BusinessMagazin

Tag: sociolog

  • Care este motivul pentru care aproape jumătate dintre căsniciile din ţara noastră se destramă?

    Într-o era în care iubirea se exprimă, vrând-nevrând, în rate, cheltuieli neprevăzute şi planuri financiare pe termen lung, banii au devenit un test de rezistenţă pentru cupluri. Un test pe care, statistic vorbind, mulţi îl pică. Peste 40% dintre cuplurile din România se ceartă pe tema banilor, iar pentru un număr tot mai mare, acest conflict devine cauza principală a despărţirii. Nu e infidelitatea, nu e lipsa comunicării – e bugetul. De ce?

    Discuţiile despre bani nu sunt niciodată doar despre bani”, subliniază Nicoleta Deliu-Paşol, coordonatoarea programului naţional de educaţie financiară „Şcoala de Bani” al BCR, care a publicat acest studiu în luna februarie. Potrivit ei, în spatele unor certuri pe cardul comun, de exemplu, se ascund diferenţe de viziune despre viaţă: vrei casă mare sau vacanţe dese? Preferi să investeşti în educaţie sau să ai haine de brand? Într-un cuplu, fiecare răspuns diferit e o fisură în construcţia unui plan comun de viaţă. „Oamenii se tem de instabilitate.

    Iar impredictibilitatea financiară apasă direct pe fricile noastre de bază”, crede şi Adina Vlad, sociolog şi managing partner la Unlock Market Research. De altfel, în studiile din 2024, banii nu mai sunt prima cauză a destrămării relaţiilor – au fost devansaţi de infidelitate – dar rămân totuşi pe locul al doilea. O dovadă că educaţia financiară începe să-şi facă simţită prezenţa, dar mai e mult de lucrat. Şi totuşi, există şi veşti bune: tot mai multe cupluri româneşti manifestă o stare de „precauţie cu optimism”, spune Adina Vlad. Adică învaţă să-şi gestioneze mai bine banii, comunică mai eficient şi îşi construiesc împreună o relaţie financiară. Iar un semnal clar e că „fondul de urgenţă” a devenit un must-have în tot mai multe relaţii.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Care este motivul pentru care aproape jumătate dintre căsniciile din ţara noastră se destramă?

    Într-o era în care iubirea se exprimă, vrând-nevrând, în rate, cheltuieli neprevăzute şi planuri financiare pe termen lung, banii au devenit un test de rezistenţă pentru cupluri. Un test pe care, statistic vorbind, mulţi îl pică. Peste 40% dintre cuplurile din România se ceartă pe tema banilor, iar pentru un număr tot mai mare, acest conflict devine cauza principală a despărţirii. Nu e infidelitatea, nu e lipsa comunicării – e bugetul. De ce?

    Discuţiile despre bani nu sunt niciodată doar despre bani”, subliniază Nicoleta Deliu-Paşol, coordonatoarea programului naţional de educaţie financiară „Şcoala de Bani” al BCR, care a publicat acest studiu în luna februarie. Potrivit ei, în spatele unor certuri pe cardul comun, de exemplu, se ascund diferenţe de viziune despre viaţă: vrei casă mare sau vacanţe dese? Preferi să investeşti în educaţie sau să ai haine de brand? Într-un cuplu, fiecare răspuns diferit e o fisură în construcţia unui plan comun de viaţă. „Oamenii se tem de instabilitate.

    Iar impredictibilitatea financiară apasă direct pe fricile noastre de bază”, crede şi Adina Vlad, sociolog şi managing partner la Unlock Market Research. De altfel, în studiile din 2024, banii nu mai sunt prima cauză a destrămării relaţiilor – au fost devansaţi de infidelitate – dar rămân totuşi pe locul al doilea. O dovadă că educaţia financiară începe să-şi facă simţită prezenţa, dar mai e mult de lucrat. Şi totuşi, există şi veşti bune: tot mai multe cupluri româneşti manifestă o stare de „precauţie cu optimism”, spune Adina Vlad. Adică învaţă să-şi gestioneze mai bine banii, comunică mai eficient şi îşi construiesc împreună o relaţie financiară. Iar un semnal clar e că „fondul de urgenţă” a devenit un must-have în tot mai multe relaţii.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Care este motivul pentru care aproape jumătate dintre căsniciile din ţara noastră se destramă?

    Într-o era în care iubirea se exprimă, vrând-nevrând, în rate, cheltuieli neprevăzute şi planuri financiare pe termen lung, banii au devenit un test de rezistenţă pentru cupluri. Un test pe care, statistic vorbind, mulţi îl pică. Peste 40% dintre cuplurile din România se ceartă pe tema banilor, iar pentru un număr tot mai mare, acest conflict devine cauza principală a despărţirii. Nu e infidelitatea, nu e lipsa comunicării – e bugetul. De ce?

    Discuţiile despre bani nu sunt niciodată doar despre bani”, subliniază Nicoleta Deliu-Paşol, coordonatoarea programului naţional de educaţie financiară „Şcoala de Bani” al BCR, care a publicat acest studiu în luna februarie. Potrivit ei, în spatele unor certuri pe cardul comun, de exemplu, se ascund diferenţe de viziune despre viaţă: vrei casă mare sau vacanţe dese? Preferi să investeşti în educaţie sau să ai haine de brand? Într-un cuplu, fiecare răspuns diferit e o fisură în construcţia unui plan comun de viaţă. „Oamenii se tem de instabilitate.

    Iar impredictibilitatea financiară apasă direct pe fricile noastre de bază”, crede şi Adina Vlad, sociolog şi managing partner la Unlock Market Research. De altfel, în studiile din 2024, banii nu mai sunt prima cauză a destrămării relaţiilor – au fost devansaţi de infidelitate – dar rămân totuşi pe locul al doilea. O dovadă că educaţia financiară începe să-şi facă simţită prezenţa, dar mai e mult de lucrat. Şi totuşi, există şi veşti bune: tot mai multe cupluri româneşti manifestă o stare de „precauţie cu optimism”, spune Adina Vlad. Adică învaţă să-şi gestioneze mai bine banii, comunică mai eficient şi îşi construiesc împreună o relaţie financiară. Iar un semnal clar e că „fondul de urgenţă” a devenit un must-have în tot mai multe relaţii.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Care este unul dintre motivele principale, greu de crezut, pentru care tot mai multe relaţii sau căsnicii se destramă în ţara noastră? Aproape jumătate dintre acestea se încheie din acest motiv

    Într-o era în care iubirea se exprimă, vrând-nevrând, în rate, cheltuieli neprevăzute şi planuri financiare pe termen lung, banii au devenit un test de rezistenţă pentru cupluri. Un test pe care, statistic vorbind, mulţi îl pică. Peste 40% dintre cuplurile din România se ceartă pe tema banilor, iar pentru un număr tot mai mare, acest conflict devine cauza principală a despărţirii. Nu e infidelitatea, nu e lipsa comunicării – e bugetul. De ce?

    Discuţiile despre bani nu sunt niciodată doar despre bani”, subliniază Nicoleta Deliu-Paşol, coordonatoarea programului naţional de educaţie financiară „Şcoala de Bani” al BCR, care a publicat acest studiu în luna februarie. Potrivit ei, în spatele unor certuri pe cardul comun, de exemplu, se ascund diferenţe de viziune despre viaţă: vrei casă mare sau vacanţe dese? Preferi să investeşti în educaţie sau să ai haine de brand? Într-un cuplu, fiecare răspuns diferit e o fisură în construcţia unui plan comun de viaţă. „Oamenii se tem de instabilitate.

    Iar impredictibilitatea financiară apasă direct pe fricile noastre de bază”, crede şi Adina Vlad, sociolog şi managing partner la Unlock Market Research. De altfel, în studiile din 2024, banii nu mai sunt prima cauză a destrămării relaţiilor – au fost devansaţi de infidelitate – dar rămân totuşi pe locul al doilea. O dovadă că educaţia financiară începe să-şi facă simţită prezenţa, dar mai e mult de lucrat. Şi totuşi, există şi veşti bune: tot mai multe cupluri româneşti manifestă o stare de „precauţie cu optimism”, spune Adina Vlad. Adică învaţă să-şi gestioneze mai bine banii, comunică mai eficient şi îşi construiesc împreună o relaţie financiară. Iar un semnal clar e că „fondul de urgenţă” a devenit un must-have în tot mai multe relaţii.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Dragostea nu ţine de foame, dar nici banii nu ţin loc de dragoste

    Într-o era în care iubirea se exprimă, vrând-nevrând, în rate, cheltuieli neprevăzute şi planuri financiare pe termen lung, banii au devenit un test de rezistenţă pentru cupluri. Un test pe care, statistic vorbind, mulţi îl pică. Peste 40% dintre cuplurile din România se ceartă pe tema banilor, iar pentru un număr tot mai mare, acest conflict devine cauza principală a despărţirii. Nu e infidelitatea, nu e lipsa comunicării – e bugetul. De ce?

     

    Discuţiile despre bani nu sunt niciodată doar despre bani”, subliniază Nicoleta Deliu-Paşol, coordonatoarea programului naţional de educaţie financiară „Şcoala de Bani” al BCR, care a publicat acest studiu în luna februarie. Potrivit ei, în spatele unor certuri pe cardul comun, de exemplu, se ascund diferenţe de viziune despre viaţă: vrei casă mare sau vacanţe dese? Preferi să investeşti în educaţie sau să ai haine de brand? Într-un cuplu, fiecare răspuns diferit e o fisură în construcţia unui plan comun de viaţă. „Oamenii se tem de instabilitate.

    Iar impredictibilitatea financiară apasă direct pe fricile noastre de bază”, crede şi Adina Vlad, sociolog şi managing partner la Unlock Market Research. De altfel, în studiile din 2024, banii nu mai sunt prima cauză a destrămării relaţiilor – au fost devansaţi de infidelitate – dar rămân totuşi pe locul al doilea. O dovadă că educaţia financiară începe să-şi facă simţită prezenţa, dar mai e mult de lucrat. Şi totuşi, există şi veşti bune: tot mai multe cupluri româneşti manifestă o stare de „precauţie cu optimism”, spune Adina Vlad. Adică învaţă să-şi gestioneze mai bine banii, comunică mai eficient şi îşi construiesc împreună o relaţie financiară. Iar un semnal clar e că „fondul de urgenţă” a devenit un must-have în tot mai multe relaţii.

    Potrivit managing partnerului de la Unlock Market Research, 53% dintre parteneri afirmă că iau deciziile financiare importante împreună, ceea ce indică o orientare clară spre parteneriate financiare egalitare. În acelaşi timp, tot mai multe familii adoptă bune practici precum fondul de urgenţă, bugetarea transparentă sau economisirea pentru obiective comune — de la vacanţe, la educaţia copiilor. Unul dintre cele mai frecvente sfaturi venite de la specialişti e simplu: vorbiţi despre bani înainte să vă certaţi pe bani. Nicoleta Deliu-Paşol spune că alinierea dorinţelor financiare e cheia. Nu există un model universal: unii aleg conturi comune, alţii îşi împart responsabilităţile în funcţie de venituri. Important e ca amândoi să se simtă confortabil şi echitabil în formula aleasă. Pentru unii, contul comun e o dovadă de încredere.

    Pentru alţii, o sursă de stres. Ceea ce funcţionează, spune Nicoleta, e ca „ambii să ştie exact care sunt regulile jocului, să aibă acces egal şi să discute deschis despre priorităţi.” Dacă partenerul face achiziţii spontane, imprudente, apare conflictul. Fiecare decizie financiară devine astfel o declaraţie despre valori, despre control, despre roluri în cuplu. „Femeile nu sunt neapărat mai stresate financiar, dar sunt mai prudente”, explică Adina Vlad.

    Şi da, 1 din 5 români a regretat o achiziţie impulsivă în 2024. Soluţia? Regula celor 24 de ore – amână decizia, discut-o, reevaluează. Uneori, o noapte de somn valorează mai mult decât o geantă la reducere, de exemplu. Studiul realizat a mai arătat că doar 48% dintre cupluri pun bani deoparte pentru vacanţe, dar cei care o fac nu mai văd concediul ca pe un moft, ci ca pe o formă de igienă relaţională. „Vacanţele nu mai sunt considerate o cheltuială, ci o investiţie în sănătatea mintală şi în amintiri”, punctează Adina Vlad. Ceea ce demonstrează că oamenii încep să se uite la bani şi prin prisma impactului emoţional, nu doar a cifrelor.

    Planificarea financiară aduce predictibilitate, iar aceasta consolidează încrederea într-o relaţie. Atât Nicoleta Deliu-Paşol, cât şi Adina Vlad sunt de acord că educaţia financiară devine o formă de igienă relaţională. Iar interesul e uriaş: la evenimentele dedicate finanţelor în cuplu, locurile se ocupă în primele ore. Ce le lipseşte multora? O metodă practică, adaptată stilului de viaţă. „Traininguri de tip experiment financiar, în care cuplurile să descopere cum se raportează fiecare la bani, ar putea face minuni”, sugerează Adina Vlad.   

     

    Ce e de făcut pentru ca banii să nu distrugă relaţiile?

    1. Banii nu distrug relaţiile – lipsa de comunicare despre bani o face.

    2. Planul financiar în cuplu trebuie să fie clar, flexibil şi revizuit constant.

    3. Un fond de urgenţă e mai important decât o cină romantică (pe termen lung).

    4. Educaţia financiară salvează mai multe relaţii decât ne-am imagina.

    10 întrebări şi răspunsuri din interviurile cu Nicoleta Deliu-Paşol şi cu Adina Vlad

     

    Nicoleta Deliu-Paşol

    1. Cum au ajuns problemele financiare ca una dintre principalele cauze ale  despărţirilor în România?

    Ca orice altă problemă pe care nu o abordăm deschis – nu vorbim despre ce ne dorim de la bani, care sunt obiectivele noastre în viaţă, cum arată relaţia noastră cu banii, care sunt credinţele pe care le avem despre bani, cu care am venit din copilărie. Şi, în general, banii sunt foarte legaţi de tot ce înseamnă viziunea despre viaţă: casă mare, maşină nouă sau vacanţe multe? Educaţie sau haine? Toate acestea sunt lucruri despre care trebuie să discutăm deschis.

    2. Care sunt cele mai mari provocări financiare pentru cupluri în 2025?

    Alinierea dorinţelor şi a obiectivelor financiare.

    3. Cum ar trebui să se împartă responsabilităţile financiare într-un cuplu?

    Ca toate celelalte responsabilităţi, într-un mod care să fie corect faţă de fiecare partener, de dorinţele fiecăruia. Nu cred că există un model universal, aşa cum fiecare cuplu e diferit, şi responsabilităţile financiare sunt diferite. Ce contează este discuţia deschisă şi asumată, care să îi facă pe amândoi să se simtă bine cu modul de funcţionare a vieţii financiare în cuplu.

    4. Cum pot evita cuplurile deciziile financiare pripite?

    Planificând şi discutând deschis despre lucrurile pe care vor să le construiască în viaţă, despre obiective financiare şi despre comportamente responsabile.

    5. Ce soluţii financiare ar putea ajuta cuplurile să crească împreună?

    Să îşi facă nişte reguli legate de cheltuielile comune – aici poate să ajute un cont comun la care să aibă amândoi carduri ataşate, să aibă un fond de urgenţă la care să aibă acces amândoi, asigurări care să le dea linişte că nu devin o povară pentru celălalt şi pensii private care să le asigure un venit sigur la bătrâneţe.

    Discutaţi, planificaţi, analizaţi, rediscutaţi, fiţi sinceri cu lucrurile pe care vi le doriţi, dar şi cu modul în care voi vă raportaţi la bani! –
    Nicoleta Deliu-Paşol, coordonatoarea programului naţional de educaţie financiară „Şcoala de Bani” al BCR
     

    Adina Vlad

    1. Cum a afectat creşterea costurilor de trai relaţiile de cuplu?

    În România, oamenii spun că se trăieşte mai bine, deci costurile de trai nu au devenit mai mari în raport cu veniturile. Rezultatele din studiul de anul acesta indică o echilibrare a vieţii financiare în vieţile familiilor din România, în sensul că oamenii au învăţat destul de multe lucruri despre bani cât să nu îi mai lase să strice armonia în familii. Anul trecut banii erau pe primul loc ca motiv de ceartă, anul acesta neajunsurile financiare se află pe locul doi ca motiv de destrămare a unor familii, după infidelitate.

    2. Cât de comună este tendinţa de a împărţi veniturile şi cheltuielile? 

    Marea majoritate a cuplurilor (aproximativ 50%) spun că veniturile şi cheltuielile sunt la comun, la fel şi restul responsabilităţilor financiare. Atunci când comparăm femeia cu bărbatul însă, la restul de 50% din cupluri unde deciziile sunt împărţite, procentele cresc uşor în favoarea bărbatului – el contribuie mai mult, e uşor mai activ în a face cheltuieli sau achiziţii spontane, dar diferenţele sunt mici. Când e vorba de achiziţii majore, 84% din cupluri spun însă că deciziile se iau la comun.

    3. De ce 43% dintre cupluri se ceartă pe tema banilor?

    Banii lucrează foarte mult în zona de siguranţă, de supravieţuire. Fiecare partener din cuplu se simte vulnerabil în faţa unui dezechilibru financiar şi, de cele mai multe ori, din frustrare, dă vina pe cel cu care „împarte o pâine”, cum se mai spune. În plus, dacă cei doi parteneri nu au o viziune similară asupra vieţii – unul cheltuie excesiv sau se împrumută, altul este mai precaut – practicile unuia îl pot afecta şi pe celălalt, care ajunge să se simtă o victimă. Dacă într-un cuplu oamenii nu au un plan financiar comun şi o viziune similară, armonia se poate destrăma foarte repede – e ca şi cum ar clădi o casă frumoasă, dar care nu are fundaţie.

    4. Ce categorie de cheltuieli provoacă cele mai multe discuţii?

    Cele mai frecvente discuţii se concentrează în jurul subiectului privind raportul dintre venituri şi cheltuieli (13%), dar şi discuţii privind cheltuieli pentru achiziţionarea unui produs scump sau renovarea casei.

    5. Cum s-a schimbat percepţia asupra nunţilor şi cheltuielilor aferente?

    37% din respondenţi spun că vor participa la mai puţine nunţi, în principal pentru că se aşteaptă ca frecvenţa lor să scadă, mai ales a nunţilor cu mulţi invitaţi.

    Dacă într-un cuplu oamenii nu au un plan financiar comun şi o viziune similară, armonia se poate destrăma foarte repede – e ca şi cum ar clădi o casă frumoasă, dar care nu are fundaţie. – Adina Vlad, sociolog şi managing partner la Unlock Market Research

  • Citatul săptămânii. Dumitru Sandu, sociolog: toată seria de date din ultimele trei decenii vorbeşte de un trend de lungă durată de nemulţumire consistentă a populaţiei din România în legătură cu evoluţia economică

    Aproape 50.000

    de români au plecat definitiv din ţară anut trecut, potrivit datelor de la INS.

    Cifra din 2022, cea mai mare dintre cele raportate de INS în ultimii treizeci de ani, vorbeşte despre un trend de lungă durată. Însă, nu numai cei peste 48.000 de români care au plecat definitiv anul trecut, ci toată seria de date din ultimele trei decenii vorbeşte de un trend de lungă durată de nemulţumire consistentă a populaţiei din România în legătură cu evoluţia economică

    a explicat pentru ZF sociologul
    Dumitru Sandu

  • România a pierdut prin migraţia externă definitivă aproape 50.000 de oameni anul trecut, cel mai mult din ultimii treizeci de ani

    Dumitru Sandu, sociolog: „Vorbim despre un trend de lungă durată de nemulţumire a populaţiei din România în legătură cu evoluţia economică şi cu proasta funcţionare a instituţiilor publice.“

    Anul trecut, din ţară au plecat definitiv aproape 50.000 de români, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS), aceasta fiind şi cea mai mare valoare a migraţiei externe definitive care s-a înregistrat în ultimii treizeci de ani în România.

    În ultimul deceniu, arată aceleaşi date, România a pierdut prin mi­gra­ţia externă definitivă echivalentul populaţiei unor judeţe precum Covasna sau Sălaj, care au sub 250.000 de locuitori.

    „Cifra din 2022, cea mai mare din­tre cele raportate de INS în ulti­mii treizeci de ani, vorbeşte despre un trend de lungă durată. Însă, nu numai cei peste 48.000 de români care au ple­cat definitiv anul trecut, ci toată seria de date din ultimele trei decenii vor­beşte de un trend de lun­gă durată de nemulţumire consisten­tă a populaţiei din România în legă­tură cu evoluţia economică. Politicie­nii, mai ales, au tendinţa de a econo­miza problema, de a o interpreta prin lentilă strict econo­mi­că. E corect, dar nu suficient. A­ceas­tă ilustrare pe care o oferă INS în legătură cu emigrarea definitivă vor­beş­te şi de o proastă funcţionare a in­sti­tuţiilor economice şi de servicii pu­blice din România“, a explicat pentru ZF sociologul Dumitru Sandu.

    Aceste cifre fac referire doar la ple­cările definitive din ţară, care im­pli­că şi schimbarea domiciliului şi sunt se­pa­rate de cele care arată totalul emi­gran­ţilor temporari, care pot fi tineri ca­re merg în străinătate la studii sau oa­meni care pleacă să lucreze în alte ţări, dar care revin în cele din urmă în ţară.

    Raportându-se la seria de date din ultimul deceniu, sociologul mai spu­ne că are loc şi o migra­ţie de recu­perare. Acest fenomen a fost influ­en­ţat inclusiv de pandemia de COVID-19, detaliază el, în­trucât în 2020, la debutul acesteia, numărul plecărilor definitive din ţară a scăzut, iar apoi, după termi­narea crizei, a început imediat o recuperare, astfel că acesta a crescut treptat şi a ajuns, în 2022, la aproape 50.000.

    „E ca după răz­boi, în sensul că în timpul războiu­lui au loc nişte schimbări majore şi apoi se revine la trendul de dinainte“, a punctat Dumitru Sandu.

    În 2022, arată statisticile publi­cate de INS, cei mai mulţi români au emigrat în Italia (8.400), Germania (7.600) şi Spania (7.300).

    Aceleaşi date arată că anul trecut cea mai mare parte dintre românii care au plecat definitiv din ţară aveau domiciliul în Bucureşti (7.000), Iaşi (4.900), Vaslui (2.500) şi Galaţi (2.300). Dintre aceştia, cei mai mulţi sunt oameni care au între 15 şi 19 ani şi, respectiv, între 35 şi 39 de ani.

    Astfel, din statisticile INS rezultă că majoritatea emigranţilor sunt tineri sau familii tinere.

    Sociologul Dumitru Sandu este de părere că tinerii care aleg să plece din România şi să nu se mai întoarcă o fac pentru că nivelul lor de aspiraţie creşte, se raportează la standardele de viaţă din Uniunea Europeană şi nu mai corespunde cu realitatea de la momentul actual din ţară.

    „PIB-ul per capita din România a crescut în ultima perioadă faţă de media europeană, dar populaţia se face că nu vede, pentru că nivelul de aspiraţie al tineretului, în special, este în creştere şi se raportează la media europeană. Oamenii vor să trăiască în România ca într-o ţară de afară“, a mai adăugat el.

    Totodată, adaugă sociologul, un alt factor care influenţează creşterea numărului de emigranţi este cererea sporită de forţă de muncă în Occident. Efectul acestui factor, detaliază el, se simte mai ales în tări periferice precum România.

  • Natalitatea s-a prăbuşit în ultimele trei decenii. Topul judeţelor în scădere. Sociolog: „Statul nu are politici de încurajare a natalităţii şi de susţinere a mamelor“

    Scăderea natalităţii a devenit una dintre cele mai evidente probleme cu care se confruntă România în această perioadă. Primele date ale Recensământului Populaţiei publicate la finalul anului trecut de Institutul Naţional de Statistică (INS) au arătat o scădere de 1,1 milioane de locuitori faţă de recensământul din 2011, iar motivele care stau în spatele acestei scăderi sunt natalitatea în scădere continuă, migraţia şi deficitul demografic, adică numărul nou-născuţilor este mai mic decât cel al deceselor.

    Scăderea natalităţii a devenit una dintre cele mai evidente probleme cu care se confruntă România în această perioadă. Primele date ale Recensământului Populaţiei publicate la finalul anului trecut de Institutul Naţional de Statistică (INS) au arătat o scădere de 1,1 milioane de locuitori faţă de recensământul din 2011, iar motivele care stau în spatele acestei scăderi sunt natalitatea în scădere continuă, migraţia şi deficitul demografic, adică numărul nou-născuţilor este mai mic decât cel al deceselor.

    De altfel, numărul nou-născuţilor aproape că s-a înjumătăţit din 1990 şi până în prezent. Dacă în 1990 numărul nou-născuţilor era de 314.746, pe când în 2021 a fost de 180.735, iar în primele 11 luni din 2022 a ajuns la 157.954, conform ultimelor date publicate de INS. Toate judeţele României au înregistrat scăderi ale numărului de nou-născuţi în ultimele trei decenii. Cele mai mari scăderi au fost în judeţele Bacău, Neamţ şi Prahova.

    Sociologul Alfred Bulai este de părere că sunt două mari motive în spatele acestei scăderi: prăbuşirea politicilor de promovare a natalităţii şi migraţia.

  • Cum a influenţat pandemia migraţia internă: peste 116 mii de români s-au mutat de oraş la sat în 2020. Dumitru Sandu, sociolog: „O bună parte din plecările din urban în rural sunt în ruralul izolat, cu un mediu natural curat şi cu o poluare mai mică“

    Peste 116.000 de români s-au mutat din oraşe la sate în 2020, nu­mă­rul acestora fiind în uşoară creş­tere (+2%) faţă de anul anterior, arată datele centralizate de ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

    Pandemia a accentuat tendinţa de migraţie din urban în rural şi a redus semnificativ fluxul invers, de migraţie din rural în urban. Anul trecut, mai puţin de 78.000 de români s-au mutat de la sate la oraşe, numărul acestora fiind cu 14% mai scăzut decât în 2019. Diferenţa netă dintre cele două fluxuri migraţioniste este de 38 de mii de persoane, dublă faţă de anii anteriori.

    „Ne-am mutat în mediul rural deoarece aici avem mult mai mult spaţiu, casa este una decomandată şi în care am putut amenaja două birouri în camere diferite şi aveam toate condiţiile unui trai «ca la oraş». În plus, proximitatea faţă de un oraş, fie şi unul mai mic precum Alexandria, ne permite să avem la doar câteva minute distanţă acces la retail modern. Dacă rămânem sau nu aici depinde de evoluţia muncii de acasă, dar avantajele sunt numeroase faţă de Bucureşti în timpul săptă­mânii deoarece timpul pierdut în trafic în timpul săptămânii tinde spre zero, în timp ce acum în weekend avem timp şi energie să ne bucurăm de avantajele Bucureş­tiu­lui“, spune Bianca, 37 de ani, project manager.

    Schimbarea fluxului de migraţie internă a început în 1997, anul în care, pentru prima dată, numărul de români care s-au mutat cu domiciliul de la oraş la sat l-a depăşit pe cel al românilor care se mutau din rural în urban. În 1990, de exemplu, aproape 550 de mii de români s-au mutat din rural în urban, pe când de la oraşe la ţară s-au mutat mai puţin de 28.000 de locuitori.

    „În afară de tendinţa obişnuită, care datează din 1997 încoace, în 2020 avem de-a face cu efectul pandemiei. Această creştere a migraţiei urban-rural în acest context arată că au plecat spre rural şi cei cu o stare materială bună, de teama contagiunii“, a declarat prof. dr. Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.

    „O altă ipoteză este, dacă analizăm datele INS cu cele ale unui studiu lansat anul trecut realizat cu ajutorul Băncii Mondiale pe un eşantion foarte mare, de 10- 15 mii de orăşeni, rezultă că o bună parte din plecările din urban în rural au fost făcute în ruralul izolat, cu un mediu natural curat şi cu o poluare mai mică“

    El a mai spus că, în mod tradiţional, migraţia urban-rural se făcea în zonele periurbane, în comunele şi satele bogate, bine dezvoltate, de pe lângă marile oraşe, precum Dumbrăviţa, Floreşti sau Valea Lupului.

    Totuşi, chiar dacă românii s-au mutat anul trecut şi în comunele mai izolate şi mai depărtate de oraşele mari, costul vieţii nu a fost neapărat mai redus decât în Capitală.

    „Costurile cu încălzirea şi răcirea sunt mai mari decât la un apartament, iar o grădină de 2.000 mp vine cu alte costuri şi mai mari. Mai mult, jobul «de birou», chiar şi de acasă, tot ocupă cel puţin 8 ore pe zi, iar grădina mare necesită atenţie. Viaţa la ţară este una extrem de calculată, iar orice amânare înseamnă pierderea recoltei sau o invazie de dăunători. N-ai cosit iarba? Vin ţânţarii. N-ai udat grădina? Pierzi toată munca de până atunci. Avantajul este că înveţi să fii mult mai disciplinat deoarece natura nu iartă. Pe de altă parte, toată muncă se face cu unelte specializate care de asemenea au un cost de achiziţie şi de mentenanţă. Şi acum în loc de city-break la Madrid, ai pauza de udat grădina“, a mai spus Bianca, care lucrează acum dintr-o comună din judeţul Teleorman. Ea face parte din categoria migranţilor care nu sunt prinşi în statistici, pentru că nu şi-a schimbat adresa din cartea de identitate, întrucât nu a renunţat la locuinţa din Bucureşti, iar schimbarea buletinului i-ar fi adus o birocraţie inutilă.

    „Ce nu vedem în datele statistice este siutaţia locuinţelor de vacanţă, pentru că sunt mulţi care şi-au făcut casă de vacanţă, şi-au construit locuinţe secundare, sunt mai multe faţete ale aceluiaşi factor – pandemia care a influenţat decizia oamenilor în ceea ce priveşte locuinţa“, a mai spus profesorul Dumitru Sandu.

    Fluxurile de migraţie din rural în urban şi invers reflectă schimbările din rândul populaţiei după domiciliu (de 22,5 milioane de locuitori) şi nu din rândul populaţiei după reşedinţa obişnuită (de 19,1 milioane de locuitori), însă INS nu furnizează date la nivel local pentru populaţia rezidentă.