fonduri suficiente în buget pentru a face acest lucru.

    Şeful CE a arătat că UE a acordat Ucrainei în ultimele două luni împrumuturi pe termen lung de 760 de milioane de euro, pe lângă alte 600 de milioane de euro acordate în vară.

    În cadrul programelor de ajutor financiar existente, UE mai poate acorda 250 de milioane de euro, la începutul anului 2015, dacă vor fi îndeplinite condiţiile.

    Premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a solicitat UE, în timpul unei vizite la Bruxelles din această săptămână, ajutor financiar de urgenţă. El a spus că Ucraina riscă să intre în incapacitate de plată dacă partenerii internaţionali nu vor veni cu noi fonduri.

  • S&P a urcat ratingul Spaniei, ca urmare a îmbunătăţirii situaţiei economice

     S&P a justificat decizia prin perspectivele mai bune ale Spaniei şi a schimbat estimarea privind creşterea economică medie pentru perioada 2014-2016 de la 1,2% la 1,6%, situaţie care reflectă efectele reformelor structurale.

    Spania a ieşit dintr-o perioadă prelungită de scădere economică în a doua jumătate a anului trecut, iar guvernul de la Madrid vizează un avans al PIB de 1,2% pentru acest an şi de 1,8% pentru anul următor.

    Autorităţile se confruntă, însă, în continuare cu rate foarte ridicate de şomaj şi deficit bugetar, în timp ce băncile, care au avut nevoie de ajutor financiar de 42 de miliarde de euro în 2012, acordă încă împrumuturi cu dificultate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro