BusinessMagazin

Tag: solidaritate

  • Un partid anunţă că parlamentarii săi vor purta banderole albe în semn de solidaritate cu magistraţii

    „Am recomandat reprezentanţilor PNL, în special parlamentarilor, europarlamentarilor, ca astăzi să purtăm aceste banderole în semn de solidaritate cu protestul magistraţilor împotriva OUG 7, pentru că astăzi va avea loc un protest amplu în foarte multe Parchete, în foarte multe judecătorii, tribunale, iar mesajul nostru este unul de solidaritate şi de susţinere a revendicărilor legitime ale magistraţilor, mai precis abrogarea OUG 7 şi desfiinţarea acestei Secţii speciale de investigare a infracţiunilor realizate de magistraţi care a căpătat aspectul unui pluton de execuţie al magistraţilor independenţi, în care comanda foc o dă ministrul Justiţiei la ordinul lui Dragnea”, a declarat Ludovic Orban, la finalul şedinţei de luni a Biroului Executiv al PNL.
     
    Întrebat dacă PNL va avea şi alte acţiuni privind magistraţii şi protestul anunţat de aceştia, Orban a afirmat că PNL susţine independenţa justiţiei şi că va lua cu siguranţă măsuri împotriva modificărilor aduse la legile justiţiei.
     
    „Cu siguranţă. Am participat, chiar dacă nu eu personal, dar foarte mulţi membrii simpatizanţi ai PNL, suntem într-o campanie de infromare pentru ca cetăţenii români să cunoască despre ce e vorba în OUG 7 şi în alte OUG care au fost emise pe şustache de Guvern iar punctul de vedere al PNL este simplu: noi susţinem independenţa justitiei, funcţionarea puterii judecătoreşti ca o putere de sine stătătoare în stat, susţinem accesul liber al cetăţenilor la justiţiei şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români”, a adăugat Orban.
     
    Despre OUG 7/2019 care modifică legile justiţiei a vorbit şi deputatul liberal Ionuţ Stroe, care a anunţat că miercuri va avea loc la Paris şedinţa Comisiei de monitorizare a APCE la Paris pe agenda căreia se află solicitarea PNL de sesizare a Comisiei de la Veneţia pentru redactarea unei în legătură cu OUG 7, OUG 90 şi OUG 92.
     
    „Este un semn pozitiv şi apreciem în mod evident reacţia foarte rapidă a partenerilor noştri europeni în legătură cu solicitarea noastră pentru redactarea acestei opinii. Acest lucru demonstrează fără niciun dubiu că oficialii europeni şi partenerii europeni ai acestei ţări înţeleg foarte bine gravitatea situaţiei generată de adoptarea acestei Ordonanţe, care în mod intenţionat induce haos în întregul sistem judiciar. (…) Este nevoie urgentă de corectarea acestei situaţii”, a afirmat Ionuţ Stroe, la Parlament.
     

  • Solidaritatea Sanitară solicită Guvernului recunoaşterea ca stagiu de cotizare a orelor suplimentare

    “Federaţia Solidaritatea Sanitară solicită Guvernului (în calitatea de iniţiator al proiectului privind noua lege a pensiilor) şi Parlamentului României introducerea echităţii în sistemul de pensie prin luarea în considerare în calculul stagiului de cotizare a întregului timp de lucru al salariaţilor. (…) Prin această măsură calculul stagiului de cotizare trebuie să ia în considerare fiecare oră de lucru desfăşurată în baza unui Contract individual de muncă, indiferent dacă este la norma de bază sau la norma/normele prin cumul. În absenţa recunoaşterii acestui drept proiectul legii pensiilor este afectat de o eroare majoră”, se arată într-un comunicat de presă trimis, joi, de Federaţia Solidaritatea Sanitară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Una dintre cele mai controvesate taxe dispare odată cu Guvernul Dăncilă

    ”Am diiscutat despre program şi o serie de măsuri care sunt incluse în programul de guvernare. Mă refer la măsuri de ordin fiscal sau de ordin salarial. Din programul de guvernare s-a scos taxa de solidaritate, care la instalarea guvernului precedent a făcut o serie de valuri. Nu am considerat oportună introducerea ei la acel moment.
     
    Acum s-a operaţionalizat în mod efectiv scoaterea ei din programul de guvernare. Sunt alte măsuri care vizează creşterea salariilor minime cu câte 100 de lei pe an până în 2020, astfel încât să ajungem la un salariu minim net de 300 de euro de persoană, iar pentru cei cu stiudii superioare salariul minim va creşte cu 150 de lei pe an. Acestea sunt măsuri care ni se par absolut necesare în perspectiva evoluţiei economice a României”, a declarat liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu.
     
    El a mai spus că România nu trebuie să rămână ”o ţară furnizoare de mână de lucru ieftină”.
     

  • Ce trebuie să facă România pentru a adopta moneda unică

    Business Magazin vă propune o incursiune în statisticile băncii centrale care arată – într-un limbaj pretenţios, dar pe care vom încerca să-l explicăm – unde suntem noi, românii, faţă de locul în care se află clubul select al ţărilor care au moneda euro. În esenţă, teza bancherilor centrali este că mai întâi trebuie ca noi ”să ne facem bine“, pentru a ne integra în acel club, şi abia apoi să aşteptăm unele beneficii de pe urma integrării. Deocamdată, ”avem colesterolul 500, nu suntem antrenaţi, nu ştim încotro alergăm, dar pretindem să jucăm în Champions League, cot la cot cu campionii europeni“, au arătat reprezentanţii băncii centrale la seminarul EU-COFILE, organizat recent la Sinaia de BNR, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Alpha Bank. Ei au precizat că opiniile astfel prezentate nu angajează în niciun fel Banca Naţională, ci sunt consideraţii personale, pe care le exprimă ca economişti.

    Trebuie precizat că aceşti economişti nu au avut un ton de reproş sau de dojană la adresa românilor, nici ca populaţie, nici măcar la adresa clasei politice sau a elitelor, chiar şi atunci când au arătat cele mai ample decalaje dintre România şi zona euro. Ei şi-au propus doar să prezinte un tablou de bord al României actuale, pentru a-l compara cu cel al zonei euro actuale şi pentru a evidenţia, astfel, ce este de făcut pentru ca adoptarea monedei euro ”să nu ne sufoce“.

    Statisticile BNR arată că între bogătaşii ţării şi cei mai săraci oameni, în România, se înregistrează decalaje de o asemenea magnitudine încât românii avuţi sunt de opt ori mai bogaţi decât cei năpăstuiţi. Acest ”opt“ este cea mai mare cifră din Europa, unde decalajul bogaţi versus săraci nu trece decât foarte rar de cifra cinci.

    Alt decalaj este dat de raportul dintre veniturile celor din capitală şi veniturile oamenilor din restul acelei ţări. Şi aici România se regăseşte printre ţările cu cele mai mari prăpăstii sociale. Concret, în zona Bucureşti-Ilfov Produsul Intern Brut pe cap de locuitor (”PIB/capita“) este de 3-4 ori mai mare decât în provincie (pentru comparaţie, în Germania este invers, adică provincia are venituri pe cap de locuitor mai mari decât capitala). Deficite similare cu ale României – capitală versus provincie – se mai întâlnesc doar în Slovacia. ”România este segregată: 12% din populaţie are PIB/capita în termenii parităţii puterii de cumpărare de 128% din media zonei euro, în timp ce 88% din populaţie are 44% din această medie“, au arătat reprezentanţii BNR.

    ATENŢIE LA BUGETE!

    Dezordinea din ograda românilor se regăseşte şi în bugetul familiilor, dar şi (mai ales) în bugetul statului. Pe scurt, cheltuim mai mult decât producem, lucru care în terminologia BNR se traduce în deficitele de cont curent şi bugetar. În plus, consumăm din import mai mult decât producem în plan intern, lucru care înseamnă ”deficitul balanţei comerciale“.

    Dacă o gospodărie cheltuieşte mai mult decât încasează şi – cheltuind – consumă mai mult decât produce, rezultatul nu poate fi altul decât că intră într-o criză de bani şi că se află într-o îndatorare tot mai greu de suportat. Sau, în termenii BNR, având – simultan – şi un ”deficit al contului curent“, şi un ”deficit bugetar“, şi un ”deficit al balanţei comerciale“, nu putem să ne aşteptăm la nimic bun. Pentru comparaţie, gospodăriile din zona euro – pe medie, desigur – nici nu cheltuiesc mai mult decât încasează, nici nu consumă mai mult decât produc. Ce trebuie să facem noi, românii, pentru a ne alinia în clubul euro este, aşadar, evident.

    Important este că toate aceste deficite (de cont curent, de buget şi de balanţă comercială) conduc la deprecierea leului, la supraîndatorarea ţării, la supraîncălzirea economiei (că ”ne comportăm ca o maşină care turează motoarele la maximum, dar nu are tracţiune“) şi, în final, la îndepărtarea României faţă de moneda euro.

    Faţă de aceste decalaje, discursul băncii centrale este puţin diferit în raport cu tezele altor organizaţii. Concret, potrivit bancherilor centrali, este necesar ca fiecare român, în ograda şi în bugetul lui, în satul/oraşul lui, să îşi echilibreze finanţele şi abia apoi să aştepte de la clasa politică sau de la administraţia de stat o astfel de corecţie. Îndeobşte, românii aşteaptă ca administraţia să-şi corecteze deficitele şi abia apoi gopodăriile să urmeze acest exemplu, local sau naţional.

    Într-una dintre prezentările bancherilor centrali s-a arătat că deficitul balanţei comerciale a fost de 8 miliarde de euro, iar explicaţia a fost nu doar aceea că importăm cu 8 miliarde de euro mai mult decât exportăm, ci şi că oferta internă a fost depăşită cu 8 miliarde de euro de cererea internă, lucru care a început deja să se vadă şi în cursul valutar (ceea ce ar trebui să ne pună în alertă).

  • Donald Trump a exprimat solidaritate după atacul armat comis în SUA, dar a greşit locaţia

    Marţi seară, Donald Trump a transmis prin Twitter: “Fie ca Dumnezeu să îi protejeze pe oamenii din Sutherland Springs, Texas. Agenţii FBI şi de poliţie au sosit”.

    Problema este că atacul armat produs marţi a fost în localitatea Rancho Tehama, în apropiere de Red Bluff, la 150 de kilometri nord-vest de Sacramento (California).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Donald Trump a exprimat solidaritate după atacul armat comis în SUA, dar a greşit locaţia

    Marţi seară, Donald Trump a transmis prin Twitter: “Fie ca Dumnezeu să îi protejeze pe oamenii din Sutherland Springs, Texas. Agenţii FBI şi de poliţie au sosit”.

    Problema este că atacul armat produs marţi a fost în localitatea Rancho Tehama, în apropiere de Red Bluff, la 150 de kilometri nord-vest de Sacramento (California).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • COMENTARIU: Bătaia lungă a unui bir apărut peste noapte. Ce ascunde noua taxă de solidaritate de 2%

    Poate din cauza volumului mare de informaţii de care dispune, poate din cauza lipsei instruirii necesare, poate din alte cauze, ministrul are talentul de a plasa cate o declaraţie care bulversează presa, societatea, diverse birouri din companii sau companiile în întregime.

    Vă veţi mai aduce aminte de povestea cu dispariţia Pilonului II de pensii, de la învestirea ministrului, nu insist.

    Miercuri, 18 octombrie 2017, Biroul de Presă al ministerului anunţa că ministrul nu a făcut o anume declaraţie, invocată de liderii de sindicat care au participat la o rundă de negocieri la Guvern.


    Sindicaliştii au spus că ministrul Ionuţ Mişa ar fi declarat că “fără mutarea contribuţiilor nu sunt bani pentru legea salarizării”, iar Ministerul Finanţelor Publice face următoarele precizări: “Ministrul Finanţelor Publice, Ionuţ Mişa, nu a făcut declaraţia mai sus menţionată”. Nu insist nici aici.

    Tot miercuri, ministrul anunţă, într-o intervenţie la o televiziune, că angajatorii vor plăti o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, “pentru a avea şi ei o responsabilitate faţă de bugetul de stat”.

    Joi, 19 octombrie, ministrul invocă o directivă europeană, 80/987 şi o lege, Legea 200 din 2006, iar rezultatul va fi asigurarea angajatului în cazul în care firma a intrat în insolvenţă. “E vorba de o contribuţie de solidaritate socială, nu e taxă nouă. În baza Legii 200 din anul 2006, există un fond de sprijinire a salariaţilor pentru care angajatorul nu plăteşte contribuţii.

    Există, de asemenea, o directivă europeană, o decizie a Consiliului, nr. 80/987 a Comisiei Economice Europene, care reglementează instituirea unui fond pentru toţi angajaţii, pentru companiile la care au lucrat şi au intrat în insolvenţă. Se doreşte asigurarea angajatului în situaţia în care angajatorul nu i-a plătit contribuţiile şi intră în insolvenţă”, a declarat joi Ionuţ Mişa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CNIPMMR: Taxa de solidaritate de 2% îi trece pe toţi angajatorii în cea mai ridicată clasă de risc

    Consiliul arată că, în prezent, contribuţiile plătite exclusiv de angajator sunt următoarele:
    – Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale – 0,25%
    – Concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate – 0,85%
    – Asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale – 0,15%-0,85% în funcţie de clasa de risc.

    „Un simplu calcul arată că valoarea însumată a acestor contribuţii este între 1,25% şi 1,95%. Taxa de solidaritate de 2% reprezintă în mod clar valoarea rotunjită a contribuţiilor plătite exclusiv de angajator. Introducerea unei taxe de solidariate de 2%, plătită de angajator, are următoarele efecte: a) Toţi angajatorii sunt trecuţi automat în clasa de risc cel mai ridicat, în privinţa producerii riscului de accidente de muncă şi boli profesionale, raportat la valoarea taxei de solidaritate de 2% obţinută prin luarea în calcul a procentului cel mai mare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. b) Contribuţiile plătite în prezent au o destinaţie precisă, respectiv garantarea plăţii creanţelor salariale, concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate şi asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, în schimb taxa de 2% nu va avea nicio destinaţie, fiind alocată, conform bugetului de stat, în mod sigur pentru plata unor cheltuieli sociale”, menţionează Consiliul IMM, într-un comunicat transmis joi.

    Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR a declarat: „Consiliul nu este de acord cu introducerea unei taxe de solidaritate de 2%, plătită de angajator, deoarece valoarea totală a acestei contribuţii -2% – este plătită şi în prezent, iar destinaţia sumelor este clar cunoscută; taxa de solidaritate nu are o destinaţie clară, vor fi generate costuri privind achiziţionarea noilor softuri contabile şi se produce o bulversare a mediului de afaceri, şi în special a IMM-urilor, privind predictibilitatea sarcinilor fiscale”.

  • CNIPMMR: Taxa de solidaritate de 2% îi trece pe toţi angajatorii în cea mai ridicată clasă de risc

    Consiliul arată că, în prezent, contribuţiile plătite exclusiv de angajator sunt următoarele:
    – Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale – 0,25%
    – Concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate – 0,85%
    – Asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale – 0,15%-0,85% în funcţie de clasa de risc.

    „Un simplu calcul arată că valoarea însumată a acestor contribuţii este între 1,25% şi 1,95%. Taxa de solidaritate de 2% reprezintă în mod clar valoarea rotunjită a contribuţiilor plătite exclusiv de angajator. Introducerea unei taxe de solidariate de 2%, plătită de angajator, are următoarele efecte: a) Toţi angajatorii sunt trecuţi automat în clasa de risc cel mai ridicat, în privinţa producerii riscului de accidente de muncă şi boli profesionale, raportat la valoarea taxei de solidaritate de 2% obţinută prin luarea în calcul a procentului cel mai mare pentru accidente de muncă şi boli profesionale. b) Contribuţiile plătite în prezent au o destinaţie precisă, respectiv garantarea plăţii creanţelor salariale, concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate şi asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, în schimb taxa de 2% nu va avea nicio destinaţie, fiind alocată, conform bugetului de stat, în mod sigur pentru plata unor cheltuieli sociale”, menţionează Consiliul IMM, într-un comunicat transmis joi.

    Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR a declarat: „Consiliul nu este de acord cu introducerea unei taxe de solidaritate de 2%, plătită de angajator, deoarece valoarea totală a acestei contribuţii -2% – este plătită şi în prezent, iar destinaţia sumelor este clar cunoscută; taxa de solidaritate nu are o destinaţie clară, vor fi generate costuri privind achiziţionarea noilor softuri contabile şi se produce o bulversare a mediului de afaceri, şi în special a IMM-urilor, privind predictibilitatea sarcinilor fiscale”.

  • Mişa, despre taxa de solidaritate: 90% din cei 2% merge la bugetul de stat

    “E vorba de o contribuţie de solidaritate socială, nu e taxă nouă. În baza legii 200 din anul 2006 există un fond de sprijinire a salariaţilor pentru care angajatorul nu plăteşte contribuţii. Există, de asemenea, o directivă europeană, o decizie a Consiliului, nr. 80/987 a Comisiei Economice Europene, care reglementează instituirea unui fond pt toti angajaşii pt comaniile la care au lucrat si au instrat in insolvemn Se doreşte asigurarea angajatului în situaţia în care angajatorul nu i-a plătit contribuţiile şi intră în insolvenţă”, a declarat ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa.

    Ministrul susţine că poate fi stabilită orice valoare, iar directiva europeană nu prevede un procent fix.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro