Tag: Soyuz

  • Ghenadi Padalka, astronautul care a petrecut cel mai mult timp în spaţiu, a revenit pe Pământ

    Capsula Soyuz a părăsit Staţia Spaţială Internaţională (ISS) în noaptea de vineri spre sâmbătă şi a aterizat la ora 4.51 GMT în Kazahstan, informează Reuters.

    În capsulă s-au aflat cosmonautul kazah Aidyn Aimbetov şi astronautul danez Andreas Mogensen, care au petrecut pe orbită mai puţin de zece zile, dar şi Ghenadi Padalka, în vârstă de 57 de ani, care a stat pe ISS 879 de zile. Recordul anterior era deţinut de Serghei Krikalev, care a petrecut pe orbită 803 zile.

    În prezent, pe ISS se află un echipaj de şase astronauţi, printre care noul comandant de misiune Scott Kelly, de la NASA, şi cosmonautul rus Mihail Kornienko, care se află la jumătatea perioadei de un an petrecută pe avanpostul spaţial. Cei doi sunt primii astronauţi care vor petrece un an pe ISS, cea mai îndelungată misiune din istoria avanpostului spaţial, având ca scop studierea efectelor microgravitaţiei asupra fizicului şi psihicului uman.

    În următorii zece ani, NASA vrea să trimită echipaje umane dincolo de ISS, în vederea pregătirii misiunilor pe Marte, în jurul anilor 2030.

    ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

    ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.

     

  • Gâlceavă pe cer: impactul sancţiunilor Vestului contra Rusiei

    Sancţiunile anunţate de SUA includ interzicerea emiterii de licenţe de export pentru echipamente de înaltă tehnologie care pot fi folosite în scopuri militare, ceea ce reprezintă o lovitură grea pentru industria rusească, evident nu numai pentru cea de apărare. Noile sancţiuni anunţate de UE prevăd interdicţia de intrare în spaţiul comunitar şi îngheţarea activelor a încă 15 oficiali politici şi militari ruşi şi reprezentanţi ai separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei, ridicând astfel numărul celor aflaţi pe lista neagră la 48, iar sancţiunile anunţate de SUA aplică acelaşi tratament pentru şapte oficiali ruşi şi interzic derularea de afaceri cu 17 companii ruseşti, între care 13 intră sub incidenţa interdicţiei de export de echipamente high-tech. Au instituit sancţiuni şi Japonia (vizând 23 de oficiali ruşi) şi Canada (vizând 9 oficiali ruşi şi două bănci).

    Analiştii ruşi şi occidentali sunt de acord că, deşi anunţurile în sine privind sancţiunile sunt impresionante prin caracterul lor fără precedent, singurele importante cu adevărat sunt măsurile luate de SUA, care au mai puţine reticenţe decât UE de a lovi direct în interesele economice ale Rusiei şi care au reuşit deja să determine investitorii financiari să părăsească preventiv activele ruseşti, ducând la căderea rublei şi la un exod al capitalurilor estimat deja la FMI să atingă 100 mld. dolari în acest an (de la 50-60 mil. dolari estimate până la momentul actual). Strategic, FMI a şi anunţat în această săptămână că economia rusească ar putea creşte în 2014 cu numai 0,2%.

    Pe de altă parte însă, marile companii de genul Exxon Mobil, Boeing, Royal Dutch Shell, Siemens sau BP nu şi-au diminuat cu nimic operaţiunile din Rusia, notează The New York Times, în virtutea parteneriatelor deja încheiate cu firmele de acolo (de pildă, Exxon Mobil şi BP sunt parteneri cu Rosneft, compania de stat condusă de Igor Secin, un apropiat al lui Putin care figurează pe lista celor afectaşi de sancţiunile americane; cum Rosneft însă nu este pe lista companiilor sancţionate, afacerile americanilor cu ea pot continua). La fel, compania austriacă OMV, proprietarul Petrom, a încheiat cu contract de transport de gaze chiar în această săptămână cu grupul rusesc Gazprom, în timp ce statul german a anunţat că nu va bloca vânzarea diviziei de petrol şi gaze a companiei RWE către miliardarul rus Mihail Fridman.

  • Cel mai scump pachet turistic din lume: 150 mil. dolari pentru un zbor in jurul Lunii (GALERIE FOTO)

    Pretul calatoriei in premiera in jurul Lunii este de circa 150
    de milioane de dolari de persoana, iar pentru primul zbor s-a
    inscris deja un client. Daca va aparea si un al doilea client in
    cursul acestui an, expeditia poate avea loc in urmatorii cinci ani,
    a declarat pentru Space.com Tom Shelley, presedintele Space
    Adventures.

    “Exista numai 24 de oameni in toata lumea care au vazut Luna de la
    o distanta atat de mica. Este o destinatie speciala, o premiera
    care ridica stacheta, asa incat va fi un adevarat eveniment”, spune
    Shelley despre momentul cand va putea fi anuntat ca s-au cumparat
    ambele locuri, astfel incat expeditia poate fi pregatita financiar
    si tehnic.

    Capsula Soyuz, pilotata de un cosmonaut rus, se va cupla in spatiu
    cu o racheta lansata separat, care ii asigura propulsia pentru
    continuarea zborului. Tom Shelley a explicat ca exista deocamdata
    doua variante luate in calcul – fie cuplarea si zborul direct spre
    Luna, fie o escala pe Statia Spatiala Internationala si abia apoi
    cuplarea cu racheta.


    Infiintata in 1998, Space Adventures a trimis pana acum in spatiu
    sapte turisti in opt excursii pe Statia Spatiala Internationala, la
    preturi intre 20 si 35 de milioane de dolari. Primul turist spatial
    a fost americanul Dennis Tito in aprilie 2001, intr-o calatorie de
    sapte zile pentru care a platit 20 de milioane de dolari. Unul
    dintre turisti a zburat de doua ori in spatiu, in 2007 si 2009.
    Printre curajosii cu dare de mana s-a numarat si ofemeie,
    americanca de origine iraniana Anousheh Ansari, care a petrecut 10
    zile in spatiu.

    Sursa foto: NASA, Space Adventures