BusinessMagazin

Tag: societati comerciale

  • Fabulos. Cine este omul care a primit cea mai mare „şpagă” dată vreodată în România: 22,4 de milioane de euro

    Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus punerea în urmărire penală şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 28 martie 2023, a lui IVAN GEORGE-ALEXANDRU, fost director general, respectiv director comercial al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), în prezent angajat al aceleiaşi companii naţionale, pentru că ar fi primit mită 22,4 milioane de euro. 

    Potrivit procurorilor DNA, în perioada 11 ianuarie – 08 noiembrie 2022, Ivan George-Alexandru, ar fi pretins în patru rânduri de la un om de afaceri (inculpatul asociat în cadrul unei societăţi comerciale, cercetat în prezenta cauză) şi de la directorul general al unei alte societăţi comerciale, mai multe sume de bani (10.000.000 euro, 10.000.000 euro, 1.200.000 de euro şi 1.200.000 de euro), în total 22,4 milioane de euro. 

    În schimbul banilor respectivi, inculpatul ar fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra ministrului transporturilor şi directorului general al CNAB, că îi va determina pe aceştia să îndeplinească acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu în legătură cu prelungirea pe diverse perioade de timp (un an sau cinci ani) a unor contracte pentru exploatarea spaţiilor comerciale din interiorul aeroportului Otopeni, încheiate între CNAB şi societatea inculpatului care exploatează spaţii comerciale pe segmentul de retail, respectiv între CNAB şi societatea unde lucrează directorul general.

    De asemenea, LIŢOI BOGDAN-ŞERBAN, la data faptei director al Direcţiei Management Facilităţi Aeroportuare din cadrul Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), în prezent angajat al aceleiaşi companii naţionale, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită, a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile. 

    Liţoi Bogdan-Şerban, ar fi primit de la inculpatul, asociat al unei societăţi comerciale care exploatează spaţii comerciale pe segmentul de retail, suma de 15.000 de euro pentru aprobarea cu întârziere de 4 luni a unui caiet de sarcini aferent unei proceduri de atribuire privind achiziţia de servicii de consultanţă şi asistenţă organizată de CNAB.



    Vedeţi AICI comunicatul integral al DNA: 

    Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 28 martie 2023, a inculpaţilor:

    IVAN GEORGE-ALEXANDRU, fost director general, respectiv director comercial al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), în prezent angajat al aceleiaşi companii naţionale, pentru comiterea infracţiunilor de:
    – trafic de influenţă,
    – complicitate la trafic de influenţă,
    – folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii dacă este săvârşită în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite,

    PERSOANĂ FIZICĂ, fără calitate specială, pentru comiterea a patru infracţiuni de trafic de influenţă,

    PERSOANĂ FIZICĂ, la data faptelor asociat în cadrul unei societăţi comerciale care exploatează spaţii comerciale pe segmentul de retail în Aeroportul Otopeni, pentru comiterea infracţiunilor de:
    – trafic de influenţă,
    – spălare a banilor,
    – dare de mită,

    PERSOANĂ FIZICĂ, la data faptelor director general al aceleiaşi societăţi comerciale care exploatează spaţii comerciale pe segmentul de retail în Aeroportul Otopeni, pentru comiterea infracţiunilor de:
    – complicitate la trafic de influenţă,
    – complicitate la spălare a banilor,
    – complicitate la dare de mită.

    Totodată, în cauză s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii controlului judiciar pe o perioadă de 60 de zile, începând cu data de 28 martie 2023, faţă de inculpatul LIŢOI BOGDAN-ŞERBAN, la data faptei director al Direcţiei Management Facilităţi Aeroportuare din cadrul Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB), în prezent angajat al aceleiaşi companii naţionale, pentru comiterea infracţiunii de luare de mită.

    În ordonanţa procurorilor se arată că, în cauză, există date şi probe care conturează următoarea stare de fapt:
    1. În perioada 11 ianuarie – 08 noiembrie 2022, persoana fizică, fără calitate specială, direct sau după caz, prin intermediul inculpatului Ivan George-Alexandru, ar fi pretins în patru rânduri de la un om de afaceri (inculpatul asociat în cadrul unei societăţi comerciale, cercetat în prezenta cauză) şi de la directorul general al unei alte societăţi comerciale, mai multe sume de bani (10.000.000 euro, 10.000.000 euro, 1.200.000 de euro şi 1.200.000 de euro).
    În schimbul banilor respectivi, inculpatul ar fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra ministrului transporturilor şi directorului general al CNAB, că îi va determina pe aceştia să îndeplinească acte ce intră în îndatoririle lor de serviciu în legătură cu prelungirea pe diverse perioade de timp (un an sau cinci ani) a unor contracte pentru exploatarea spaţiilor comerciale din interiorul aeroportului Otopeni, încheiate între CNAB şi societatea inculpatului care exploatează spaţii comerciale pe segmentul de retail, respectiv între CNAB şi societatea unde lucrează directorul general.

    2. Într-un context asemănător şi pentru acelaşi motiv, în perioada, 25 august 2022 – 23 ianuarie 2023, inculpatul asociat în cadrul unei societăţi comerciale, care exploatează spaţii comerciale pe segmentul de retail, ar fi pretins de la directorul general al unei alte societăţi comerciale folosinţa unor spaţii comerciale în interiorul aeroportului Otopeni, iar ulterior suma de 100.000 euro, din care ar fi primit, sub forma unor prestări de servicii fictive, suma de 294.275 lei.

    3. În perioada 29 decembrie 2021 – 01 februarie 2023, inculpatul Liţoi Bogdan-Şerban, în calitatea menţionată mai sus, prin intermediul celui de-al patrulea inculpat, ar fi primit de la inculpatul, asociat al unei societăţi comerciale care exploatează spaţii comerciale pe segmentul de retail, suma de 15.000 de euro pentru aprobarea cu întârziere de 4 luni a unui caiet de sarcini aferent unei proceduri de atribuire privind achiziţia de servicii de consultanţă şi asistenţă organizată de CNAB.

    4. În data de 14 februarie 2022, inculpatul Ivan George-Alexandru ar fi permis accesul unui director general al unei alte societăţi comerciale (martor în cauză) la informaţii din cadrul CNAB ce nu erau destinate publicităţii, respectiv la date din conţinutul unui caiet de sarcini pentru achiziţia de servicii de consultanţă, anterior publicării acestuia (18.05.2022). De asemenea, inculpatul i-ar fi indicat aceluiaşi om de afaceri şi modalitatea prin care putea să câştige licitaţia respectivă.
    A doua zi, 15 februarie 2022, inculpatul Ivan George-Alexandru ar fi predat efectiv persoanei respective caietul de sarcini.

    Inculpaţilor li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

    La data de 29 martie 2023, cei patru inculpaţi urmează să fie prezentaţi Tribunalului Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

    Anterior, în data de 28 martie 2023, procurorii anticorupţie au pus în executare un număr de 11 mandate de percheziţie ce au vizat domiciliile unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale.

    În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin din partea Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.

    Facem precizarea că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
    Menţionăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relaţia sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019.

  • ​În România sunt 125 de focare active la societăţi comerciale, iar 229 sunt în cadrul unor instituţii de stat

    ​În România, în acest moment, sunt 354 de focare de coronavirus active la nivel naţional, potrivit datelor oferite de Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CNCCI), la solicitarea ZF.

    Dintre acestea, 125 sunt înregistrate în rândul agenţilor economici, societăţi comerciale, cum ar fi de exemplu fabrici, uzine. Astfel, o tremie dintre focarele de Covid 19 din ţară sunt în cadrul unor companii.

    Restul de 229 de focare sunt în cadrul instituţiilor de stat, spitale, centre de bătrâni.

    Numărul de focare creşte semnificativ de la o săptămână la alta. Săptămâna trecută, secretarul de stat al MAI Raed Arafat, înainta cifra de 300 de focare active la nivel national.

    „Cea mai afectată zonă administrativ-teritorială, cu focare înregistrate în rândul agenţilor economici este Bucureştiul cu 11 focare, urmată de Braşov cu 9 focare”, au mai transmis reprezentanţii CNCCI, o structură înfiinţată la nivel naţional şi judeţean, în cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul Afacerilor Interne.

    ZF a scris în iulie despre faptul că răspândirea necontrolată a virusului Covid-19 afectează puternic dome­niul producţiei în Româ­nia, fabricile loca­le devenind rând pe rând adevărate focare de infecţie, cu zeci de angajaţi în izolare sau chiar şi spitalizaţi.

    De la abatoare cum a fost cazul Smithfield, la producători cum ar fi Arctic din Găeşti, Kandia din Bucureşti, producători de componente auto, fabrici de confecţii, liderul pieţei de curierat Fan Courier, toate aceste companii s-au confruntat cu angajaţi care au avut coronavirus, oprind pentru o perioadă de câteva zile producţia pentru a dezinfecta spaţiul de lucru.

  • Judeţul din România unde numărul firmelor care au DISPĂRUT a crescut cu aproape 250%

    În judeţul Teleorman, numărul persoanelor fizice şi juridice radiate în primele patru luni din 2019 a crescut cu 248% faţă de perioada similară a anului trecut. Astfel, dacă în ianuarie-aprilie 2018 se radiaseră 293 de entităţi, în primele patru luni ale acestui an numărul a ajuns la 1.021.
     
    Pe de altă parte, şi numărul persoanelor fizice şi juridice înmatriculate a crescut în primele patru luni, dar cu un procentaj mult mai mic, de 64%.
     
    80.181 este numărul persoanelor fizice şi juridice radiate în 2018 în România, în scădere uşoară faţă de valoarea de 82.295 înregistrată în 2017.
     
    La nivel naţional, În primele patru luni din 2019 s-au radiat 55.942 de persoane fizice şi juridice. Valoarea este în creştere cu 94,3% faţă de primele patru luni din 2018, când s-au înregistrat 28.787 de înmatriculări.

  • FRAUDĂ de 100.000 de euro din fonduri UE la Arhiepiscopia Tomisului. Au deturnat BANII pentru PERSOANE VULNERABILE

    Potrivit unui comunicat transmis de DNA, procurorii din Constanţa au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor Rusnac Vasile, responsabil tehnic din partea Arhiepiscopiei Tomisului în cadrul unui proiect finanţat din fonduri nerambursabile, şi Băcilă Ionuţ Cosmin, administrator al unei societăţi comerciale, pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene.

    În rechizitoriu procurorii arată că, în contextul realizării unui proiect finanţat din fonduri nerambursabile (europene şi de la bugetul de stat), denumit „Egalitate pe piaţa muncii – Proiect pilot pentru sprijinirea persoanelor vulnerabile”, în cursul anului 2014, între beneficiarul proiectului (Agenţia Naţională Antidrog) şi Arhiepiscopia Tomisului Constanţa a fost semnat un acord în baza căruia aceasta din urmă trebuia să desfăşoare cursuri de formare profesională (operator introducere, validare, prelucrare date – calificare; îngrijire bătrâni la domiciliu; patiser – cofetar) cu un număr de 230 de persoane vulnerabile.

    Responsabilul tehnic pentru implementarea proiectului din partea Arhiepiscopiei Tomisului a fost Rusnac Vasile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • INS: Managerii din comerţ cred că preţurile vor creşte, în trimestrul III, cel mai mult la alimente

    „În activitatea de comerţ cu amănuntul se înregistrează cea mai mare valoare a soldului conjunctural pentru preţurile din comerţul cu produse alimentare, băuturi şi tutun (sold conjunctural +31%), urmată de preţurile de vânzare în comerţul cu carburanţi (sold conjunctural +27%)”, se detaliază în „Ancheta de conjunctură în comerţul cu amănuntul”, publicată pe site-ul INS.

    Cu toate acestea, managerii susţin că volumul vânzărilor prognozat pentru trimestrul III va înregistra o creştere (sold conjunctural +28%).

    De asemenea, managerii din comerţ prognozează, pentru perioada analizată, o creştere a activităţii economice (sold conjunctural +25%) şi a volumului comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale (sold conjunctural +14%, nivel moderat), potrivit studiului citat.

    Angajatorii din domeniu estimează o creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +12%) şi a volumului mărfurilor comandate furnizorilor interni (sold conjunctural +13%).

  • ANAF: Doar 0,014% din firmele active au adoptat plata defalcată a TVA până la 2 octombrie

    Conform ONRC, la sfârşitul lunii august, erau active circa 1,25 milioane de societăţi comerciale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oamenii de afaceri RĂSUFLĂ UŞURAŢI: Senatul a decis ce firme vor aplica Split TVA

    Astfel, doar societăţile comerciale înregistrate ca plătotoare de TVA şi care au relaţii contractuale cu statul vor fi obligate să spliteze plata TVA, indiferent de ponderea respectivelor contracte publice în cifra de afaceri, celelalte companii – care nu au relaţii contractuale cu statul – fiind lăsate să aplice opţional măsura.

    Pe traseul de avizare, proiectul adoptat de senatorii din Comisia de Buget-Finanţe urmează să fie dezbătut în plenul Senatului, apoi să fie trimis la Camera Deputaţilor, care este cameră decizională.

    Eugen Teodorovici, preşedintele Comisiei şi iniţiator al amendamentului, a declarat: „Eu merg pe ideea să fie obligatoriu numai pentru firmele care au relaţii cu statul, apoi pentru restul să fie opţională această măsură, cu sau fără un termen anume. Dacă măsura este bună, celelalte firme se vor înghesui să o aplice”.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Oamenii de afaceri RĂSUFLĂ UŞURAŢI: Senatul a decis ce firme vor aplica Split TVA

    Astfel, doar societăţile comerciale înregistrate ca plătotoare de TVA şi care au relaţii contractuale cu statul vor fi obligate să spliteze plata TVA, indiferent de ponderea respectivelor contracte publice în cifra de afaceri, celelalte companii – care nu au relaţii contractuale cu statul – fiind lăsate să aplice opţional măsura.

    Pe traseul de avizare, proiectul adoptat de senatorii din Comisia de Buget-Finanţe urmează să fie dezbătut în plenul Senatului, apoi să fie trimis la Camera Deputaţilor, care este cameră decizională.

    Eugen Teodorovici, preşedintele Comisiei şi iniţiator al amendamentului, a declarat: „Eu merg pe ideea să fie obligatoriu numai pentru firmele care au relaţii cu statul, apoi pentru restul să fie opţională această măsură, cu sau fără un termen anume. Dacă măsura este bună, celelalte firme se vor înghesui să o aplice”.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • „Facilitatea fiscală 20%”, folosită de doar un sfert dintre companiile care au avut profit anul trecut

    În baza Legii Sponsorizării şi a Codului Fiscal, societăţile comerciale ar fi putut să direcţioneze,în anul 2015, peste 375 de milioane de euro către sectorul neguvernamental. În realitate, doar 23% dintre companiile care au plătit impozit pe profit au folosit această facilitate fiscală, deşi nu implică niciun cost pentru contribuabili. Chiar dacă suma totală direcţionată a crescut cu 26% faţă de anul precedent, ea reprezintă doar 42% din suma totală care putea să ajungă la sectorul neguvernamental.

    „Potrivit datelor furnizate de ANAF, în 2015, 150.541 de societăţi comerciale au realizat profit în România. Dacă toate acestea ar fi direcţionat către sectorul non-profit suma maximă prevăzută de lege, peste 375 de milioane de euro ar fi putut susţine domenii cheie precum sănătatea, mediul şi educaţia. Totuşi, doar 34.811 dintre aceste companii, reprezentând 23% din total, au înregistrat cheltuieli de sponsorizare, mecenat sau cu burse private, suma totală direcţionată către ONG-uri fiind de aproape 157 de milioane de euro ”, a precizat Laszlo Bodor – Director de Fundraising şi Comunicare al HOSPICE Casa Speranţei.

    Pe de altă parte, Mihaela Vasilescu – Tax Manager EY Romania – a anunţat că anul 2016 a venit cu o noutate importantă. Mai exact, în loc de 0,3%, firmele pot să scadă din impozitul pe profit sumele acordate ca sponsorizări în limita a 0,5% din cifra de afaceri. Această schimbare are un impact pozitiv asupra sumelor ce pot fi direcţionate către mediul neguvernamental. De asemenea, Gabriel Sincu – Tax Executive Director EY Romania – a explicat mecanismul şi cadrul legislativ prin intermediul căruia o societate comercială poate beneficia de facilităţile oferite de Legea Sponsorizării şi Codul Fiscal. „Încurajez utilizarea ‘facilităţii fiscale 20%’, consider că este o modalitate simplă şi onestă prin care societăţile comerciale pot investi  în sectorul non-profit şi, prin urmare, în societate, fără niciun cost.  Ernst&Young poate oferi consultanţă gratuită tuturor celor care îşi doresc să utilizeze această facilitate. Doar împreună putem face schimbarea pe care ne-o dorim.

    La rândul lui, Cătălin Gheorghe, Coordonator Programe la Asociaţia pentru Relaţii Comunitare a făcut publice rezultatele unui studiu realizat în rândul societăţilor comerciale din România, privind comportamentul şi obiceiurile firmelor în ceea ce priveşte sprijinirea sectorului nonprofit prin intermediul facilităţii fiscale. „Studiul a fost realizat pe un eşantion de 526 de firme din România, reprezentativ pentru firmele care pot beneficia de această facilitate fiscală, folosind metoda CATI, iar rezultatele acestuia au arătat că valoarea medie a sponsorizării acordate anual este relativ mică (16.000 de lei), fiind determinată de cifra de afaceri şi profitul redus al firmelor respondente. Cele mai sprijinite domenii de activitate sunt serviciile sociale, sănătatea şi educaţia, iar în coada clasamentului se află educaţia civică şi protecţia mediului şi a animalelor” a mai precizat acesta. 

  • Numărul firmelor aflate în procedură de faliment a crescut anul trecut cu 37%

    Numărul firmelor aflate în procedură de faliment a crescut anul trecut cu peste 2000 de societăţi faţă de 2014, aproape 7450 societăţi fiind în această situaţie, potrivit unui studiu realizat de KeysFin.

    La prima vedere, economia pare pe drumul cel bun. Statisticile oficiale prezintă un trend pozitiv, impulsionat de reducerea TVA-ului şi revenirea încrederii românilor în economie. Oamenii au prins din nou curaj să facă investiţii, să cumpere case, maşini, bunuri de folosinţă îndelungată, consumul a revenit pe plus. Dincolo de statistici, economia reală se luptă însă să supravieţuiască. Numărul procedurilor de faliment a explodat în 2015, se arată în studiul Keysfin.

    Anul trecut, 7446 de firme se aflau în procedură de faliment, în creştere cu peste 2000 de firme faţă de anul 2014 (5434 societăţi).

    Cele mai multe societăţi comerciale aflate în procedură de faliment erau în sectorul construcţiilor (9%), urmate de cele din comerţul cu alimente, băuturi şi tutun (5%) şi transporturi (4%). Comerţul cu material lemnos, restaurantele şi comerţul cu produse nealimentare se aflau, de asemenea, în topul falimentelor.

    “Statistica prezintă, cu alte cuvinte, domeniile unde riscul de faliment este cel mai ridicat. În construcţii, de exemplu, sunt cu peste 150 de firme în faliment mai multe decât în 2014, semn că acest segment prezintă riscuri semnificative. Să construieşti un bloc nu reprezintă o afacere sigură, pentru că depinde de fluctuaţia preţurilor materialelor de construcţii, de forţa de muncă angajată şi mai ales de nivelul cererii de apartamente. Iar Legea dării în plată va face, cel mai probabil, acest segment şi mai riscant, înăsprirea condiţiilor de creditare urmând să reprezinte un risc suplimentar în 2016”, explică analiştii de la KeysFin.

    Nici comerţul cu amănuntul nu reprezintă un sector unde business-ul să meargă ca pe roate, dovadă că, anul trecut, 355 de firme care vindeau alimente, băuturi şi tutun se aflau în procedură de faliment, cu peste 100 mai multe decât în 2014. Coroborate cu datele privind comerţul cu produse nealimentare, rezultă un număr de aproape 500 de societăţi comerciale aflate în procedură de faliment.

    Un alt aspect interesant, care reiese din statistica KeysFin, arată că cele mai multe societăţi comerciale care ajung în procedură de faliment au, în medie, între 7 şi 9 ani de activitate. “Datele arată că tendinţa generală, cum că o firmă care a rezistat mai mulţi ani pe piaţă este mai sănătoasă, mai de încredere decât una nou înfiinţată, nu este una în totalitate adevărată. Graficul falimentelor arată că riscul major de faliment este consemnat în cazul firmelor cu 7-9 ani de activitate, urmat de cele care au între 20-23 de ani de la înfiinţare. Asta arată că, până la urmă, experienţa în business este importantă, însă nu generează neapărat un comportament imun la provocările mediului de business”, spun analiştii.,

    cele mai multe firme care au ajuns în situaţie de faliment în 2015 au fost în Bucureşti (1402), un număr dublu faţă de anul precedent (699). În topul judeţelor cu societăţi comerciale aflate în faliment, pe locurile următoare se află Maramureş (428), Timiş (295), Braşov (294), Iaşi (288), Mureş (286), Constanţa (260) şi Argeş (252). La polul opus s-au situat judeţele Vaslui (38), Caraş Severin (44), Ialomiţa (44), Sălaj (48), Călăraşi (50).

    “Cele mai multe falimente sunt în Bucureşti pentru că şi numărul firmelor este mai mare. De altfel, cu cât business-ul este mai dezvoltat, cu atât şi riscurile de insolvenţe şi falimente sunt mai mari. Situaţia din Vaslui, Caraş Severin şi Ialomiţa nu înseamnă că în aceste zone este un vad economic excelent, ci că afacerile sunt mai puţine decât în alte locuri”, au explicat analiştii KeysFin.