BusinessMagazin

Tag: Social Media Manager

  • Dincolo de cifre, 20 de ani de BUSINESS Magazin sunt despre oamenii din paginile revistei şi echipa dedicată din spatele ei

    Ce înseamnă 20 de ani pentru o revistă? Pentru BUSINESS Magazin, aceşti 20 de ani înseamnă peste 70.000 de pagini de print, adunate până în prezent în 954 de numere. Fiecare pagină a fost umplută cu poveştile voastre – ale antreprenorilor, managerilor, executivilor şi ale celor care, prin provocările şi realizările lor, definesc mediul de business. Dar 20 de ani de BUSINESS Magazin nu înseamnă doar cifre. Înseamnă o echipă care s-a reinventat nu doar an de an, ci săptămână de săptămână, cu fiecare număr nou adăugat arhivei.

    Când mă gândesc la cei 20 de ani de activitate ai revistei BUSINESS Magazin, îmi dau seama că povestea acestei publicaţii nu este doar despre business, ci despre oameni şi comunitatea pe care am creat-o în jurul ei, dar şi despre echipa care stă în spatele fiecărei pagini de print, oricărui articol din online, gale sau conferinţe organizată, emisiune, campanie de marketing şi aşa mai departe. Am adunat de la toţi ceva care va rămâne cu mine.

    Pentru mine, BUSINESS Magazin înseamnă ultimii trei ani. În calitate de social media manager, am avut privilegiul de a amplifica vocile şi poveştile extraordinare scrise de echipa BM şi, sper eu, le-am adus în feed-urile cititorilor noştri, creând un dialog autentic şi direct cu publicul.

    Mai mult, BUSINESS Magazin înseamnă şi un spaţiu unde am ocazia să scriu, în adevăratul sens al cuvântului. Când directorul editorial, Cristian Hostiuc, m-a întrebat într-o zi din senin „Oana, nu vrei să scrii în BM?”, i-am spus că nu aş şti despre ce, obişnuită să promovez revista, nu să şi scriu în ea. Mi-a spus simplu: „Despre orice, despre problemele generaţiei tale”. Şi nu ştiam că am atâtea de spus până nu am deschis un word şi am început să scriu având în gând fix asta – ce probleme avem noi? Şi de acolo cred că „magia printului”, cum aud de multe ori în redacţie, m-a vrăjit şi pe mine. În fiecare articol, am încercat să îmi pun întrebările corecte şi să scriu cât de real şi de sincer pot despre generaţia Z – provocările pe care le avem la locul de muncă sau în viaţa de zi cu zi, despre trendurile pe care le urmăm şi trendurile cărora le dăm skip fără să ne gândim de două ori şi, desigur, despre „prezentul” nostru din social media. Nu ştiu cât de gen Z va suna asta, dar am toate numerele în care apare semnătura mea acasă, într-un sertar special.

    BUSINESS Magazin înseamnă şi countdownul de 60 de secunde înainte de a începe o gală sau conferinţă, împreună cu transmisia live. Toată echipa ar recunoaşte şi în vis sunetul acestei numărători inverse şi imaginea care o însoţeşte pe ecran. Simţim fix ce simt sportivii când aud fluierul – entuziasm, adrenalină, emoţie. Întâlnirile acestea cu cititorii şi oamenii din mediul de business despre care scrie BUSINESS Magazin rămân în continuare cea mai autentică şi directă comunicare de care putem avea parte. Şi e unul din lucrurile mele preferate la BM.

    În ultima lună, datorită campaniei de marketing aniversare, am avut ocazia să discut virtual cu o parte din oamenii din business care au apărut de-a lungul timpului în revistă şi să aflu ce sfaturi şi-ar da lor înşişi la 20 de ani şi cine sau ce i-a inspirat în ultimii 20 de ani – răspunsuri pe care le găsiţi în acest număr special şi pe care sper să le citiţi cu entuziasmul pe care l-au avut cei care au răspuns şi noi când le-am adăugat aici. „Ce sfaturi v-aţi da vouă înşivă dacă aţi avea din nou 20 de ani, dar cunoştinţele şi experienţa de astăzi?” şi „Care este liderul din ultimii 20 de ani care v-a inspirat?” sunt întrebările pe care le-am adresat comunităţii de business, dar sunt şi cele pe care poate toţi ar trebui să ni le punem. Cred că, în afară de ce scriam la început, BUSINESS Magazin la 20 de ani înseamnă şi răspunsurile acestor CEO, executivi, manageri sau antreprenori, dar şi entuziasmul cu care au făcut-o.

    Deşi încă novice, spre deosebire de colegii din redacţie şi celelalte departamente, eu trebuie să mulţumesc BUSINESS Magazin pentru că există şi pentru că m-a primit în paginile revistei. Sunt recunoscătoare pentru sprijinul şi inspiraţia pe care continuu să le găsesc aici. În ultima lună ne-am uitat în spate la ce a însemnat BUSINESS Magazin şi cum a evoluat în ultimii 20 de ani, dar începând de astăzi, privim spre următorii 5, 10, 20 de ani. Pentru că sunt convinsă că mai sunt multe poveşti despre care revista noastră trebuie să scrie.

    La mulţi ani,
    BUSINESS Magazin!

     

    Oana Ioniţă este social media manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DA Premium

  • Generaţia Z şi piaţa muncii. Ce îşi doresc tinerii de la angajatori?

    Fiecare generaţie a adus caracteristici unice la locul de muncă. Baby Boomers sunt cunoscuţi pentru etica şi loialitatea lor puternică în muncă, Generaţia X este recunoscută pentru independenţa şi spiritul antreprenorial, iar Milenialii pentru ceea ce reuşesc să facă cu tehnologia şi abordarea lor colaborativă. Acum, Gen Z a intrat în centrul atenţiei şi e gata să redefinească în mod semnificativ lumea corporaţiilor. Definită ca generaţia de indivizi născuţi între 1997 şi 2012 (care în 2024 au între 12 şi 27 de ani), Generaţia Z a crescut cu smartphone-uri şi reţelele sociale, împreună cu plusurile şi minusurile associate acestora. Ei stabilesc acum tendinţele, au devenit cei influenţi, precum şi cei influenţaţi. Tinerii se folosesc de lumea digitală şi de propria voce pentru a modela lumea din jurul lor. Dar, pe măsură ce Generaţia Z intră pe piaţa muncii modificată dramatic de pandemie, care este impactul lor la locul de muncă şi ce fac angajatorii ca să păstreze tinerele talente de partea lor? În 2024, studiile spun că Generaţia Z urmează să depăşească oficial numărul de Baby Boomers de pe piaţa muncii. Un sondaj realizat anul trecut de Intelligent, o revistă online axată pe viaţa studenţilor, a constatat că 40% dintre liderii de afaceri consideră că tinerii Gen Z sunt nepregătiţi pentru forţa de muncă şi, dintre aceştia, 94% evită să-i angajeze. Pentru a înţelege pe deplin Generaţia Z, trebuie să ne amintim că ei sunt generaţia ghinionistă care a început să intre pe piaţa muncii pe măsură ce o lume întreagă era în lockdown şi a ieşit dintr-o pandemie globală. Prin urmare, în anii în care cariera lor a început să se formeze, ei nu au dezvoltat o înţelegere a indiciilor nonverbale în persoană cu privire la comportamentul profesionist de la locul de muncă. Rezultatul? 74% dintre liderii de afaceri spun că li se pare mai dificil să lucreze cu Generaţia Z decât cu orice altă generaţie, iar 12% spun că au concediat un angajat din Generaţia Z după doar o săptămână de la începerea jobului.

    Ce îşi doreşte de fapt Generaţia Z de la locul de muncă diferit faţă de alte generaţii?

     

    Responsabilitatea socială a companiilor şi angajatorilor

    Unele beneficii tradiţionale rămân la fel de importante pentru Gen Z. La fel ca generaţiile anterioare, salariul este cel mai important factor în alegerea unui loc de muncă, dar Generaţia Z acordă o importanţă mai mică asupra salariului decât orice altă generaţie. Pentru a câştiga inimile Generaţiei Z, companiile şi angajatorii trebuie să-şi evidenţieze eforturile de a fi buni cetăţeni globali. Pentru această generaţie, acţiunile sunt mai importante decât cuvintele: companiile trebuie să-şi demonstreze angajamentul faţă de un set mai larg de provocări sociale, cum ar fi sustenabilitatea şi schimbările climatice. Companiile care trec cu vederea aceste aspecte pot avea dificultăţi să atragă şi să reţină viitorii profesionişti Gen Z. În consecinţă, multe companii adoptă în mod activ obiective de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG) şi încorporează practici de durabilitate în operaţiunile lor pentru a se alinia la valorile şi preferinţele Gen Z, atrăgând tinerii şi contribuind la un peisaj corporativ mai responsabil şi mai etic.

     

    Mai multă autonomie personală şi echilibru între viaţa personală şi cea profesională

    De asemenea, Gen Z nu îşi alege locul de muncă în funcţie de salariu, ci se focusează mai degrabă pe avantajele sau beneficiile care vin odată cu el. Evident pentru o generaţie atât de versatilă, tinerii îşi doresc în continuare flexibilitatea de a lucra remote sau hibrid pe care au avut-o în pandemie. Flexibilitatea e o temă cheie în deciziile de carieră. De exemplu, Generaţia Z nu îşi doreşte doar să se alăture unei companii care a adoptat practici de lucru hibrid, ci vrea să aibă libertatea de a alege unde şi când lucrează. Practic, nu vrea să lucreze neapărat de acasă, ci de oriunde din lume. În ciuda atenţiei mass-media asupra fenomenului de „quiet quitting”, un sondaj recent realizat de Deloitte constată că aproape jumătate din Generaţia Z spun că locul lor de muncă este esenţial pentru simţul identităţii lor – deşi acest lucru este într-un procent mai mic decât pentru Mileniali – 62%. În schimb, Generaţia Z admiră mai mult la ceilalţi echilibrul între viaţa profesională şi viaţa privată decât pasiunea pentru muncă, titlul postului sau vechimea. Tinerii Gen Z nu caută să îşi trăiască întreaga viaţă prin rolul pe care îl joacă într-o corporaţie şi nu vor să stea peste program. Orice minut în plus înseamnă o încălcare a limitelor personale, limite pe care Generaţia Z le setează cel mai serios dintre toate generaţiile de până acum. Pentru Generaţia Z, familia şi prietenii lor sunt mai importanţi, iar acest lucru explică probabil de ce 42% dintre tinerii Generaţiei Z apreciază echilibrul dintre viaţa profesională şi viaţa privată, munca la distanţă şi concediul flexibil ca priorităţi principale atunci când îşi caută un loc de muncă.

     

    Prioritizarea sănătăţii mintale

    Potrivit OMS, în primul an al pandemiei, incidenţa anxietăţii şi depresiei a crescut cu 25% la nivel mondial. Costurile economice ale tulburărilor mintale netratate în România erau estimate în 2022 la aproximativ 11 miliarde de dolari, reprezentând 3,47% din PIB, conform unui raport realizat de Consiliul Economic şi Social. Un sondaj realizat de Deloitte arată că tinerii Generaţiei Z simt că nu primesc sprijinul de care au nevoie pentru sănătate mintală de care au nevoie la locul de muncă şi cred că ideile lor despre modul în care munca le afectează sănătatea mintală diferă de cele ale şefilor lor. Sondajul a mai scos la lumină faptul că mai puţin de jumătate dintre membrii Generaţiei Z spun că şeful îi ajută să menţină un volum de muncă sănătos, iar 28% spun că se luptă cu sănătatea mintală din cauza propriului manager. Odată cu creşterea nivelului de stres, este important ca angajatorii să includă zile şi programe de sănătate mintală la locul de muncă. Asociaţia Americană de Psihologie (APA) a raportat că Generaţia Z cere ajutor profesional pentru sănătatea mintală mai mult decât o fac generaţiile trecute. Prin urmare, se aşteaptă şi vor ca angajatorii să aibă sprijin disponibil pentru ei, dacă au nevoie de el.

     

    Un pachet salarial competitiv

    Deşi poate pun pe primul loc alte beneficii, salariul ramane un factor important în decizia oricărui tânăr la angajare. Generaţia Z este preocupată de stabilitatea financiară, având în vedere că mulţi dintre ei au fost martori la dificultăţile economice prin care au trecut părinţii lor în timpul crizei financiare din 2008. De asemenea, Gen Z a crescut şi a plecat de pe băncile facultăţii în perioada pandemiei, iar acum că aceasta s-a încheiat de un an, tinerii se lovesc de alte probleme – război şi inflaţie. Drept urmare, îşi doresc un loc de muncă care să le ofere stabilitate financiară şi oportunităţi de creştere. Ei apreciază stabilitatea care vine din a avea un loc de muncă cu un pachet de compensare clar definit. Salariul bun le oferă tinerilor posibilitatea de a-şi permite mai multe opţiuni, indiferent că este vorba de călătorii, schimbarea locului de muncă, sau chiar mutarea într-o altă ţară. Această flexibilitate este importantă pentru o generaţie care apreciază libertatea şi experienţele diverse.

     

    Oana Ioniţă este Social Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, DA Premium