BusinessMagazin

Tag: sondaje

  • Rezultate EXIT-POLL | ALEGERI GERMANIA | Partidul Angelei Merkel, CDU, câştigă scrutinul parlamentar

    Partidul Angelei Merkel, Uniunea Creştin-Democrată (CDU, centru-dreapta), şi filiala bavareză a acesteia, Uniunea Creştin-Socială (CSU), se clasează pe primul loc în scrutinul legislativ federal, fiind creditate cu 32,5%, potrivit unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne de Institutul Infratest Dimap la comanda postului ARD, relatează site-ul T-online.de şi publicaţia Die Welt.

    Pe locul doi se situează Partidul Social-Democrat (SPD, centru-stânga), condus de Martin Schulz, fost preşedinte al Parlamentului European, cu 20,0% din voturi.

    Formaţiunea de extremă-dreapta Alternativă pentru Germania (AfD, extremă-dreapta) a obţinut, potrivit sondajului, 13,5% din voturi. Ar fi prima dată după al II-lea Război Mondial când o formaţiune de extremă-dreapta este reprezentată în Parlamentul federal din Germania.

    Partidul Democraţilor Liberi (FDP, centru-dreapta) probabil a obţinut 10,5% din voturi, formaţiunea Alianţa ’90/Partidul Verzilor (B90/G, centru-stânga) este creditată cu 9,4%, iar Die Linke, cu o doctrină de stânga, cu 9,8%.

    Un alt sondaj, efectuat la comanda ZDF, creditează CDU/CSU cu 33,3%, SPD cu 20,8%, AfD cu 13,2%, FDP cu 10,1%, B90/G cu 9,2% şi Die Linke cu 8,9%.

    Partidul Social-Democrat (SPD), care în ultimii patru ani a fost partenerul de guvernare al Uniunii Creştin-Democrate (CDU), intenţionează să treacă în opoziţie după rezultatul nefavorabil obţinut în scrutinul parlamentar din Germania, afirmă liderul formaţiunii de centru-stânga, Martin Schulz.

     

  • BREAKING NEWS! Surpriză de proporţii în Marea Britanie la Exit Poll-uri după alegeri. Decizia care CUTREMURĂ Brexitul

    Partidul Conservator, al premierului Theresa May, se clasează pe primul loc în urma scrutinului legislativ desfăşurat în Marea Britanie, dar pare să fi pierdut majoritatea parlamentară, arată sondajele efectuate la ieşirea de la urne.

    Potrivit proiecţiilor realizate pe baza unui sondaj de tip exit-poll efectuat la comanda BBC, ITV şi Sky News, Partidul Conservator (centru-dreapta) ar urma să obţină 314 locuri în Camera Comunelor, care are 650 de membri. 

    BREAKING NEWS! Surpriză de proporţii în Marea Britanie după alegeri. Decizia care CUTREMURĂ Brexitul

  • ALEGERI SUA: Hillary Clinton, avans de 1,8% comparativ cu Donald Trump – sondaje Real Clear Politics

    Hillary Clinton, candidatul democrat la funcţia de preşedinte al Statelor Unite, are un avans de 1,8% comparativ cu adversarul său republican, Donald Trump, conform unei medii a sondajelor efectuată de Institutul american Real Clear Politics.

    Hillary Clinton este creditată cu 46,6% în privinţa intenţiilor de vot, în timp ce Donald Trump este la nivelul de 44,8%, conform mediei sondajelor elaborată sâmbătă de Real Clear Politics.

    Pentru calcularea acestei medii, Institutul Real Clear Politics a preluat sondaje efectuate în perioada 28 octombrie – 4 noiembrie.

    Scrutinul prezidenţial va avea loc în Statele Unite pe 8 noiembrie.

  • INS precizează că nu face sondaje electorale

    ”În ultima perioadă, semnale venite din teritoriu, mai ales din municipiul Bucureşti, arată că persoane, arogându-şi calitatea de lucrători ai direcţiilor de statistică, efectuează telefonic pseudosondaje privind participarea şi intenţiile de vot la apropiatul scrutin prezidenţial”, anunţă INS într-un comunicat remis, joi, agenţiei MEDIAFAX.

    ”Faţă de această situaţie, pentru a stopa şi preveni asemenea demersuri care constituie o încălcare flagrantă a legii, Institutul Naţional de Statistică atenţionează toţi cetăţenii României că statistica oficială nu are în atribuţii, nu a efectuat şi nu efectuează niciun fel de cercetări sau sondaje cu caracter electoral”, se mai arată în comunicat.

    Institutul Naţional de Statistică recomandă, totodată, tuturor persoanelor care primesc asemenea apeluri să sesizeze imediat incidentul organelor abilitate cu respectarea şi aplicarea legii.

  • Referendumul din Scoţia: Avans pentru tabăra care se opune independenţei cu 48 de ore înainte de vot

    Un sondaj efectuat de Institutul ICM şi altul de Institutul Opinium indică un avans de patru puncte pentru “nu” independenţei Scoţiei. Totuşi, această distanţă este foarte apropiată de marja de eroare.

    Potrivit ICM, 45% dintre scoţieni ar opta pentru rămânerea Scoţiei în componenţa Marii Britanii, 41% ar dori independenţa, în timp ce 14% nu s-au pronunţat.

    Opinium anunţă că 49% dintre scoţieni ar vota pentru “nu” independenţei Scoţiei, 45% s-ar exprima pentru “da”, în timp ce 6% nu au nicio opinie.

    Rezultatele acestor sondaje sunt identice dacă sunt excluse persoanele fără opinie. Astfel, răspunsul “nu” independenţei Scoţiei câştigă potrivit ambelor sondaje cu 52%, faţă de 48% pentru “da”.

    Aceste sondaje au fost realizate începând de vineri.

  • Creşte concurenţa orgoliilor între candidaţii dreptei

    Pe ultima sută de metri însă, Monica Macovei a cerut şi ea să fie luată în calcul la sondajele comandate pentru desemnarea candidatului PDL, cu nădejdea că dacă liderii pedelişti nu se vor mai rezuma la scorul din sondaje drept criteriu suprem, ar putea deveni ea în cele din urmă candidatul PNL-PDL la alegerile prezidenţiale.

    Suporterii fostului ministru al justiţiei speră că apariţia Monicăi Macovei, justificată de faptul că parte din scorul PDL de la europarlamentare s-a datorat prezenţei ei pe listă şi pe afişe, ar pune probleme nu numai ambiţiilor lui Predoiu, ci şi ambiţiilor lui Cristian Diaconescu, candidatul PMP, dat fiind că ea ar putea drena în principal partea din electoratul PMP nemulţumită de însuşirea moştenirii “băsismului” de către Elena Udrea, dacă nu cumva şi părţi din bazinul electoral al dreptei pe care nu le-au convins personalităţile celorlalţi potenţiali candidaţi rămaşi fie practic, fie doar teoretic în cursă – Iohannis, Predoiu, Crin Antonescu sau Mihai-Răzvan Ungureanu.

    “O fac pentru România. Pentru că nu văd o soluţie care să asigure aceste lucruri, nu văd puterea şi determinarea care să asigure, de exemplu, menţinerea clară a României pe drumul euro-atlantic”, a afirmat Monica Macovei, făcând aluzie în special la faptul că noua Alianţă Creştin-Liberală ar fi preluat mai curând poziţia PNL de la referendumul din 2012 de demitere a preşedintelui Traian Băsescu decât poziţia PDL cu ocazia aceluiaşi referendum. “Cred că alianţele sunt bune dacă ajută dreapta şi ţara noastră. Dar nu cred în compromiterea valorilor noastre. Valorile în care noi, membrii PDL, credem şi pentru care am stat pe baricade de câte ori aceste valori au fost în pericol”, a sugerat Macovei.

    Mult mai radicală decât Monica Macovei în privinţa criticilor la adresa Alianţei Creştin-Liberale a fost însă Elena Udrea, lidera PMP, avantajată de faptul că, spre deosebire de Macovei, ea nu mai face parte de mult din PDL. “Astăzi este o zi neagră în istoria politică post-decembristă”, a susţinut Udrea. “Partidul celei mai mari speranţe şi celor mai mari victorii electorale, PDL, dispare! Noul proiect politic este născut din resentimente faţă de Preşedinte într-o măsură cel puţin egală cu USL. Din multe puncte de vedere, avem de-a face doar cu o variantă mai soft al proiectului girat de Dan Voiculescu în urmă cu trei ani şi jumătate”. În ceea ce îl priveşte pe Cristian Diaconescu, al cărui potenţial bazin electoral ar fi primul afectat de o candidatură a Monicăi Macovei, el a lăsat să se înţeleagă că dacă el nu intră în turul al doilea al prezidenţialelor, e posibil să nu mai vină deloc la vot.

  • Rămurele de măslin întinse către Moscova

    Într-un interviu pentru Deutsche Welle, Deşciţa s-a declarat încrezător în posibilitatea de potolire rapidă a militanţilor separatişti dacă Rusia îşi va retrage sprijinul financiar şi tehnic pentru ei şi dacă va lua amploare, sub noua putere de la Kiev, “dialogul naţional” în toate regiunile privind reforma constituţiei, “autoadministrarea locală şi a economiei” şi reformele care să combată corupţia.

    Deocamdată, Rusia a început să-şi retragă trupele de la graniţa cu Ucraina, într-un gest menit să arate că Moscova susţine crearea unor condiţii paşnice pentru derularea alegerilor, deşi cu câteva zile de scrutin, Comisia Electorală se îndoia că va putea instala secţii de votare în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk, aflate sub controlul militanţilor, ceea ce ar însemna lipsa de acces la vot a 2 milioane din cei 36 de milioane de alegători ucraineni.

    Favoritul net în sondaje pentru preluarea preşedinţiei (în jur de 50% din intenţiile de vot), magnatul Petro Poroşenko, şi-a îndulcit şi el tonul faţă de separatişti şi mai ales faţă de Rusia, insistând că sub mandatul său nu se va organiza niciun referendum privind aderarea la NATO a Ucrainei (spre deosebire de contracandidata sa Iulia Timoşenko, care a promis că va organiza referendumuri penru aderarea la UE şi la NATO) şi că va semna doar un acord economic cu UE, nu şi în domeniul apărării şi al relaţiilor militare (mergând aici exact pe urmele lui Viktor Ianukovici). Chestiunea aderării la NATO şi prezenţa militară occidentală pe teritoriul ucrainean preocupă în cel mai înalt grad Rusia, Moscova fiind dispusă, în ultimă instanţă, să accepte orice fel de intervenţie occidentală economică sau politică a Vestului în ţara vecină, dar nu şi o aderare a acesteia la NATO.

    Campania lui Poroşenko s-a concentrat pe aspecte mai curând neutre din punct de vedere politic, cu promisiuni privind crearea de locuri de muncă şi ridicarea standardelor de viaţă, compatibile cu menţinerea unor relaţii bune atât cu Vestul, cât şi cu Estul. Şi chiar personalitatea lui Poroşenko, fost fondator al Partidului Regiunilor al lui Ianukovici, dar şi sponsor al “revoluţiei portocalii” din 2004, înalt demnitar sub guvernări de culori politice opuse şi industriaş prosper indiferent de regimul politic, pare o punte între două lumi.

    Pe locul al doilea, la mare distanţă de Poroşenko, este fosta stea a “revoluţiei portocalii”, Iulia Timoşenko, urmată de Serhi Tihipko, demisionar din Partidul Regiunilor al lui Ianukovici, şi Mihail Dobkin (foto), candidat al acestui partid, ambii cu baza electorală în regiunile de est.
     

  • Drumul către Strasbourg, via Bucureşti

    Aşa se explică totala concentrare a campaniei electorale pe chestiuni de politică internă şi atacuri la persoană vizându-i pe potenţialii candidaţi la preşedinţie şi tot aşa se explică şi caracterul extrem de ieftin al promovării electorale, mizând ba pe asmuţirea alegătorilor contra partidului de guvernământ, ba pe lozinci neutre, fără mesaj şi nediferenţiate după vreo ideologie politică, deşi principiul de funcţionare al PE este tocmai diferenţierea familiilor de partide după criteriul ideologic.

    O privire de ansamblu peste sondajele de opinie indica drept câştigătoare USD, cu circa 40% din voturi, urmată de PNL (cu mai puţin de 20% de voturi însă), apoi de PDL, de PMP (sub pragul de 10% însă) şi de UDMR, în timp ce restul partidelor nu ar trece pragul electoral. Prezenţa la vot era estimată undeva între cea de la alegerile din 2009 (când a fost de 27,67%) şi cea din 2007 (când prezenţa a fost de 29,46%), raportat la o participare medie la vot în UE aşteptată la 38%, faţă de 43% la scrutinul din 2009, cu toate că miza alegerilor a crescut faţă de 2009: acum grupurile politice au câte un candidat pentru preşedinţia Comisiei Europene, iar PE va vota nu numai preşedintele, ci şi comisarii propuşi de fiecare ţară.

    Ultimele sondaje europene arată că popularii (PPE) ar obţine 217 locuri în PE din totalul de 751, socialiştii şi democraţii (S&D) ar obţine 201 mandate şi liberalii (ALDE) 59. Partidele eurosceptice şi populiste (de dreapta şi de stânga) erau estimate să obţină împreună aproape 35% din voturi, faţă de 25% în 2009, ceea ce va polariza PE, cel mai probabil prin formarea unei coaliţii între populari şi socialişti spre a contracara presiunea extremiştilor.

  • Soluţia rusească pentru Ucraina

    Iniţiativa de pace a lui Putin a eşuat – separatiştii vor ţine referendumul, iar Kievul a continuat acţiunile militare contra acestora – însă din punct de vedere diplomatic era obligatoriu ca ea să aibă loc. Kremlinul are tot interesul să ceară o amânare a referendumului, din raţiuni de simetrie cu atitudinea sa faţă de alegerile prezidenţiale din 25 mai, despre care a sugerat că ar trebui să fie amânate până la liniştirea ţării, pentru că nu poate recunoaşte rezultatul unui scrutin ţinut “când armata este desfăşurată contra populaţiei”, cum a spus ministrul de eterne Serghei Lavrov. O amânare a alegerilor (dacă nu şi a referendumului din Donbass) ar putea facilita obişnuirea treptată a Vestului cu ideea neclintită a Moscovei că soluţia pentru Ucraina este nu destrămarea teritorială, ci federalizarea.

    Oligarhul ucrainean Petro Poroşenko, favoritul net în sondaje pentru prezidenţiale, a avertizat însă că reprimarea separatiştilor va continua tocmai ca să se poată ţine scrutinul: “Sperăm să încheiem operaţiunile contra teroriştilor înainte de alegeri. Dacă nu, atunci vom înconjura fiefurile lor şi nu le vom permite să tulbure alegerile”.

    Poroşenko, 48 de ani, este unul dintre cei mai bogaţi oligarhi din Ucraina, cu o avere de cca 1,5 mld. dolari, proprietarul celui mai mare producător de dulciuri din ţară, grupul Roşen (de unde şi porecla de “regele ciocolatei”), precum şi al unui post de televiziune şi al unor uzine auto. A fost şef al consiliului Băncii Naţionale, ministru de externe în perioada când Iulia Timoşenko era prim-ministru, dar a fost şi ministru al dezvoltării economice în guvernul lui Nikolai Azarov, în 2012, sub regimul Ianukovici. A făcut parte din ambele părţi ale spectrului politic: a fost cofondator al Partidului Regiunilor, prorus, dar în 2005 s-a alăturat opoziţiei, susţinând “revoluţia portocalie”. În 2010 şi-a schimbat iar poziţia, trecând de partea regimului Ianukovici, pentru ca anul trecut să devină un finanţator al manifestaţiilor contra aceluiaşi regim.

    Acum, Poroşenko se prezintă drept cel mai proeuropean candidat, beneficiind ca atare de o cotă de 48,4% din intenţiile de vot. Boxerul Vitali Kliciko, unul dintre liderii Euromaidanului, a renunţat la propria sa candidatură la prezidenţiale ca să-l susţină pe Poroşenko. Miercuri, oligarhul a făcut deja o vizită la Berlin cancelarului Angela Merkel, cerând Vestului să impună o a treia rundă de sancţiuni contra Rusiei dacă referendumul din 11 mai are loc. El s-a declarat însă dispus să discute posibilitatea unei reforme constituţionale care să includă schimbări în legislaţia privind minorităţile şi chiar să accepte, însă numai după alegeri şi după ce situaţia se va fi stabilizat în şară, orice eventual referendum pentru deciderea viitorului anumitor regiuni.

    Cert e că atitudinea conciliantă a lui Putin, corelată cu decizia lui de a-şi retrage o parte din trupe de la graniţa cu Ucraina, le-a dovedit comentatorilor vestici că perspectiva unei intervenţii în forţă a Rusiei în ţara vecină se îndepărtează. Generalul american Philip Breedlove, comandantul forţelor NATO în Europa, a afirmat deja că Moscova ar putea să-şi atingă scopurile în Ucraina fără să recurgă la o invadare convenţională a ţării.

    Cât despre liderii UE, aceştia s-au liniştit de fapt de tot, în ciuda avertismentelor lor continue privind noi sancţiuni dacă referendumul de duminică va avea loc. Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy (foto stânga) s-a declarat deschis unei a doua runde de negocieri la Geneva pentru pace în Ucraina cu participarea Rusiei, în timp ce preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso (foto dreapta), s-a limitat la promisiuni că UE va susţine securitatea energetică a Ucrainei.

  • Cine le poate salva pe victimele dictaturii băsiste

    Coroborată cu înmulţirea în ritm tot mai rapid a numelor de “baroni locali” pesedişti pe lista celor anchetaţi de DNA, culminând cu intangibilii (până acum) Nicuşor Constantinescu şi Radu Mazăre de la Constanţa, această ofensivă a atras din partea opoziţiei comentarii despre sensul postării lui Ponta de pe Facebook privind o eventuală “retragere” a sa după alegerile din toamnă, dacă partidul nu l-ar mai susţine fiindcă nu e în stare să-i protejeze pe fruntaşii PSD de procese (iar aici ne aducem aminte că nu mai departe de noiembrie trecut, când PNL se simţea ţinta prioritară a ofensivei DNA şi ANI, însuşi Crin Antonescu reproşa cu năduf colegilor de atunci de coaliţie că USL “n-a mai existat după alegeri în privinţa raportării la justiţie”).

    Premierul, în schimb, a reacţionat cu bravada-i caracteristică, respectiv cu laude la adresa activităţii lui Mazăre şi în general a fruntaşilor PSD din administraţia locală, dar şi cu comparaţii deplasate între valul de anchete de acum şi intenţia din 2012 a procurorilor de a-i ancheta pe participanţii la referendumul de demitere a preşedintelui ori chiar cu intenţia regimului Ceauşescu de a-i împuşca pe toţi revoluţionarii din decembrie 1989.

    Într-un fel, Ponta nu are de ales, pentru că această bravadă e singura cale de a încerca să convingă electoratul că PSD, un partid de eroi martiri, va reuşi să reziste asaltului “dictaturii băsiste”. Sociologul Vasile Dâncu chiar avansase ideea că rezultatul involuntar al campaniei DNA este creşterea în sondaje a PSD la scorul fără precedent de 42%; pentru imaginea USD şi a potenţialului candidat la prezidenţiale Victor Ponta, ipoteza lui Dâncu e o exemplificare perfectă a zicalei italieneşti “si non è vero, è ben trovato”.

    În ce priveşte partea cealaltă a baricadei politice, promisiunea deja legendară din 2012 a USL, că fruntaşii “guvernării băsiste” (respectiv ai PDL, unii dintre ei actualmente PMP) vor fi vânaţi de Corpul de control al premierului şi aduşi în faţa justiţiei pentru ce au făcut în guvernările Boc-Ungureanu nu s-a materializat nici în ziua de azi, nemaivorbind de exaltările dinainte de alegerile din 2012, cu voci din PC, PNL şi PSD care reclamau chiar desfiinţarea DNA şi a ANI. Ultima încercare de acest fel, care vizează însuşi familia Băsescu, i-a dat ocazia preşedintelui, participant la şedinţa de bilanţ a Ministerului Afacerilor Interne din această săptămână, să ceară public ca faimosul dosar al restituirilor şi al achiziţiilor de terenuri agricole de la Nana, în care a fost implicată Ioana Băsescu, să fie supus cercetării procurorilor, “şi dacă este încălcare de lege, să răspundă inclusiv preşedintele României”.

    Deocamdată însă, deşi Guvernul a anunţat că va sesiza Parchetul în acest caz, anunţul se întemeiază pe un raport al Corpului de control al premierului şi nu pe concluziile comisiei parlamentare care a promis că îşi va redacta propriul raport. La 1 aprilie, Camera şi Senatul au prelungit termenul de activitate a comisiei cu încă 60 de zile, iar preşedintele acesteia, Mihai Fifor, a justificat întârzierea cu acuzaţia, fără adresant clar, că “s-a încercat blocarea activităţii comisiei”.