In incercarea de a descoperi originea unui fenomen care poate
constitui unul din motivele problemei obezitatii cu care se
confrunta Statele Unite, un grup de oameni de stiinta a ales sa
mearga pe firul istoriei, cautand informatii in picturi. Ei au
pornit de la premisa ca marirea portiilor de mancare, in special in
localuri, acuzata de multi ca avand un rol important in problema
obezitatii, nu este deloc atat de recenta pe cat s-ar crede, fiind
de fapt veche de o mie de ani.
Materialul de studiu folosit de catre cercetatori a constat din
diferite picturi care au ca subiect “Cina cea de taina”. Au fost
analizate cu ajutorul tehnologiei moderne cincizeci si doua de
picturi realizate intre prima si a doua mie de ani de la nasterea
lui Iisus Hristos. Pe baza elementelor considerate a fi ramas
neschimbate de-a lungul timpului, cum ar fi marimea capului
mesenilor, s-au studiat aspecte ca dimensiunea farfuriilor, marimea
portiilor de mancare din ele si a painii de pe masa si de aici s-a
ajuns la concluzia ca acestea au crescut de-a lungul a o mie de ani
cu circa 65, 70 si respectiv 23 la suta. O diferenta semnificativa
s-a constatat intre reprezentarile din Evul Mediu si pictura lui Da
Vinci de la finalul secolului al XV-lea, iar cresterea a continuat
si ulterior.
O serie de specialisti in nutritie sustin ca nu exista suficiente
dovezi in sprijinul cresterii in greutate a oamenilor in ultima mie
de ani si ca aceasta ipoteza poate fi confirmata doar cu datele
disponibile din anii saptezeci si pana azi, perioada in care
portiile de mancare chiar s-au marit foarte mult. Cercetatorii care
au studiat picturile reprezentand “Cina cea de taina” sustin insa
ca fenomenul isi are radacinile in schimbarile aparute dupa
inceputul mileniului al doilea, cand productia si implicit
cantitatea de hrana disponibila au devenit mai abundente.