BusinessMagazin

Tag: Softwin

  • Măriuca Talpeş, la Gala Woman in Power 2014: Bărbaţii sunt de vină pentru criza economică mondială

    Matematician de formaţie, Măriuca Talpeş a creat împreună cu soţul său, Florin Talpeş, ceea ce avea să devină ulterior grupul de firme Softwin. 

    Măriuca Talpeş a urmat Facultatea de Matematică şi a fost apoi informatician la SARO Târgovişte şi cercetător în informatică la Institutul pentru Tehnică de Calcul. În 1990 a pornit Softwin, cu proiecte de dezvoltare software pentru câţiva clienţi din Franţa şi Germania, iar timp de patru ani compania a lucrat doar pentru clienţii din pieţele Europei Occidentale.

    În 1993 Softwin realiza pentru clienţi de pe piaţa franceză şi americană primele produse care ajută copiii şi profesorii să înveţe şi să exerseze, iar în 2001 lansa produsele de educaţie Intuitext pe piaţa românească. Astăzi portofoliul Intuitex reuneşte peste 25 de produse pe piaţa de educaţie din România pentru copii între şapte şi 18 ani, iar Măriuca Talpeş este directorul acestei companii. În 1995, soţii Talpeş au pornit actualul Bitdefender odată cu dezvoltarea unui produs de securitate care să-i apere de viruşii sosiţi pe dischete din ţările vecine şi, în 1997, prin lansarea în România a primului produs antivirus, AntiVirus eXpert.

    1. Cât de greu îşi croieşte o femeie drumul în lumea de business?

    Nu cred că în România există bariere în business specifice societăţii româneşti, altele pentru femei decât pentru bărbaţi. Femeile sunt perseverente în ceea ce fac, muncitoare şi ataşate de produsele pe care le construiesc şi de echipele cu care lucrează; te poţi baza pe ele când se angajează la ceva. De aceea, în schimb, femeile domină zona de middle-management în România (ceea ce demonstrează că în România nu există discriminare în business). Cred, aşadar, că (majorităţii) femeilor nu li se potriveşte un mediu de business agresiv, cinic, egoist – masculin să îi spunem – ci mai degrabă unul corect, bazat pe succesul soluţiei în faţa clienţilor finali, şi de multe ori un business cu orientare socială.

    2. Cum v-aţi caracteriza stilul de conducere şi de creare a unei afaceri?

    Abordez un stil de comunicare deschisă şi de stimulare a ideilor. Eu sunt matematician de formaţie, deci, conform stilului meu, ideile,  planurile trebuie să existe logic, ordonat. Eu cred că succesul unui business vine din valoarea echipei şi din câtă pasiune şi bucurie pune fiecare, zi de zi, în ceea ce construieşte.

    3 Care sunt calităţile feminine care ajută în business?

    Onestitatea, asumarea răspunderii, să îţi pese de celălalt, să încerci să îl ajuţi chiar dacă este foarte greu, să îţi placă să lucrezi cu oamenii, să ai bucuria lucrului bine făcut, comunicarea caldă, perseverenţa, loialitatea faţă de echipă şi intuiţia.

  • 100 cele mai puternice femei din business – Astăzi: Măriuca Talpeş, Softwin şi Bitdefender

    Primii clienţi ai firmei au fost fost companii din Franţa şi Germania pentru proiecte de dezvoltare de software – outsourcing; de altfel, în primii patru ani activitatea Softwin a fost dedicată 100% clienţilor de pe pieţele Europei Occidentale. În 1995 “am fost nevoiţi să creăm un produs de securitate ca să ne apărăm de viruşii sosiţi pe dischete din ţările vecine”, povesteşte Măriuca Talpeş. Tot ea îşi aminteşte că în 1997 firma a scos pe piaţa românească primul produs antivirus – AntiVirus eXpert -, care în 2001 a devenit Bitdefender. În 1993 Softwin realiza, pentru clienţi de pe piaţa franceză şi americană, primele produse care ajută copiii şi profesorii să înveţe şi să exerseze, iar în 2001 lansa produsele de educaţie Intuitext pe piaţa românească. Astăzi portofoliul Intuitex reuneşte peste 25 de produse pe piaţa de educaţie din România pentru copii între şapte şi 18 ani. “În 2002 cream primele comunităţi online pentru profesori şi elevi: Didactic.ro şi Olimpiade.ro, care împreună cu SuntPărinte.ro, ViitoriOlimpici.ro şi AdmitereLiceu.ro, lansate în ultimii ani, constituie cel mai mare grup de comunităţi online din România care oferă resurse şi instrumente pentru educaţieŢ, punctează Măriuca Talpeş. Aceste comunităţi atrag lunar peste un milion de utilizatori – dascăli, părinţi şi elevi. Măriuca Talpeş conduce Intuitext, firmă focalizată pe educaţie şi este co-acţionar la Softwin şi Bitdefender.

    BUSINESS Magazin: Cât de greu îşi croieşte o femeie drumul în lumea de business?
    Măriuca Talpeş, Softwin şi Bitdefender: În România funcţionează, ca peste tot în lume, o diferenţă naturală faţă de bărbaţi la majoritatea femeilor: aversiunea faţă de riscurile mari. Deci vom vedea la femeile antreprenor mai rar construcţii de afaceri care explodează dintr-o dată; vom vedea mai degrabă afaceri care cresc mai încet, dar sigur. De aceea, eu cred că în următorii ani vom continua să vedem topurile celor mai bogaţi oameni dominate copios de bărbaţi. Vârfurile topurilor sunt dominate în general de cei care îşi asumă mari riscuri, caracteristică mai degrabă masculină.
    Femeile sunt perseverente în ceea ce fac, muncitoare şi ataşate de produsele pe care le construiesc şi de echipele cu care lucrează; te poţi baza pe ele când se angajează la ceva. De aceea, în schimb, femeile domină zona de middle-management în România (ceea ce demonstrează că în România nu există discriminare în business). Cred, aşadar, că (majorităţii) femeilor nu li se potriveşte un mediu de business agresiv, cinic, egoist – masculin să îi spunem – ci mai degrabă unul corect, bazat pe succesul soluţiei în faţa clienţilor finali şi, de multe ori, un business cu orientare socială.
    Cred, de asemenea, că femeilor întreprinzător le sunt mai potrivite afacerile mai mici (zona IMM-urilor) în domenii apropiate de sănătate, educaţie, artă, modă, înfrumuseţare, micul comerţ etc. Femeile, în general, nu sunt potrivite, după părerea mea, pentru domeniile bazate pe speculaţie.

    BUSINESS Magazin: Carte, muzică, film: ce preferaţi?
    Măriuca Talpeş, Softwin şi Bitdefender: Cărţile care mă ajută în business sunt mereu lângă mine; în vacanţă reuşesc să mai ajung şi la un roman, muzica o practic de câteva ori pe săptămână (învăţ flaut şi pian), iar filmele sunt o relaxare din când în când seara la TV sau în week-end la cinematograf pentru un film deosebit. Îmi place enorm să dansez împreună cu soţul meu; suntem atât membri ai unui club de dansuri tradiţionale (Larisa Barbu), cât şi ai unui club de dans sportiv (Mihai Petre).

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” prezintă interviuri cu reprezentantele de success ale mediului de afaceri românesc actual şi conţine profilul profesional a 100 dintre liderii feminini.

    Au experienţă, au putere, câştigă bine, sunt cochete şi se bucură de respectul celor din jur. Cuvântul lor este cel mai important sau printre cele mai importante în companiile pentru care lucrează. Cele mai puternice femei de afaceri din România sunt un segment aparte şi tot mai bine conturat dintr-o lume care, în mod tradiţional, a fost creată şi condusă de bărbaţi.

    Catalogul “100 Cele Mai Puternice Femei Din Business” – prima ediţie va fi distribuit gratuit abonaţilor BUSINESS Magazin şi va putea fi achiziţionat online din 9 aprilie la adresa www.bmag.ro/cataloage, la preţul de 25 de lei (TVA inclus).

  • Cum a schimbat recesiunea viaţa programatorilor

    “Dacă am zece mii de lei, pot să văd criza în două feluri: ce-aş putea face ca după ce se termină criza să devină o sută de mii de lei sau ce mă fac să am la finalul crizei măcar zece mii.” Cam aşa rezumă Florin Talpeş, fondatorul companiei Softwin, cele două moduri în care gândeşte programatorul în 2011. Omul care a pus bazele furnizorului de soluţii de securitate IT Bitdefender, cu o cotă de piaţă de peste 30% în România şi circa 2% la nivel mondial, remarcă faptul că până în octombrie 2008 exista un dezechilibru între cererea de programatori din partea companiilor şi oferta din piaţă. Astăzi, spune creatorul Bitdefender, situaţia este similară. Criza economică a avut totuşi un efect asupra vieţii de zi cu zi a IT-istului român, dar unul mai mult psihologic. Mai exact, în momente de criză, unii o abordează ca pe o oportunitate şi deci îşi asumă riscuri, alţii privesc criza ca pe o ameninţare şi devin mai prudenţi.

    “În lumea programatorilor am constatat că sentimentul de incertitudine a creat o ancorare mai mare.” Astfel, până acum trei ani programatorii erau mai dispuşi să se disloce dintr-un loc în altul, însă acum fenomenul migraţiei a scăzut. “Dacă le dădeai ceva apetisant în 2008 şi le dai acelaşi lucru acum, şansele de reuşită în a-i recruta sunt mai mici.” Motivul: mulţi programatori au devenit mai conservatori pentru că sentimentul de incertitudine privind viitorul companiei la care s-ar angaja îi face mai vulnerabili. “Este un efect pur psihologic pentru că realitatea e construită de fapt din percepţii”, spune Talpeş. Tocmai nesiguranţa i-a determinat pe cei mai mulţi să rămână la locul de muncă în care i-a surprins recesiunea şi să nu mai rişte nimic, chiar dacă nevoia de programatori este în continuare la fel de mare. Deşi afectate de vremurile economice mai dificile, industria IT a fost mai rezistentă decât alte pieţe care s-au prăbuşit la jumătate sau chiar la un sfert faţă de anii 2007-2008. Afacerile din tehnologie au crescut constant, iar prestigiul României – de loc cu oameni de foarte bună calitate şi de două-trei ori mai ieftini – s-a apreciat. Investiţiile străine în noi centre de dezvoltare au fost chiar accelerate de avantajul costurilor mai mici.

    Întrebat dacă unui programator i-ar fi mai bine în România sau nu, creatorul Bitdefender spune că emigraţia în IT a fost mai degrabă un fenomen specific sfârşitului anilor ’90, când 40% dintre absolvenţii de automatică lucrau, în doar doi ani de la absolvire, în afara ţării. Criza dot.com din 2001 a oprit fenomenul, iar alături de investiţiile din IT de după anul 2000, a creat alternativa locală. “Dacă eşti un programator foarte bun, după nici un an de zile ajungi să câştigi 1.000 de euro pe lună. În câte domenii se mai întâmplă asta?”, se întreabă Talpeş.

    Una peste alta, avantajul slujbei de programator e că poate să lucreze oriunde. În viziunea sa, atuul principal al României e că oferă totuşi un mediu cultural pe care îl cunoaştem. “Dacă simţi că în jurul tău e multă minciună, dacă simţi că în jurul tău corupţia curge pe pereţi, dacă simţi că atunci când vrei să faci ceva, o iei peste faţă, dacă performanţa nu e gratificată, poate decizia e că vrei să trăieşti în altă parte”, explică Talpeş. Circa 8-10.000 de absolvenţi de ştiinţe asemănătoare informaticii ies anual de pe băncile universităţilor, iar cererea e în medie cu 20-30% mai mare. Ritmul este însă extrem de dinamic. Intrarea unei companii pe piaţa din România poate debalansa rapid raportul dintre cerere şi ofertă, dat fiind că nevoia de sute sau mii de angajaţi poate apărea peste noapte. Fenomenul se întâmplă în continuare, imun la problemele economice ale României, ba chiar stimulat de faptul că numărul de oportunităţi a crescut. Talpeş spune că programatorii pot avea chiar în România un microclimat de lucru extrem de competitiv, dar în afara orelor de serviciu contează şi ce se întâmplă la nivel de societate – “dacă acele lucruri te otrăvesc, atunci eşti practic împins să părăseşti ţara”.

  • Cum a schimbat recesiunea viaţa programatorilor

    “Dacă am zece mii de lei, pot să văd criza în două feluri: ce-aş putea face ca după ce se termină criza să devină o sută de mii de lei sau ce mă fac să am la finalul crizei măcar zece mii.” Cam aşa rezumă Florin Talpeş, fondatorul companiei Softwin, cele două moduri în care gândeşte programatorul în 2011. Omul care a pus bazele furnizorului de soluţii de securitate IT Bitdefender, cu o cotă de piaţă de peste 30% în România şi circa 2% la nivel mondial, remarcă faptul că până în octombrie 2008 exista un dezechilibru între cererea de programatori din partea companiilor şi oferta din piaţă. Astăzi, spune creatorul Bitdefender, situaţia este similară. Criza economică a avut totuşi un efect asupra vieţii de zi cu zi a IT-istului român, dar unul mai mult psihologic. Mai exact, în momente de criză, unii o abordează ca pe o oportunitate şi deci îşi asumă riscuri, alţii privesc criza ca pe o ameninţare şi devin mai prudenţi.

    “În lumea programatorilor am constatat că sentimentul de incertitudine a creat o ancorare mai mare.” Astfel, până acum trei ani programatorii erau mai dispuşi să se disloce dintr-un loc în altul, însă acum fenomenul migraţiei a scăzut. “Dacă le dădeai ceva apetisant în 2008 şi le dai acelaşi lucru acum, şansele de reuşită în a-i recruta sunt mai mici.” Motivul: mulţi programatori au devenit mai conservatori pentru că sentimentul de incertitudine privind viitorul companiei la care s-ar angaja îi face mai vulnerabili. “Este un efect pur psihologic pentru că realitatea e construită de fapt din percepţii”, spune Talpeş. Tocmai nesiguranţa i-a determinat pe cei mai mulţi să rămână la locul de muncă în care i-a surprins recesiunea şi să nu mai rişte nimic, chiar dacă nevoia de programatori este în continuare la fel de mare. Deşi afectate de vremurile economice mai dificile, industria IT a fost mai rezistentă decât alte pieţe care s-au prăbuşit la jumătate sau chiar la un sfert faţă de anii 2007-2008. Afacerile din tehnologie au crescut constant, iar prestigiul României – de loc cu oameni de foarte bună calitate şi de două-trei ori mai ieftini – s-a apreciat. Investiţiile străine în noi centre de dezvoltare au fost chiar accelerate de avantajul costurilor mai mici.

    Întrebat dacă unui programator i-ar fi mai bine în România sau nu, creatorul Bitdefender spune că emigraţia în IT a fost mai degrabă un fenomen specific sfârşitului anilor ’90, când 40% dintre absolvenţii de automatică lucrau, în doar doi ani de la absolvire, în afara ţării. Criza dot.com din 2001 a oprit fenomenul, iar alături de investiţiile din IT de după anul 2000, a creat alternativa locală. “Dacă eşti un programator foarte bun, după nici un an de zile ajungi să câştigi 1.000 de euro pe lună. În câte domenii se mai întâmplă asta?”, se întreabă Talpeş.

    Una peste alta, avantajul slujbei de programator e că poate să lucreze oriunde. În viziunea sa, atuul principal al României e că oferă totuşi un mediu cultural pe care îl cunoaştem. “Dacă simţi că în jurul tău e multă minciună, dacă simţi că în jurul tău corupţia curge pe pereţi, dacă simţi că atunci când vrei să faci ceva, o iei peste faţă, dacă performanţa nu e gratificată, poate decizia e că vrei să trăieşti în altă parte”, explică Talpeş. Circa 8-10.000 de absolvenţi de ştiinţe asemănătoare informaticii ies anual de pe băncile universităţilor, iar cererea e în medie cu 20-30% mai mare. Ritmul este însă extrem de dinamic. Intrarea unei companii pe piaţa din România poate debalansa rapid raportul dintre cerere şi ofertă, dat fiind că nevoia de sute sau mii de angajaţi poate apărea peste noapte. Fenomenul se întâmplă în continuare, imun la problemele economice ale României, ba chiar stimulat de faptul că numărul de oportunităţi a crescut. Talpeş spune că programatorii pot avea chiar în România un microclimat de lucru extrem de competitiv, dar în afara orelor de serviciu contează şi ce se întâmplă la nivel de societate – “dacă acele lucruri te otrăvesc, atunci eşti practic împins să părăseşti ţara”.

  • A vandut Talpes prea ieftin?

    Inaintea interviului cu BUSINESS Magazin, intr-o sala de sedinte din cladirea in care inca este sediul BitDefender, Florin Talpes vine cu o foaie si un pix pe care ulterior avea sa puncteze elementele discu- tiei, unele schitate prin grafice. Dar in primul rand, noteaza data si remarca „simetria“ datei de 7 decembrie 2007. Matematician prin formatie, Talpes a vazut repetata de mai multe ori in ultima perioada aceasta cifra. Prima intrare a unor actionari la BitDefender – sapte la numar – a determinat cuplul Florin si Mariuca Talpes sa se desparta de aproximativ 7 procente din afacere.

    Cifra exacta, apropiata, dar inferioara acestei valori, va fi stabilita ulterior, dupa ce auditul realizat de una din companiile din Big Four se va incheia anul viitor. Apoi, pretul intrarii in actionariatul BitDefender a fost de 7 milioane de dolari (4,8 milioane de euro), singura cifra fixa din prezent. Faptul ca procentul vandut depinde de audit inseamna ca inclusiv estimarea de 100 de milioane de dolari (68,5 milioane de euro) ca valoare totala a companiei ar trebui sa astepte confirmarea – probabil peste aceasta valoare si cu siguranta mai mult decat oricare alta companie romaneasca producatoare de software.

    Tocmai prestigiul producatorului de solutii antivirus, faptul ca a ajuns sa insemne ceva la nivel global, avand o cota de aproape 2% din pia- ta solutiilor de securitate informatica, i-a facut pe unii sa se intrebe daca nu cumva Florin Talpes ar fi putut obtine mai mult, poate chiar dublu. „Eu vad deal-ul asta in contextul viitorului.

    Altii ar putea spune ca se asteptau la 200 de milioane de dolari sau la alta cifra, dar acest acord este corect pentru parti, pentru ca este incheiat“, spune Florin Talpes. In primul rand, pentru fondatorul grupului Softwin si al celui mai de succes produs al lui, care s-a desprins recent in companie separata, este important faptul ca natura investitorilor atrasi acum (persoane fizice) a permis vanzarea unui pachet mic de actiuni, sub 7%. "Ceea ce inseamna ca urmatorii pasi nu sunt blocati, pentru ca atunci cand atragi un investitor, daca de la bun inceput atragi unul mare, procesul curge mai departe intr- un anumit fel“, spune Talpes.

    Cursul dezvolta rii ar trebui sa insemne in viitor, dar nu mai devreme de jumatatea lui 2008, listarea la bursa sau vanzarea unui pachet mai mare, de 15-20%, catre un investitor de mari dimensiuni, american. Aceasta a doua varianta nu a fost blocata prin tranzactia de acum, cele sapte persoane fizice cumparatoare nefiind tocmai posibili concurenti.

    Personajul-cheie, Horia Manda, a fost implicat, din functii de conducere, la fondurile de investitii Romanian-American Enterprise Fund (RAEF) si Balkan Accesion Fund (BAF), in special in tranzactii la companii financiare. Cele mai mari investitii ale celor doua fonduri in Romania au vizat Banca Agricola, Banca Romaneasca, Motoractive, Domenia Credit, Estima Finance, Certinvest, Jet Finance si Domo. Tocmai de niste investitori financiari, nu specializati in domeniul tehnologic avea nevoie acum BitDefender, inaintea atragerii unor finantari ulterioare.

    "Vom aduce o investitie mica, privata, sunt niste prieteni pe care-i aducem in companie si dupa ce semnam acordul, putem relua discutiile", a fost mesajul transmis de Talpes investitorilor din Statele Unite cu care a purtat discu- tii in ultima perioada si al caror interes nu ar vrea sa il piarda. Manda si Talpes sunt apropiati de mai multa vreme, dar prima oara cand a fost ridicata posibilitatea unui parteneriat la BitDefender a fost acum un an, cand Talpes spune ca nu era inca pregatit. "Atunci cand esti intr-o echipa, ceea ce conteaza e sa nu fie nevoie sa stai cu fata la partenerul tau, sa poti sta si cu spatele. Stii ca atunci cand el trebuie sa raspunda la ceva neas- teptat, raspunde conform asteptarilor tale. Pentru ca gandim cam la fel“, comenteaza Florin Talpes.

    Un alt motiv pentru alegerea echipei de investitori adusi de Horia Manda a fost faptul ca pregateste transformarea companiei, dintr-o afacere de familie intr-una guvernata corporatist, cu rapoarte si procese si orientata catre actionari. Faptul ca actionarii sunt localizati in Romania, unde se afla in continuare cartierul general al BitDefender si centrul financiar al companiei, a reprezentat un alt motiv. Noua structura a actionariatului cuprinde acum tot doua nume, dar persoanele fizice au fost inlocuite de vehicule de investitii – unul controlat de sotii Talpes, iar celalalt de cei sapte investitori atrasi de Horia Manda.

    Drepturile de proprietate intelectuala asupra tehnologiilor inglobate de produsele BitDefender raman inregistrate sub numele lui Florin Talpes, nu sub cel al actionarilor. Mesajul principal in comunicarea tranzact iei a fost faptul ca acum actionariatul se deschide investitorilor; vor putea urma deci altii la BitDefender, la fel cum ar putea intra bani din afara familiei Talpes si in celelalte structuri ale grupului Softwin, care vor incepe sa functioneze de la 1 ianuarie 2008 – companiile Intuitext (cursuri scolare in format digital), Ascenta (consultanta si servicii IT) si Paxato (servicii de call center).

    De-acum, asteptarile pentru 2010, reperul la care isi raporteaza proiectiile Talpes, au in vedere o valoare a afacerilor sale de cateva sute de milioane de dolari si nici chiar miliardul nu este exclus. "Sa ajungi la o valoare de 10 milioane e greu, sa cresti o afacere pana la 100 de milioane e extrem de greu, misiunea este fantastica sa ajungi la 100-300 de milioane, iar miliardul este aproape imposibil“, este scala dupa care evalueaza acum Talpes.

    JOCURI LA DUBLU

  • Bitdefender, evaluat la 100 mil. $

    Componenta grupului de investitori privatia care a investit 7 milioane de dolari in Bitdefender cuprinde si managarii a doua fonduri de investitii, Romanian-American Enterprise Fund (RAEF) si Balkan Accession Fund. Cele doua fonduri au avut mai multe investitii in Romania, printre care cele la Banca Romaneasca, Banca Agricola, Motoractive, Domenia Credit, Estima Finance, Certinvest, Jet Finance si Domo.

    Compania BitDefender, producatoarea solutiilor de securitate IT cu acelasi nume, este avaluata prin aceasta tranzactie la peste 100 de milioane de dolari. Reprezentantii companiei nu au precizat dimensiunea exacta a portofoliului de actiuni transferate dar au mentionat ca este vorba de mai putin de 7%.

    Pe langa resursele financiare suplimentare castigate, BitDefender va beneficia si de sustinerea investitorilor in demersul unei posibile listari la una dintre bursele din Romania, Europa sau Statele Unite.

    O alta directie este extinderea companiei la nivel global. "Prin experienta noastra vom contribui la aceasta extindere", a declarat Horia Manda, chief investment officer al RAEF.

    Pana acum, actioanriatul BitDefender era compus exclusiv din cei doi fondatori, sotii Florin si Mariuca Talpes.

    Strategia de dezvoltare a lui Florin Talpes