BusinessMagazin

Tag: socialisti

  • Liderul socialiştilor europeni, AVERTISMENT pentru PSD: Vom lua în calcul îngheţarea relaţiilor cu partidul lui Dragnea

    „În timpul întrevederii PSE, preşedintele Serghei Stanishev a reinterat că PSE are în continuare îngrijorări cu privire la statul de drept în România. I-a informat pe prim-miniştrii, comisarii şi liderii de partid că până când Guvernul român nu va clarifica angajamentul pentru statul de drept şi nu va urma recomandările Comisiei Europene, conducerea PES va lua în calcul îngheţarea relaţiilor cu PSD, până la o discuţie formală la următoarea reuniune a conducerii PES din iunie, unde va fi discutat statutul de membru al PSD. El a concluzionat spunând că, până atunci, nu va fi organizat niciun eveniment PES alături de PSD”, a declarat Serghei Stanişev, în cadrul reuniunii de miercuri a socialiştilor europeni.
     
    La întrunirea PSE de miercuri au participat Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, prim-vicepreşedintele CE Frans Timmermans, precum şi alţi socialişti europeni.
     
    Afirmaţiile lui Stanişev vin şi după ce Frans Timmermans, candidatul Partidului Socialiştilor Europeni la funcţia de preşedinte al CE, a avertizat vinerea trecută, că Partidul Social-Democrat din România riscă excluderea din PSE din cauza situaţiei statului de drept.
     

  • Partidul Socialiştilor, pe primul loc în urma scrutinului din Republica Moldova, alianţa ACUM pe locul doi – rezultate parţiale/ Liderii opoziţiei proeuropene anunţă PROTESTE pentru alegeri fraudate

    După numărarea a 97% dintre voturi, Partidul Socialiştilor (centru-stânga, prorus) a obţinut un procentaj de 31,4%.

     
    Poziţia a doua este ocupată de Blocul electoral proeuropean ACUM, care a obţinut 26,1% dintre voturi. Alianţa ACUM este formată din Platforma Demnitate şi Adevăr, condusă de Andrei Năstase, şi Partidul Acţiune şi Solidaritate, condus de Maia Sandu.
     
    Pe locul trei se situează Partidul Democrat din Moldova, condus de Vladimir Plahotniuc, cu 24% dintre voturile numărate.
     
    În Parlamentul de la Chişinău a mai intrat şi Partidul ŞOR (prorus), care a obţinut 8,4% dintre voturi.
     
    Restul partidelor nu au reuşit să treacă pragul electoral de 6%. Prezenţa la vot la aceste alegeri legislative a fost de 49,22%
     
    Liderii opoziţiei proeuropene susţin că scrutinul din Republica Moldova a fost fraudat, anunţă proteste
     
    Maia Sandu şi Andrei Năstase, liderii Blocului Electoral ACUM, format din Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) şi Platforma Demnitate şi Adevăr (DA), consideră că alegerile au fost fraudate şi ar trebui să fie invalidate, anunţând totodată că urmează proteste pe această temă.
     
    Declaraţiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Jocurile de Putere” cu Rareş Bogdan la Realitatea TV.
     
    Întrebată dacă va recunoaşte rezultatele scrutinului electoral, lidera PAS, Maia Sandu, într-o intervenţie telefonică, a declarat următoarele:
     

  • Cătălin Ivan: Am demisionat din grupul socialiştilor europeni

    „Am informat colegii, imediat după ce a început sesiunea din septembrie, că după evenimentele din 10 august, consider că PSD este un partid nociv pentru grupul socialiştilor din Parlamentul European, că s-a dovedit a fi un partid nedemocratic, care nu mai este european, care protejează corupţii şi, prin urmare, le-am cerut să decidă dacă acest partid mai rămâne în grupul S&D pentru că dacă ei nu iau nicio decizie, atunci eu îmi voi da demisia”, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, europarlamentarul Cătălin Ivan.

    El a precizat că a informat conducerea Parlamentului European că demisionează din grupul S&D.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cătălin Ivan a trimis socialiştilor europeni cererea de excludere a PSD din S&D şi demisia sa

    “Dragă camarade, îţi scriu într-un moment dificil pentru social democraţia europeană, vital pentru România şi pentru Uniunea Europeană. Rândurile acestea şi scrisoarea ataşată, adresată conducerii Grupului S&D, sunt scrise în numele luptei pentru democraţie în România, al luptei împotriva corupţiei şi, mai ales, al rămânerii acestei ţări pe drumul european. Ataşez link-urile mai multor petiţii online care cer excluderea PSD din familia socialiştilor europeni, petiţii care au fost semnate de peste o sută de mii de români care locuiesc în diferite state membre ale Uniunii”, a scris europarlamentarul Cătălin Ivan într-un text trimis fiecărui membru al grupului S&D din Parlamentul European.

    Ivan a spus, luni, pe Facebook, că textul a ajuns în cursul zilei „pe mail-ul fiecărui coleg din Grupul S&D din Parlamentul European” şi că a ataşat o cererea de excludere a PSD din grupul socialist european, precum şi trimiteri la „petiţii semnate de mai bine de 100 000 de români” care susţin excluderea PSD din grupul S&D de la Bruxelles

    În textul trimis europarlamentarilor socialişti, Ivan spune că Jandarmeria a acţionat la limita legii în protestul antiguvernamental din 10 august.

    „În data de 10 august a avut loc un protest al românilor care muncesc şi locuiesc în ţări membre ale Uniunii Europene. Acest protest paşnic a fost transformat într-o luptă de stradă extrem de violentă între jandarmi şi grupuri organizate înfiltrate în rândul protestatarilor după un scenariu pregătit din timp de oameni fideli lui Liviu Dragnea din Ministerul Afacerilor Interne. Trebuie menţionat că preşedintele PSD, primul ministru, ministrul de interne şi şeful jandarmeriei sunt toţi din Teleorman, ultimii trei având singura calitate obedienţa faţă de Liviu Dragnea. Acestui scenariu au căzut victime mii de femei, bătrâni şi copii nevinovaţi, urmările expunerii la gazul folosit de forţele de ordine sunt greu de anticipat, tot mai mulţi ajungând la spital cu probleme respiratorii sau de piele. Armele şi tehnicile folosite de jandarmerie au fost la limita legii, dacă nu ilegale, o anchetă aflându-se în acest moment în desfăşurare”, a scris Ivan.

    Potrivit acestuia, lipsa de reacţie a grupul socialist din Parlamentul European ar însemna o „susţinere tacită” a regimului guvernamental de la Bucureşti.

    „Dincolo de partea legală, democraţia din România a primit o lovitură extrem de dură din partea partidului care, conform valorilor noastre comune, ar trebui să fie garantul democraţiei şi a libertăţii de exprimare. Pentru că până acum a lipsit o reacţie fermă a conducerii PES sau a Grupului S&D, deşi ne aflăm la o lună de la evenimentele tragice din Piaţa Victoriei, şi pentru că orice zi în plus cu acest partid la guvernarea României înseamnă un pericol imens pentru noi toţi, o amânare a unei discuţii în grupul nostru politic ar însemna o susţinere tacită, un gir dat celui mai nociv regim politic din Europa în acest moment”, se mai arată în textul care a ajuns la fiecare europarlamentar social-democrat de la Bruxelles.

    Ivan a conchis că va demisiona din grupul socialist din PE „în eventualitatea în care nu se ia nicio decizie” cu privirea la cererea de excludere a PSD din familia politică europeană.

    „Prin urmare, ataşez alături de solicitarea excluderii PSD din Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor Europeni şi, în eventualitatea în care nu se ia nicio decizie, demisia mea din acest grup începând cu data de 1 octombrie 2018. Consider că, după 15 ani de politică de stânga şi 9 ani de muncă în acest grup pentru a promova valori precum libertatea, solidaritatea, echitatea socială sau lupta împotriva corupţiei, orice zi în care PSD rămâne în acest grup înseamnă o compromitere a eforturilor noastre comune de până acum. Îţi doresc putere şi inspiraţie pentru a lua cea mai bună decizie pentru grupul nostru politic şi pentru cei care şi-au pus încrederea în noi!”, a mai susţinut Cătălin Ivan în textul trimis europarlamentarilor.

    Europarlamentarul PSD Răzvan Popa a anunţat, pe 7 septembrie, că va cere excluderea lui Cătălin Ivan din grupul S&D.

    „Am hotărât să cer excluderea lui Cătălin Ivan din grupul S&D din Parlamentul European. Şi aceasta pentru că fostul pesedist, aflat în ultimii ani în permanent conflict cu toate conducerile partidului, a început campania electorală alături de PPE. În fapt, prin acţiunile sale, Cătălin Ivan luptă împotriva socialiştilor europeni şi se comportă şi acţionează ca un membru de bază al familiei popularilor europeni. Este dezamăgitor că un fost coleg îşi poate dori, ba chiar încuraja, ca partidul datorită căruia a ajuns în Parlamentul European să fie sancţionat de familia politică europeană (…) În ultimii ani, Ivan a dovedit că este doar un tip conflictual, s-a certat cu toţi foştii colegi, iar acum cere un vot chiar împotriva celor care l-au trimis la Bruxelles. Dacă nu ar fi lipsit de la lecţia de “demnitate” şi-ar fi depus până acum mandatul. Cum însă nu a făcut-o, rămâne doar un personaj toxic pentru politică, ce nu are ce căuta în familia social democrată europeană”, a scris Răzvan Popa pe Facebook.

    Europarlamentarul Cătălin Ivan a anunţat, pe 14 august, că va depune în toamnă la grupul socialist din Parlamentul European o solicitare de excludere a PSD din rândurile socialiştilor europeni, cerere însoţită de un dosar privind „acţiunile acestui grup infracţional pus în apărarea corupţilor”.

    „După discuţii cu mai mulţi colegi din Parlamentul European, voi depune la începutul sesiunii de toamnă a Parlamentului European o solicitare de excludere a PSD-ului din Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European. Voi înainta conducerii Grupului un dosar complet cu acţiunile acestui grup infracţional pus în apărarea corupţilor şi voi obţine sprijinul colegilor de bună credinţă din celelalte delegaţii naţionale. Dacă socialiştii europeni nu se dezic de Dragnea şi de partidul lui, atunci alegerile de anul viitor nu sună bine deloc”, a scris eurodeputatul PSD, Cătălin Ivan, marţi pe Facebook.

    Acesta a adăugat, cu referire la PSD, că a decis să se angajeze total „în blocarea acestei structuri mafiote”.

    „După 15 ani de activitate politică, sperând permanent că va veni o generaţie care-l va reforma şi care va impune un nou mod de a face politică în România, generaţie care a venit dar nu a schimbat nimic, am decis să mă angajez total în blocarea acestei structuri mafiote, antiromâneşti, antidemocratice şi total aservite intereselor personale ale unui singur om. O fac cu conştiinţă împăcată că am făcut tot ce a depins de mine, din interior, că să nu se ajungă aici. Nu am putut din interior, am datoria de a face tot ce-mi stă în putere din afară sa”, a precizat Ivan.

  • Shaorma ar putea fi interzisă în Uniunea Europeană. Conţine o substanţă care pune în pericol sănătatea

    În Uniunea Europeană se consumă zilnic 500 de tone de carne pentru shaorma şi kebab, potrivit unei statistici invocate de cotidianul german Bild, iar  România este printre ţările în care cele două preparate se bucură de mare succes. Toate acestea ar putea deveni istorie, însă.

    O măsură pe care doresc să o impună socialiştii şi verzii din Comisia pentru Mediu a Parlamentului European ar putea duce la dispariţia shaormei şi a kebabului de pe piaţă. De ce? Pentru că reprezentanţii celor două grupuri politice vor să interzică folosirea fosfatului în conservarea cărnii folosite pentru cele două produse.

    Fosfatul “leagă” apa şi diferitele componente ale cărnii; în absenţa lui, carnea pusă la fript, pe obişnuitul rotisor vertical existent în orice shaormărie, s-ar usca şi ar cădea. Problema este că fosfatul poate cauza serioase probleme de sănătate, inima şi sistemul circulator fiind cele mai expuse.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • ALEGERI R. MOLDOVA. Rezultate parţiale: socialiştii şi liberal-democraţii, în frunte

    Partidul Socialiştilor din Republica Moldova – 21,03%
    Partidul Liberal-Democrat din Moldova (PLDM) – 19,68%
    Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) – 17,86%
    Partidul Democrat (PD) – 155,89%
    Partidul Liberal (PL) – 9,44%.

    Restul partidelor nu au trecut de pragul electoral de 6%. Parlamentul moldovenesc este unicameral, votul este proporţional pe listă naţională, iar pragul de acces în parlament este de 6% din voturi.

    Duminică la ora 21, prezenţa la vot era de 55,86%. Majoritatea secţiilor de votare s-au închis la ora 21, însă în patru secţii din ţară procesul de votare a continuat, din cauza numărului mare de cetăţeni care nu reuşiseră să voteze. Conform legii, votarea poate fi prelungită cu cel mult 2 ore peste ora 21.

    Pe ultima sută de metri înaintea scrutinului din 30 noiembrie, Curtea de Apel din Chişinău a aprobat solicitarea Comisiei Electorale Centrale de excludere din cursă a partidului Patria al lui Renato Usatîi, prorus, care ar fi folosit în campanie cca 430.000 de euro din străinătate fără să-i declare. Partidul era creditat în sondaje cu aproape 9% din voturi, uşor peste proeuropenii de la Partidul Liberal al fostului preşedinte Mihai Ghimpu şi al actualului primar de Chişinău, Dorin Chirtoacă.

    Ultimele sondaje de opinie dinainte de excluderea partidului Patria arătau că pe primul loc rămâne Partidul Comuniştilor (PCRM) condus de Vladimir Voronin, cu aproape 20%, urmat de PLDM (liberal-democraţi, proeuropeni), condus de fostul premier Vlad Filat, respectiv PDM (democraţi, proeuropeni), condus de Marian Lupu.

  • Piramida lui Juncker, dominată de adepţi ai austerităţii

    La rândul lor, cei şapte vicepreşedinţi vor fi coordonaţi de prim-vicepremierul Frans Timmermans, care devine cel mai important om din CE după preşedintele Jean-Claude Juncker.

    Cele şapte echipe se vor ocupa de locuri de muncă şi investiţii (coordonator: finlandezul Jyrki Katainen – PPE), piaţa comună digitală (estonul Andrus Ansip – ALDE), uniunea energetică (slovena Alenka Bratusek – ALDE), uniunea economică şi monetară (letonul Valdis Dombrovskis – PPE; în subordinea lui va lucra şi Corina Creţu de la Politică Regională), legislaţie şi stat de drept (olandezul Frans Timmermans – S&D), buget şi resurse umane (bulgăroaica Kristalina Georgieva – PPE) şi politică externă (italianca Federica Mogherini – S&D).

    Au fost create două noi portofolii, Migraţie şi Consumatori, iar cel pentru Piaţă Internă se numeşte acum şi “pentru IMM”, ca să arate importanţa IMM-urilor în viziunea noii CE. În schimb, a fost desfiinţat portofoliul Extinderii UE, întrucât UE nu are în plan nicio primire de noi membri până în 2020.

    Sistemul ierarhizat cu vicepreşedinţi şi grupuri de comisari îi va permite lui Juncker să controleze mai eficient prestaţia unor comisari cu alte viziuni economice decât a lui, cazul cel mai des invocat de presă fiind cel al socialistului francezul Pierre Moscovici, care în teorie are un portofoliu foarte important (Afaceri Economice şi Monetare), dar care în practică va avea puteri limitate de dubla subordonare faţă de Timmermans şi de Dombrovskis.

    Dintre cei şapte vicepreşedinţi, patru sunt est-europeni (Bratusek, Dombrovskis, Ansip, Georgieva) şi mai toţi sunt cunoscuţi pentru viziunea lor economică pro-austeritate, unii dintre ei fiind chiar foşti premieri ale căror partide au fost aspru sancţionate de electorat pentru politicile de austeritate promovate (Bratusek, Dombrovskis).

    Audierea în Parlamentul European a noilor comisari propuşi de Juncker va începe la sfârşitul lunii şi nu se anunţă deloc simplă, având în vedere în special acuzaţiile că unii dintre nominalizaţi au interese private de afaceri care îi fac nepotriviţi pentru portofoliile respective (spaniolul Miguel Arias Canete la Energie, irlandezul Phil Hogan la Agricultură, britanicul Jonathan Hill la Servicii Financiare).

  • Gazoductul South Stream, o fantomă care bântuie Bulgaria

    Retragerea sprijinului din partea partidului minorităţii turceşti, Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, a intervenit după ce premierul Plamen Oreşarski, un susţinător al proiectului de includere a Bulgariei în traseul gazoductului South Stream, a fost convins doar de presiunile UE şi ale SUA să oprească proiectul. În această săptămână însă, preşedintele bulgar Rosen Plevneliev a cerut din nou oprirea tuturor activităţilor legate de proiectul gazoductului South Stream până ce acesta va fi pus în acord cu legislaţia europeană.

    Apelul lui Plevneliev a venit după ştirile din presa bulgară despre pregătirile companiei de stat Bulgarian Energy Holding de a încheia cu firma rusească Gazprom un contract pentru un credit în valoare de 620 mil. euro care să finanţeze participarea Bulgariei la proiect, incluzând plăţile către Stroitransgaz, companie rusească aflată sub incidenţa sancţiunilor americane şi care fusese desemnată de guvernul Oreşarski să se ocupe de construcţia părţii bulgăreşti a gazoductului.

    Alegerile anticipate urmează să aibă loc la 5 octombrie şi vor fi câştigate, conform sondajelor actuale de opinie, de GERB, partidul de centru-dreapta al fostului premier Boiko Borisov (foto), înlăturat de la putere de alegerile anticipate din primăvara lui 2013 care au urmat protestelor de stradă pe tema scumpirii energiei. GERB ar fi votat de 26% dintre alegătorii bulgari, urmat la mare distanţă de socialişti (15%) şi de Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi (7%).

    Boiko Borisov s-a prezentat constant ca un euroatlantist de dreapta, opus socialiştilor proruşi. Fost susţinător al South Stream, Borisov a declarat recent pentru Reuters că dacă va ajunge prim-ministru, Bulgaria va continua cu South Stream “numai în condiţiile aprobate de UE”. “Cât am fost eu premier, relaţia mea cu preşedintele Putin, care pe atunci era prim-ministru, a arătat că dacă spui un ‘nu’ argumentat, nu ai nicio problemă. Dar angajamentul nostru euroatlantic neclintit nu înseamnă că trebuie să rupem relaţiile cu Rusia”, a spus Borisov.

    South Stream ar urma să lege Rusia şi Bulgaria prin Marea Neagră, continuând spre Grecia, Italia, Serbia, Ungaria, Slovenia şi Austria. Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), grupul german Wintershall şi cel francez EDF (câte 15%), iar la sfârşitul lunii aprilie, Gazprom şi OMV au semnat un memorandum pentru construcţia tronsonului austriac al gazoductului, care ar urma să fie construit până în 2018.
     

  • Cât de repede poate să cadă un guvern. Azi: Bulgaria

    Comisia Europeană ceruse ţărilor participante la South Stream să renegocieze acordurile cu Rusia, afirmând că acestea încalcă legislaţia europeană a concurenţei (CE cerea, de pildă, ca gazoductul să nu transporte numai gaze ruseşti sau ca tarifele să nu fie stabilite de Gazprom, ci de un manager independent), iar în aprilie a anunţat că proiectul “nu e o prioritate pentru UE”.

    La sfârşitul lunii aprilie însă, fără nicio repercusiune negativă pentru Austria din partea CE, Gazprom şi OMV au semnat un memorandum pentru construcţia tronsonului austriac al gazoductului, care ar urma să fie gata în 2018.

    Guvernul bulgar a încercat şi el să meargă mai departe, motivând că abandonarea proiectului ar însemna pierderi de investiţii de milioane de euro şi pierderi de mii de locuri de muncă pentru economia bulgară, nemaivorbind de securitatea aprovizionării cu gaze. Astfel încât guvernul a modificat legea energiei, scoţând statutul gazoductului de sub incidenţa legislaţiei europene, iar în plus a desemnat un consorţiu condus de Stroitransgaz, companie rusească aflată sub incidenţa sancţiunilor americane, să se ocupe de construcţia părţii bulgăreşti.

    Atât ameninţarea cu o procedură de infringement de la Bruxelles, dar mai ales presiunile aceloraşi trei senatori americani, în frunte cu John McCain, care au vizitat Bucureştiul după ce au fost la Sofia, l-au convins însă pe premierul Plamen Oreşarski să se răzgândească şi să anunţe la 8 iunie că suspendă proiectul.

    South Stream ar urma să lege Rusia şi Bulgaria prin Marea Neagră, continuând spre Grecia, Italia, Serbia, Ungaria, Slovenia şi Austria. Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), grupul german Wintershall şi cel francez EDF (câte 15%), iar la sfârşitul lunii aprilie, Gazprom şi OMV au semnat un memorandum pentru construcţia tronsonului austriac al gazoductului, care ar urma să fie construit până în 2018.

    Lucrurile nu s-au oprit însă aici: Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, partidul minorităţii turce aflat în coaliţia guvernamentală alături de socialişti, a decis că o luptă contra UE nu are sens şi a cerut alegeri anticipate, alăturându-se astfel opoziţiei conduse de fostul premier de centru-dreapta Boiko Borisov. Socialiştii aveau oricum o poziţie fragilă din cauza incapacităţii de a scoate ţara din criză, reflectată în protestele masive de stradă de anul trecut şi în rezultatele slabe la europarlamentare.

    Potrivit unui sondaj Gallup International, citat de Novinite, 47% dintre cetăţeni cer demisia guvernului, faţă de 32% care susţin guvernul, iar alegerile anticipate ar fi câştigate de GERB (Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei), partidul de centru-dreapta al fostului premiier Boiko Borisov.

    Şeful socialiştilor, Serghei Stanişev (foto), a acceptat în principiu ca guvernul să-şi dea demisia, iar preşedintele Rosen Plevneliev va convoca la 17 iunie echivalentul bulgăresc al CSAT, pentru a stabili data alegerilor – a doua rundă de anticipate consecutiv, după cele din mai 2013. Ministrul finanţelor, Petăr Ciobanov, a declarat că bugetul îşi poate permite cheltuieli de 25 mil. leva (12,8 mil. euro) pentru alegeri anticipate în cursul acestui an, faţă de 24 mil. leva pentru alegerile anticipate de anul trecut.

    Cu ocazia alegerilor ar putea avea loc şi unul sau mai multe referendumuri – unul pentru a stabili dacă bulgarii susţin introducerea votului obligatoriu, celălalt pentru a vedea dacă bulgarii susţin ridicarea interdicţiei fixate de actualul guvern în privinţa explorării şi a exploatării gazelor de şist. Socialitşii l-au acuzat pe Boiko Borisov că în cursul vizitei sale din SUA din această săptămână a promis oficialilor americani că dacă GERB va ajunge din nou la putere, va elimina această interdicţie.

    Între timp, agenţia de rating Standard & Poor’s a tăiat cu o treaptă ratingul Bulgariei, la BBB-, acuzând climatul politic instabil. “Ne aşteptăm ca peisajul politic să rămână volatil în următoarele luni, ceea ce nu va fi de natură să permită aplicarea unor reforme economice nepopulare”, arată agenţia. Pentru 2014, Banca Mondială prevede o creştere economică de 1,7% în Bulgaria.

  • Alegerile europarlamentare: a fi sau a nu fi Juncker

    Alegerile au fost urmate de cina de lucru de la Bruxelles convocată de Herman van Rompuy pentru desemnarea de către liderii europeni a unui candidat la şefia Comisiei Europene, cină care “a produs doar o notă de plată pentru contribuabilii europeni, adică exact ceea ce era de aşteptat să producă”, continuă aceiaşi analişti, făcând aluzie la percepţia de politicianism şi pierdere de vreme degajată de astfel de negocieri.

    În ciuda victoriei PPE în alegeri, care ar însemna propulsarea directă a lui Jean-Claude Juncker ca şef al CE, susţinută până şi de socialiştii din PE numai ca să se rezolve mai repede situaţia, atât premierul britanic David Cameron, cât şi cancelarul german Angela Merkel s-au opus desemnării lui Juncker. Ţinând cont că desemnarea trebuie făcută de majoritatea celor 28 de şefi de state şi guverne, o decizie privind propunerea ce va fi înaintată PE spre aprobare de Consiliul European e de aşteptat abia spre sfârşitul lui iunie.

    Prelungirea negocierilor poate părea într-adevăr politicianism pur, din moment ce cetăţenii aşteaptă soluţii pentru problemele care ameninţă unitatea UE şi a căror intensitate s-a reflectat din plin în ascensiunea partidelor extremiste în PE: şomajul, austeritatea rezervată doar pentru anumite categorii sociale şi incapacitatea de a mai înghiţi noi valuri de imigranţi. În realitate însă, opoziţia faţă de Juncker ţine de poziţia lui favorabilă unei centralizări şi mai accentuate la Bruxelles a puterii decizionale a UE şi de fermitatea sa pro-austeritate – or, dacă electoratul european a trimis în PE partide eurofobe şi anti-austeritate, acesta ar fi mesajul cel mai clar că pentru şefia CE e nevoie de alte idei decât cele ale lui Juncker.