BusinessMagazin

Tag: Sorin Ovidiu Vantu

  • Ultimele dezvăluiri din puşcărie ale lui Sorin Ovidiu Vîntu. Cine era trimisul lui, inclusiv la Băsescu

    Omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, care execută la Penitenciarul Rahova 10 ani de închisoare în urma condamnărilor definitive în dosarele Petromservice şi FNI, a fost audiat ca martor, miercuri, prin videoconferinţă, în dosarul în care este judecat pe fond Bogdan Olteanu, fost viceguvernator BNR şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor.
     
    Sorin Ovidiu Vîntu şi-a nuanţat declaraţia dată la urmărirea penală împotriva lui Bogdan Olteanu, acuzându-i pe procurori că au deformat ceea ce omul de afaceri a susţinut în data de 28 iunie 2016 şi că avocata lui de la acea vreme a pus titlul „denunţ” pe respectivul document.
     
    În esenţă, Sorin Ovidiu Vîntu a recunoscut, miercuri, că din dispoziţia lui 2.000.000 de euro au plecat către Bogdan Olteanu şi PNL în 2008 şi că intermediarul care a dat banii era, la acea vreme, „trimisul” lui în „mai multe cabinete”, omul de afaceri pronunţând numele lui Traian Băsescu.
     
    „În 1997 m-am îndrăgostit definitiv de Deltă, de la prima vedere, însă am fost oripilat de munţii de gunoaie care pluteau pe apele Dunării – PET-uri, cutii de bere – care erau aruncate de la Hotelul Lebăda. Am cumpărat firma care deţinea toate hotelurile din Deltă şi într-o săptămână le-am închis pe toate”, şi-a început relatarea Sprin Ovidiu Vîntu.
     
    Omul de afaceri a susţint că este „total falsă” afirmaţia procurorilor potrivit căreia el ar fi avut interese de afaceri în zonă. Sorin Ovidiu Vîntu a susţinut că demersurile lui au fost unele „de protejare şi apărare a acelei zone”.
     
    „M-am decis să finanţez un partid politic care, din toate sondajele, urma să vină la putere, pentru a obţine sprijin în această luptă. Numirea guvernatorului Deltei era un prim pas în acest sens. Afirmaţia procurorului din cadrul discuţiei cu mine (n.r. – de la urmărirea penală) conform căreia mi-am pus guvernator în Deltă ca să semneze tot felul de autorizaţii pentru dezvoltarea afacerilor mele în Deltă este în mod grosolan falsă! (…) Presupunând, totuşi, că aş fi avut nevoie de o autorizaţie emisă de guvernatorul Deltei, era mult mai simplu să o cumpăr cu 10.000-15.000 de dolari, decât să finanţez cu milioane o campanie electorală”, a declarat Sorin Ovidiu Vîntu.
     

  • Ovidiu Tender: Sorin Ovidiu Vîntu mi-a cerut 4 milioane de dolari ca să nu am dosar penal la DIICOT

    „În luna mai, am fost chemat de Sorin Ovidiu Vîntu la locuinţa sa din Otopeni, unde mi-a propus să-i dau patru milioane de dolari pentru a nu mi se face dosar penal. I-am spus că mi se pare exagerat de mult, pentru că eu nu am făcut nimic. Sorin Ovidiu Vîntu nu mi-a spus persoana care urma să primească banii, dar mi-a făcut precizarea că suma nu e mare, pentru că sunt opt persoane şi fiecăreia îi va reveni câte 500.000 de dolari. Eu am crezut că este o prostie pentru că eu nu ştiam ce se întâmplă în România. I-am spus că nu am patru milioane cash, şi i-am spus că trebuie să fac acum infracţiuni să fac rost de bani. Mi-a dat un termen de două luni de zile să mă descurc, să fac rost de suma de bani, iar eu aveam nevoie de timp pentru a află cine este în spatele lui. Nu am platit. Pe 25 iulie mi-a zis că oamenii au considerat ca le-am dat ţeapă şi ca sunt pe cont propriu şi că am soarta în propriile mâini”, a spus omul de afaceri Ovidiu Tender, în faţa magistraţilor de la instanţa supremă.

    Acesta a mai adăugat că, la acel moment, i-a cerut lui Sorin Ovidiu Vîntu o garanţie că banii o să ajungă la cine trebuie.

    „Am vrut să mă asigur că ce spune este real, i-am cerut să-mi dea garanţii, să-mi dea un semnal, ceva, cu referire la cei 4 milioane de dolari. Acesta mi-a spus că o să fiu chemat la DIICOT, fără a nominaliza o persoană, şi o să mi se dea un semnal. La începutul lunii august 2005, Alina Bica, ce era procuror de caz, m-a chemat la DIICOT şi mi-a dat interdicţie de a mai pleca din ţară. La o săptămână după ce m-am întâlnit cu Vîntu, Alina Bica m-a chemat la parchet şi pe hol mi-a spus: Vă felicit, domnule Tender vă v-aţi descurcat. (…) La întâlnirea cu Sorin Ovidiu Vîntu, când mi-a cerut patru milioane de dolari, am vrut să mă asigur, am spus: Băi, vreau o dovadă că nu e ţeapă şi că nu iei tu banii. I-am spus să îmi dea un semnal. Vîntu mi-a spus că o să fiu chemat la DIICOT şi o să mi se dea un semnaş. La întâlnirea cu Bica, când m-a felicitat, am înţeles că acela era semnalul. La ambele întâlniri cu Vîntu a participat şi Liviu Luca, liderul de sindicat de la Petrom… Î timpul controalelor la societăţile mele, au identificat o tranzacţie care li s-a părut suspectă şi au deschis dosarul Carom. Am avut calitatea de inculpat, iar procurorii de caz au fost Alina Bica şi Codruţa Trandafir. Dosarul Carom a fost disjuns din dosarul Rafo”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING: Sorin Ovidiu Vîntu, condamnat la 10 ani pentru delapidarea Asociaţiei Salariaţilor SNP Petrom

    Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au contopit toate pedepsele omului de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, dispunând pentru acesta o pedeapsă de 10 ani de închisoare cu executare în dosarul patrimoniului Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom SA. Pentru Liviu Luca, judecătorii au pronunţat pedeapsa de 10 ani de închisoare cu executare.

    Acesta este cel de-al cincilea dosar în care omul de afaceri este condamnat.

    În primă instanţă, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat, în decembrie 2016, pe omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu şi pe Liviu Luca la 10 ani şi două luni de închisoare cu executare, şi respectiv 10 ani de închisoare cu executare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sorin Ovidiu Vîntu, condamnat la 8 ani de închisoare în dosarul devalizării FNI

    “Condamnă pe inculpatul Vîntu Sorin-Ovidiu la pedeapsa de 5 ani închisoare, la care, potrivit art.36, alin.1 din noul Cod penal, adaugă sporul de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată, astfel că inculpatul va executa pedeapsa de 8 ani închisoare”, se arată în decizia de marţi a Curţii de Apel, care este definitivă.

    Magistraţii au mai dispus menţinerea sechestrului până la concurenţa sumelor de 137.403.630.106 ROL (5.529.321 dolari S.U.A.) şi de 7.289.406 dolari S.U.A.

    În primă instanţă, Sorin Ovidiu Vîntu fusese condamnat, pe 9 februarie 2015, la şase ani şi patru luni de închisoare. Tribunalul Capitalei a decis atunci condamnarea afaceristului la două pedepse de câte patru ani de închisoare pentru infracţiunile de spălare de bani şi a dispus achitarea lui pentru instigare la delapidare. În urma contopirii celor două pedepse, instanţa a dispus ca omul de afaceri să execute şase ani şi patru luni de detenţie. Decizia nu a fost definitivă şi a fost contestată de omul de afaceri la Curtea de Apel Bucureşti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sorin Ovidiu Vîntu, 10 ani închisoare în dosarul privind delapidarea patrimoniului Asociaţiei Salariaţilor Petrom

    Tribunalul Bucureşti i-a condamnat, marţi,pe omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu şi pe Liviu Luca la 10 ani şi 6 luni de închisoare cu executare şi respectiv 10 ani de închisoare cu executare în dosarul în care au fost acuzaţi de spălare de bani şi delapidarea patrimoniului Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom SA, prejudiciul fiind stabilit la peste 12 milioane de euro.

    Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă.

    Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) arătau, la data trimiterii rechizitoriului în instanţă, că în perioada 2005 – 2006, Liviu Luca, Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan au constituit un grup infracţional organizat ce a avut drept scop iniţial obţinerea de fonduri materiale din patrimoniul Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom SA, prin delapidarea acesteia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Trei antreprenori români caută finanţare pentru un magazin de jocuri

    Sebastian Maraloiu (28 de ani), absol­vent al Universităţii Transilvania din Bra­şov, împreună cu Manuel Boca (33 de ani) şi Dragoş Iordache (26 de ani) au dezvoltat un magazin de jocuri de mobil care include o descriere video a aplicaţiilor, numită GameGif, pentru care au în plan să obţină în acest an o finanţare de 50.000 de euro.
     
    Aflat încă în varianta de testare, magazinul a obţinut până acum o finanţare de 5.000 de euro – un premium în cadrul unei competiţii pentru start-up-uri. 
     
    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Coresi Shopping Resort din Braşov a avut 750.000 de vizitatori în primele două săptămani de la deschidere

    “Stabilesc de regulă ţinte foarte ambiţioase, dar traficul este peste aşteptările noastre“, spune Tatian Diaconu, director general al Immochan România, compania care a dezvoltat proiectul Coresi la Braşov, în urma unei investiţii de 60 de milioane de euro. Deschis pe 27 martie, noul centru comercial aştepta în primul weekend în jur de 120.000 de vizitatori, iar pentru un an întreg numărul creşte la 8 milioane de vizitatori. Oraşul de sub Tâmpa nu avea niciun mall, iar aşteptarea unui astfel de proiect a fost lungă.

    Totul a început în urmă cu aproape trei ani, când grupul Auchan a decis să investească la Braşov şi a cumpărat 100 de hectare de teren, ceea ce reprezintă cam 8% din suprafaţa oraşului. La prima discuţie referitoare la dezvoltarea acestui proiect, primarul Braşovului, George Scripcaru, a spus „au mai zis şi alţii că vor să facă un proiect“, povesteşte Diaconu.

    Trei ani mai târziu oraşul posedă un centru comercial care are ambiţia de a atrage clienţi de pe o rază de 60 de kilometri, spre Sibiu, Miercurea-Ciuc, Târgu Mureş şi Ploieşti. „Strict pentru populaţia oraşului Bra-şov proiectul este supradimensionat şi din start ne-am dorit ca oamenii să se urce în maşină şi să meargă o oră până la Coresi, unde să petreacă o după-amiază întreagă. Nu mai cumpărăm ca în urmă cu cinci ani, de aceea încercăm să înlo-cuim shoppingul cu ofertă de activităţi pentru petrecerea timpului liber“, spune Tatian Diaconu. Aşa că 20% din suprafaţa Coresi este dedicată zonei de divertisment, iar noul centru comercial îşi propune să găzduiască 365 de evenimente pe an, având o scenă pe care se vor desfăşura spectacolele programate. Immochan a inclus în proiect locuri de joacă pentru copii la interior dar şi în exterior şi opt săli de cinematograf, dintre care patru cu echipamente de proiecţie 3D, în total aproape 1.500 de locuri. „Investiţia într-un cinematograf se amortizează în 30 de ani, dar în Braşov exista o cerere reală. Funcţiona un singur cinematograf, cu o capacitate de 120 de locuri, iar uneori biletele se cumpărau cu «relaţii»“, spune Tatian Diaconu.

    Piaţetele aflate la intersecţia aleilor din Coresi poartă nume, pentru a fi uşor de identificat, de pildă La Şezătoare sau Piaţa cu Copaci, iar într-una dintre ele este amplasat un carusel.

    Aleile dominate de câte o culoare vie, mov, galben, verde sau roz, sunt suficient de largi pentru a permite circulaţia a două maşini una lângă alta, iar pentru că este dispus pe un singur nivel tavanele de sticlă îngăduie accesul luminii natu-rale. La exterior, Immochan face un parc, teren de baschet, pistă de skateboarding, un amfiteatru, o tablă de şah cu piese cu înălţimi de până la 1,5 m, o zonă cu căsuţe care vor găzdui meşteşugari şi artişti populari.
    Pentru dezvoltarea Coresi dezvoltatorul a folosit 20 ha din cele 100 disponibile.

    La deschidere, 96% din suprafaţa cen-trului comercial (45.000) era deja închiriată, 100 de magazine din 110 fiind funcţionale. „Avem cereri pentru spaţii comer-ciale de dimensiuni de peste 800 mp, motiv pentru care intenţionăm să dăm startul celei de-a doua faze a proiectului mai devreme, adică în această vară“, adaugă Diaconu. Altfel spus, abia încheiată construcţia Coresi Shopping Resort, Immo-chan plănuieşte începerea unei alte construcţii, despre care Diaconu spune că va fi de tip „strip mall“, adică magazinele vor fi înşirate de-a lungul unei alei. Noul spaţiu, definit deja în faza de proiect, va avea 13.500 mp, iar jumătate din această suprafaţă este deja închiriată, de cinci operatori care au semnat pentru suprafeţe cuprinse între 460 şi 2.400 mp. Un pas mai departe, în cursul anului viitor, reprezentantul Immochan se aşteaptă să poată începe construirea părţii rezidenţiale a proiectului. „Pare mult, dacă vorbim de încă un an, dar lucrările de demolare şi infrastructură sunt colosale“, pentru că Immochan construieşte acum pe ceea ce a fost anterior platforma Tractorul. Complexul rezidenţial ar urma să fie compus din 2.000 de apartamente, pe o suprafaţă de 22 ha, iar lista se menţine deschisă: spaţii verzi, locuri de par-care, şcoală, grădiniţă. „O să tot fie de construit, câţiva ani“, conchide Diaconu.

  • Afaceristul Sorin Ovidiu Vântu rupe tăcerea: “Dacă statul român m-ar fi prins cu ce am făcut, făceam puşcărie pe viaţă

    “Dacă statul român m-ar fi prins cu ce am făcut, făceam puşcărie pe viaţă. Habar n-are ce-am făcut şi pentru ce aş fi meritat să fac închisoare. A inventat nişte cauze în schimb şi cu aceste cauze m-a arestat, nu cu ce am făcut cu adevărat. Eu nu reclam faptul că am făcut închisoare, meritam să fac închisoare. Oho, şi încă mulţumesc lui Dumnezeu că am scăpat ieftin. Şi nu numai eu. Enorm de mulţi oameni pe care îi vedeţi pe prima scenă de business, politică, administrativă a ţării ar merita, la fel cum recunosc eu, să facă închisoare zeci de ani de-acum înainte. Dar un stat puternic înseamnă un stat care aplică legea. Nu DNA-ul este de vină atunci când greşeşte, ci judecătorii obedienţi care nu semnalează greşelile DNA-ului. Ori de frică, ori că sunt ofiţeri acoperiţi, ori din nepricepere, cauţionează orice decizie a procurorilor de la DNA. Ei sunt răul în sistemul judiciar, nu procurorii”, a declarat Vântu, conform sursei citate.

    Interviul complet: adev.ro/nfywuk

    Magistraţii Tribunalului Ilfov au decis în luna noiembrie eliberarea condiţionata din inchisoare a omului de afaceri, condamnat la doi ani de închisoare pentru favorizarea infractorului. În 24 septembrie 2012, Vîntu a fost trimis în judecată în dosarul privind devalizarea Fondului Naţional de Investiţii (FNI), fiind acuzat de spălare de bani şi instigare la delapidare. Suma de 7.289.406 de dolari, stabilită la data prăbuşirii FNI, supusă procesului de spălare a banilor urmează să fie confiscată de la Vîntu, au precizat procurorii. Omul de afaceri a fost deferit justiţiei de procurorii Parchetului instanţei supreme şi într-un alt dosar, alături de Liviu Luca, Octavian Ţurcan şi foştii directori Petromservice Gheorghe Şupeală şi Zizi Anagnostopol, pentru spălare de bani şi delapidarea companiei, prejudiciul produs fiind estimat la peste 83,5 milioane de euro.

     

  • Complet nou de judecată pentru Voiculescu: Camelia Bogdan l-a condamnat pe SOV, Mihai Alexandru Mihalcea a respins o cerere de eliberare a acestuia

     Repartizarea dosarului la un alt complet a fost necesară după ce preşedintele completului iniţial, Stan Mustaţă, a fost arestat pentru trafic de influenţă, iar celelălalt membru, Florică Duţă, s-a pensionat.

    Noii membri ai completului, care vor judeca dosarul începând din 1 iulie, au promovat de curând de la Tribunalul Bucureşti la Curtea de Apel din Capitală.

    Camelia Bogdan a judecat, printre altele, dosarul de favorizare a lui Nicolae Popa, în care a fost condamnat Sorin Ovidiu Vântu, iar Mihai Alexandru Mihalcea a respins o cerere de eliberare condiţionată a aceluiaşi om de afaceri, pe motiv că acesta “nu a făcut eforturi deosebite pe calea reeeducării sale şi nici nu a încercat să se remarce într-un mod deosebit”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vîntu şi Liviu Luca, judecaţi pentru delapidarea patrimoniului Asociaţiei Salariaţilor Petrom

     Liviu Luca, Gheorghe Şupeală, Ioan Bohâlţeanu, Nicolae Tănăsescu, Elena Petrovici, Zizi Anagnastopol, în calitate de reprezentanţi ai conducerii executive a SC PSV Company SA (fosta SC Petromservice SA) şi membri ai Consiliului Director al Asociaţiei Salariaţilor din cadrul SNP Petrom SA – Petrom, la data faptelor, Reveica Davidescu şi Emil Nache, precum şi Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan, în calitate de împuterniciţi ai societăţilor offshore Comac Ltd., Stone Com Ltd şi Elbahold Ltd, sunt acuzaţi în această cauză de iniţiere a unui grup infracţional organizat, delapidare şi spălare de bani.

    Dosarul a fost trimis joi Tribunalului Bucureşti, primul termen fiind stabilit la 13 februarie.

    Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) arată, în rechizitoriul trimis instanţei, că în perioada 2005 – 2006, Liviu Luca, Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan au constituit un grup infracţional organizat ce a avut drept scop iniţial obţinerea de fonduri materiale din patrimoniul Asociaţiei Salariaţilor din SNP Petrom SA, prin delapidarea acesteia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro