BusinessMagazin

Tag: social

  • Proiect Mozaic a crescut cu 45% în ultimele 9 luni

    Fundaţia Dezvoltarea Popoarelor (FDP) a finalizat implementarea proiectului de economie socială „SuccES Întreprinderi sustenabile pentru incluziune”.  Proiectul s-a derulat pe o perioadă de 12 luni, începând cu octombrie 2014, fiind cofinanţat  din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, cu un buget total de 2.426.893,56 lei.

    În urma desfăşurării proiectului, FDP a ajutat 158 de persoane din grupuri sociale vulnerabile să-şi găsească un loc de muncă prin serviciile de ocupare. Printre beneficiarii acestor servicii majoritatea au fost persoane de etnie rromă (37), persoane cu dizabilităţi (36) şi femei în situaţii de risc (36). De asemenea, serviciile de ocupare s-au adresat celor care au abandonat de timpuriu şcoala (23), tinerilor de peste 18 ani care părăsesc sistemul instituţionalizat de protecţie (19) şi persoanelor din familii cu mulţi copii (7).

    O parte importantă a proiectului a fost reprezentată de înfiinţarea şi dezvoltarea structurilor de economie socială. Aceste structuri au ca scop creşterea incluziunii sociale pentru persoanele defavorizate prin crearea de locuri de muncă în cadrul unor afaceri sustenabile.

    Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, FDP a dezvoltat patru întreprinderi sociale. Două dintre acestea Proiect Mozaic Ilfov (Popeşti Leordeni) şi SC FDP Store Team Cluj au fost create în 2012. Alte două au fost create şi dezvoltate în ultimul an – FDP Dambovita (Cojasca) şi Prest Com Pavaj Arad (Sântana). În cadrul acestor 4 organizaţii, pe parcursul proiectului, au fost create 22 de noi locuri de muncă, din care 16 pentru persoanele din grupuri vulnerabile şi menţinute încă 11 locuri de muncă create anterior.

    Proiect Mozaic SRL este prima fabrică de mozaic ceramic şi materiale naturale din România cu finanţare europeană. Gândită ca întreprindere socială, fabrica are în prezent mai mult de jumătate dintre angajaţi persoane provenite din grupuri sociale vulnerabile, în ultimul an fiind create 3 locuri noi de muncă pentru persoane vulnerabile.

    „Aflaţi la finalul celui de-al treilea trimestru al acestui an, constatăm o creştere de 45% a cifrei de afaceri a Fabricii de Mozaic faţă de aceeaşi perioadă a anului 2014. Credem că această creştere a cifrei de afaceri se datorează faptului că în ultimul an am investit în activităţi de marketing şi am lansat produse noi”, declară Simona Carobene, administrator al firmei. 

    În prezent întreprinderea produce mozaic, plinte, contratrepte, realizează tăieturi unghiulare, incizii, debitări şi profil antiderapant pentru trepte. Fabrica de Mozaic se află în localitatea Popeşti-Leordeni şi are o hală de 300 de mp, cu o capacitate de producţie totală de aproximativ 4500 mp pe lună, fiind dotată cu tehnologie cu utilaje italiene de ultimă generaţie.

    O altă întreprindere socială creată în 2012 şi dezvoltată în cadrul proiectului este FDP Store Team, având ca obiect de activitate prestarea de servicii de curăţenie în judeţul Cluj. În ultimul an FDP Store Team a creat 5 noi locuri de muncă pentru persoane defavorizate: persoane cu handicap, tineri proveniti din sistemul de protecţie socială, mame cu mulţi copii, persoane de etnie roma.  Într-o piaţă cu o ofertă bogată, FDP Store Team se adresează persoanelor juridice, şcolilor şi grădiniţelor oferind servicii curăţenie la standarde de calitate ridicate.

    SES FDP Dâmboviţa este a treia intreprindere socială creată de FDP în comuna Cojasca pentru a oferi  servicii de curăţenie. Aici s-au angajat 6 persoane, din care 3 persoane din grupuri vulnerabile (persoane de etnie roma), iar clienţii către care se îndreaptă sunt în principal persoane fizice şi firme mici. Între obiectivele întreprinderii se află menţinerea locurilor de muncă, lărgirea portofoliului de clienţi şi extinderea în oraşul Târgovişte.

    Prest COM Pavaj este cea de a patra întreprindere socială creată în cadrul proiectului în oraşul Sântana din judeţul Arad, având ca obiect de activitate fabricarea produse din beton pentru construcţii (pavele, borduri, etc). Această structură, iniţiativă a Primăriei oraşului Sântana, a creat 8 locuri de muncă noi, dintre acestea 5 fiind ocupate de persoane vulnerabile (persoane de etnie romă). Obiectivele întreprinderii vizează lărgirea portofoliului de clienţi către firme din domeniul construcţiilor, autorităţi publice inclusiv şcoli şi persoane fizice.

    „După investiţiile făcute în ultimul an cu ajutorul finanţării europene în proiectul ”SuccES Întreprinderi sustenabile pentru incluziune” am reuşit să creăm 22 noi locuri de muncă în piaţă şi să dezvoltăm întreprinderile până la punctul în care acestea să devină generatoare de venit şi să fie sustenabile” precizează Carmen Andreşoi, managerul proiectului.

    Proiectul este implementat de Fundaţia Dezvoltarea Popoarelor în parteneriat cu Filialele Arad, Dâmboviţa şi Cluj, Primăria Oraşului Sântana, SC Proiect Mozaic SRL, FDP Store Team SRL.

  • STUDIU: Peste 12,5 milioane de germani trăiesc sub pragul sărăciei

    Potrivit studiului publicat joi de PW, care regrupează circa 10.000 de asociaţii din sănătate şi ajutor social, 12,5 milioane de oameni trăiesc sub pragul sărăciei în Germania, un record după reunificarea ţării în 1990. În 2013, sărăcia a crescut cu 15-15,5 la sută în raport cu 2012.

    “Din 2006, se observă o tendinţă periculoasă de creştere a sărăciei. Sărăcia nu a fost niciodată atât de ridicată şi fragmentată regional în Germania”, a declarat pentru site-ul Euractiv Germania Ulrich Schneider, directorul general al Paritätischer Gesamtverband (PG).

    Cele mai expuse sunt mamele celibatare, peste 40 la sută dintre ele plonjând în sărăcie, anunţă raportul.

    De asemenea, 13 dintre cele 16 landuri ale Germaniei au înregistrat o creştere a sărăciei, cele mai expuse fiind oraşele-stat Bremen şi Berlin, precum şi Mecklenburg-Pomerania Inferioară.

    “Sărăcia este o problemă pentru mulţi dintre noi”, a mai spus Ulrich Schneider, potrivit căruia Germania “are, în mod evident, lacune tot mai mari în distribuirea bogăţiei”.

    Potrivit PW, noul salariu minim brut de 8,5 euro pe oră intrat în vigoare la începutul lui 2015 în Germania nu va contribui, totuşi, la modificarea acestor date.

    În Germania, persoanele singure cu un venit sub 892 de euro pe lună sunt incluse în categoria “săraci”. O familie cu doi copii poate fi inclusă în această categorie dacă are un venit sub 1.872 de euro pe lună.

    În schimb, în Europa, modul de calcul al pragului de sărăcie variază de la o ţară la alta. Potrivit Observatorului inegalităţilor, diferenţa de calcul este de la 1.260 de euro pe lună în Norvegia până la 180 de euro pe lună în România, unde 22,6 la sută din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei.

  • Săptămâna fraudelor: aproape 200 de infracţiuni economice depistate de poliţişti

    În ultima săptămână, sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Fraudelor – I.G.P.R., poliţiştii formaţiunilor de investigare a fraudelor au constatat 195 de infracţiuni economice.

    De comiterea acestora sunt bănuite 178 de persoane, dintre care 62 au fost reţinute şi 25 arestate, a informat Poliţia Română.

    Astfel, poliţiştii au constatat, în ultima săptămână, 63 de infracţiuni de evaziune fiscală, 17 fapte de înşelăciune, 22 infracţiuni de fals (în înscrisuri oficiale, în înscrisuri sub semnătură privată şi privind identitatea), 12 infracţiuni de uz de fals, 8 fapte de complicitate la falsuri în înscrisuri sub semnătură privată, 6 fapte la Legea nr. 656/2003 privind spălarea banilor, câte două fapte de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu.

    De asemenea, poliţiştii fac cercetări cu privire la 17 fapte penale prevăzute de Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal, la 22 infracţiuni din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, 4 fapte de delapidare, câte 7 fapte de tentativă la înşelăciune şi complicitate la uz de fals, câte o faptă privind bancruta frauduloasă, la Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicatiile geografice, la Legea 31/1990 privind societăţile comerciale şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, precum şi alte două fapte de natură penală.

    Totodată, poliţiştii specializaţi în investigarea fraudelor au constatat 7 infracţiuni de corupţie, respectiv 3 infracţiuni de dare de mită, două de luare de mită, o infracţiune de trafic de influenţă şi o infracţiune de cumpărare de influenţă.

     

  • Trec alegerile, urmează marea defulare naţională

    Prin urmare, taberele primilor doi clasaţi au început să se întărească în perspectiva finalei din 16 noiembrie, urmărind să capteze cât mai mult din electoratele care au votat cu ceilalţi candidaţi şi să abordeze marele bazin al celor 46,8% din alegători care n-au venit la vot.

    Victor Ponta a preferat tactica alianţelor rapide şi explicite cu foştii lui detractori (Corneliu Vadim Tudor) sau cu foştii susţinători ai lui Traian Băsescu de la precedentele alegeri (Dan Diaconescu) şi i-a atras cu posturi în aparatul guvernamental pe contracandidaţii Călin Popescu-Tăriceanu (prima variantă de prim-ministru, înainte de George Maior de la SRI sau Florin Georgescu de la BNR) şi Teodor Meleşcanu (consilier pe probleme de securitate naţională). În schimb, Klaus Iohannis a declarat din start că îşi doreşte votul direct al cetăţenilor, fără niciun fel de negociere prealabilă cu alte partide sau candidaţi, atât ca să scape de orice şantaj din partea altor candidaţi dispuşi să i se alăture condiţionat, cât şi ca să scape de orice posibilă asociere de imagine cu moştenirea “băsismului”, ca efect al unei alianţe explicite cu Monica Macovei sau Elena Udrea.

    Aparenta lipsă de efort a lui Iohannis de a-şi apropia electoratul “băsist”, grija lui constantă de-a lungul campaniei de a evita atacurile mai dure la adresa contracandidaţilor şi preferinţa pentru calea scrisă în prezentarea programului său (cel mai lung dintre cele întocmite de candidaţi) i-au neliniştit însă pe mulţi alegători de dreapta, de la cei mai combativi, care au reînviat aproape automat suspiciunile de “blat” PSD-ACL, până la cei mai moderaţi, care s-au radicalizat în contextul gravelor nereguli de la secţiile de vot din străinătate.

    Aşa a luat naştere ideea că o înfrângere la urne a lui Iohannis în faţa lui Ponta poate fi preîntâmpinată (sau reparată ulterior) doar prin nişte proteste masive de stradă, un potenţial “Maidan” după model ucrainean sau unguresc, care să pornească de la legitimele proteste actuale în sprijinul alegătorilor din diaspora şi să sfârşească printr-o mişcare care să răstoarne, după caz, fie doar guvernul Ponta, fie “clasa politică ticăloşită” în ansamblu. Abia se terminase primul tur de scrutin şi deja au apărut pe Facebook convocări la proteste programate tocmai pentru 15 noiembrie, ziua dinaintea alegerilor, cu intenţia de a-i stârni pe potenţialii participanţi, mai ales pe cei mai tineri, să-şi imagineze că recreează Revoluţia din 1989: “Dacă atunci l-am dat jos pe Ceauşescu, sigur îl putem rezolva şi pe pămpălăul ăsta” [Ponta, n.r.]. Tactica de mobilizare a unor protestatari prin paralele imaginare între prezent şi epoca Ceauşescu a fost încercată la vremea ei, cu succes, şi de protestatarii contra guvernului Boc în 2012, şi de manifestanţii contra proiectului Roşia Montană în 2013.

    Astfel încât, cu doar câteva zile înainte de al doilea tur, pe cât de linişte era pe frontul confruntării directe şi publice, pe programe, între cei doi prezidenţiabili rămaşi în cursă, pe atât de tensionată devenise atmosfera în media şi pe reţelele sociale, unde au ajuns să se lupte între ele, din nefericire, înseşi electoratele candidaţilor, care şi-au redescoperit cu furie toate opoziţiile posibile dintre ele (urban/rural, cu studii/fără, Vechiul Regat/Transilvania, tineri/bătrâni, mediul privat/bugetari, oameni din ţară/diaspora), spre paguba exclusivă a electoratului în ansamblu şi, cel puţin deocamdată, spre câştigul nimănui.

  • Air France prevede anularea a 60% din zborurile programate pentru luni

    “Air France prevede să asigure 40% din zborurile sale pentru ziua de 15 septembrie 2014“, anunţă compania într-un comunicat.

    Sindicatul SNPL (majoritar) a făcut apel la o grevă pentru perioada 15-22 spetembrie, în timp ce alte două sindicate au solicitat desfăşurarea unei astfel de acţiuni până la 18 septembrie.

    Compania îi sfătuieşte “din nou pe clienţii săi care au rezervat un zbor între 15 şi 22 septembrie să-şi amâne călătoria sau să-şi schimbe biletul fără alte costuri suplimentare”.

    “Dacă acţiunea socială va continua şi după 15 septembrie, programul zborurilor va fi adaptat în consecinţă. Eventualele repercusiuni vor fi comunicate clienţilor vizaţi cu o zi înainte de plecare”, a precizat compania.

    O grevă de o săptămână ar fi cea mai importantă organizată din 1998 de către piloţii Air France.

    CEO-ul Air France, Frédéric Gagey, care cifrează de la “10 până la 15 milioane” de euro pe zi costul acestei greve, a declarat sâmbătă că discuţiile cu sindicatele vor continua în vederea găsirii unei soluţii în acest conflict.

    Cele trei sindicate, care se opun condiţiilor de dezvoltare a companiei low-cost a grupului, Transavia, au intrat de mai multe săptămâni în conflict cu conducerea. Sindicatele s-au arătat pesimiste, sâmbătă, în legătură cu posibilitatea unei ieşiri din criză.

  • Cum se pot face bani din răzmeriţe, revoluţii şi proteste de stradă (GALERIE FOTO)

    Printre exponate se numără măştile de gorilă purtate de Guerilla Girls care prostau împotriva prezenţei extrem de reduse a artistelor în galeriile de artă din SUA, fluturaşi de propagandă sau broşuri cu instrucţiuni de fabricare a unor măşti de gaz ori explozibili artizanali, obiecte asociate cu mişcarea recentă “Occupy” sau “arpilleras”, bucăţi de pânză cu modele şi broderii aplicate lucrate de femeile din Chile ca formă de protest, cu mesaje ascunse la adresa regimului dictatorial al lui Augusto Pinochet.

    Interesant este că expoziţia are şi un magazin unde replici ale exponatelor sau obiecte inspirate din acestea devin, din simboluri ale protestului şi ale rebeliunii, simple suveniruri haioase menite să consolideze finanţele muzeului şi ale companiilor care le-au produs, cum sunt de pildă genţile în formă de grenade sau pungile de plastic inscripţionate chiar cu mesaje ecologiste contra folosirii pungilor de plastic.

  • Câţi români îşi serbează onomastica de Sf. Petru şi Pavel

    Potrivit statisticilor existente la nivelul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, peste 500.000 de români îşi aniversează duminică onomastica cu ocazia sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.

    Dintre aceştia 375.222 sunt bărbaţi, iar 135.042 sunt femei.

    Cele mai frecvente nume întâlnite la bărbaţi sunt Petru, Petre şi Paul. Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, cele mai multe poartă numele de Paula, Petronela şi Petruţa.

    Potrivit agenţiei de ştiri Basilica a Patriarhiei Române, apostolii Petru şi Pavel “sunt consideraţi ocrotitori ai celor privaţi de libertate din România, deoarece în penitenciare ajung oameni care au greşit faţă de Dumnezeu, precum aceşti doi corifei ai Ortodoxiei. Sfântul Petru s-a lepădat de El, iar Sfântul Pavel i-a prigonit pe creştini, dar după căinţă puternică au fost iertaţi, de aceea ei reprezintă un exemplu de iertare şi încredere în bunătatea lui Dumnezeu pentru cei care greşesc. De asemenea, cei doi Sfinţi Apostoli au fost închişi, nu pentru că au făcut ceva rău, ci pentru vina că L-au mărturisit pe Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu şi Mântuitor al oamenilor”.

    Conform aceleiaşi surse, în timpul persecuţiilor împotriva creştinilor declanşate de către împăratul Nero, după incendierea Romei în anul 64 d. Hr., Petru a fost arestat împreună cu Pavel. Sfântul Petru a fost condamnat la moarte şi executat prin răstignire pe cruce cu capul în jos în anul 67 d. Hr., lângă fostul circ al lui Caligula din afara zidurilor de atunci ale Romei. Sfântul Pavel a fost martirizat prin decapitare.

    În 1993 şi 1997, între Patriarhia Română şi Ministerul Justiţiei s-au semnat nişte protocoale privind desfăşurarea asistenţei religioase în sistemul penitenciar românesc. Potrivit acestor protocoale, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel au fost consideraţi ocrotitori ai sistemului penitenciar din România.
    Totodată, prin Legea 293 din 28 iunie 2004, privind statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, se arată că “ziua de 29 iunie se proclamă ca zi a personalului din sistemul administraţiei penitenciare” (articolul 77).

    În fiecare unitate penitenciară din ţară au fost înfiinţate biserici, capele şi paraclise unde există câte un preot ortodox. Preoţii din penitenciare se ocupă, pe lângă slujirea liturgică, şi de acordarea serviciilor de asistenţă religioasă şi consiliere spirituală a tuturor deţinuţilor care solicită acest lucru. Aceste servicii se realizează în colaborare cu Direcţia Reintegrare Socială din fiecare unitate în sistem penitenciar din ţară.

  • Câţi români îşi serbează onomastica de Sf. Petru şi Pavel

    Potrivit statisticilor existente la nivelul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, peste 500.000 de români îşi aniversează duminică onomastica cu ocazia sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel.

    Dintre aceştia 375.222 sunt bărbaţi, iar 135.042 sunt femei.

    Cele mai frecvente nume întâlnite la bărbaţi sunt Petru, Petre şi Paul. Dintre femeile care îşi sărbătoresc onomastica, cele mai multe poartă numele de Paula, Petronela şi Petruţa.

    Potrivit agenţiei de ştiri Basilica a Patriarhiei Române, apostolii Petru şi Pavel “sunt consideraţi ocrotitori ai celor privaţi de libertate din România, deoarece în penitenciare ajung oameni care au greşit faţă de Dumnezeu, precum aceşti doi corifei ai Ortodoxiei. Sfântul Petru s-a lepădat de El, iar Sfântul Pavel i-a prigonit pe creştini, dar după căinţă puternică au fost iertaţi, de aceea ei reprezintă un exemplu de iertare şi încredere în bunătatea lui Dumnezeu pentru cei care greşesc. De asemenea, cei doi Sfinţi Apostoli au fost închişi, nu pentru că au făcut ceva rău, ci pentru vina că L-au mărturisit pe Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu şi Mântuitor al oamenilor”.

    Conform aceleiaşi surse, în timpul persecuţiilor împotriva creştinilor declanşate de către împăratul Nero, după incendierea Romei în anul 64 d. Hr., Petru a fost arestat împreună cu Pavel. Sfântul Petru a fost condamnat la moarte şi executat prin răstignire pe cruce cu capul în jos în anul 67 d. Hr., lângă fostul circ al lui Caligula din afara zidurilor de atunci ale Romei. Sfântul Pavel a fost martirizat prin decapitare.

    În 1993 şi 1997, între Patriarhia Română şi Ministerul Justiţiei s-au semnat nişte protocoale privind desfăşurarea asistenţei religioase în sistemul penitenciar românesc. Potrivit acestor protocoale, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel au fost consideraţi ocrotitori ai sistemului penitenciar din România.
    Totodată, prin Legea 293 din 28 iunie 2004, privind statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, se arată că “ziua de 29 iunie se proclamă ca zi a personalului din sistemul administraţiei penitenciare” (articolul 77).

    În fiecare unitate penitenciară din ţară au fost înfiinţate biserici, capele şi paraclise unde există câte un preot ortodox. Preoţii din penitenciare se ocupă, pe lângă slujirea liturgică, şi de acordarea serviciilor de asistenţă religioasă şi consiliere spirituală a tuturor deţinuţilor care solicită acest lucru. Aceste servicii se realizează în colaborare cu Direcţia Reintegrare Socială din fiecare unitate în sistem penitenciar din ţară.

  • Ghinionul evazionistului: ce se întâmplă dacă umbli cu pâine fără acte la 6 dimineaţa

    La data de 10 mai, în jurul orei 06.00, pe raza comunei Bolintin Deal, a fost identificat A.C. de 30 ani, din Bucureşti, reprezentant al unei societăţi de panificaţie, cu sediul în judeţul Ilfov, care transporta cu o autoutilitară, 330 de pâini pentru care nu a putut prezenta documente de provenienţă.

    Bărbatul a fost depistat în cadrul acţiunii desfăşurate de poliţişti din cadrul Poliţiei Bolintin Vale, ai Secţiei nr. 3 Poliţie Rurală Bolintin Vale, ai Serviciului de Investigare a Fraudelor, în colaborare cu specialişti din cadrul Direcţia Generală Antifraudă Fiscală Regiunea 3 Alexandria, pentru prevenirea şi combaterea ilegalităţilor în domeniul operaţiunilor cu produse cerealiere şi de panificaţie.

    Împotriva administratorului societăţii comerciale a fost dispusă măsura sancţionării contravenţionale cu amendă în valoare de 5.000 lei, confiscarea sumei de 178 de lei (contravaloarea a 330 bucăţi produse panificaţie) şi a mijlocului de transport.

    Poliţia Română continuă activităţile de verificare a legalităţii operaţiunilor cu produse cerealiere şi de panificaţie. Activităţile derulate au fost dispuse de şeful Poliţiei Române, chestor general Petre Tobă, şi au ca scop prevenirea şi combaterea ilegalităţilor ce se comit în domeniul producerii, prelucrării, depozitării şi comercializării produselor cerealiere şi de panificaţie.

    275 de infracţiuni au fost constatate şi peste 9.300 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de peste 5.400.000 de lei, au fost aplicate de Poliţia Română, doar în cursul lunii aprilie, în cadrul acţiunilor desfăşurate la nivel naţional pentru verificarea operaţiunilor cu produse cerealiere şi de panificaţie. De asemenea, a fost suspendată/oprită activitatea la 7 unităţi de morărit şi panificaţie şi au fost indisponibilizate sau confiscate bunuri de peste 1.800.000 de lei.

  • Ce se întâmplă pe ger cu persoanele fără adăpost din Bucureşti

    În centrele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială se află cazate 875 de persoane fără adăpost, după cum urmează:
    – 43 de persoane la Centrul de Asistenţă pentru Mamă şi Copil (Şos. Viilor);
    – 124 femei la Adapostul pentru Femei (Şos. Berceni)
    – 708 bărbaţi la Complexul integrat de servicii sociale pentru adulţi Sf. Ioan (Bd. Pallady).

    A fost reluat programul de distribuţie de ceai cald şi supă pentru persoanele defavorizate, iar pe teren se află trei bucătării mobile, amplasate la Gara de Nord, Piaţa Sf. Gheorghe şi intersecţia Poşta Vitan. O altă bucătărie mobilă se află în teren, însoţită de o echipă a Direcţiei de Asistenţă Socială care oferă, pe lângă hrană caldă, căciuli, mănuşi, geci şi bocanci persoanelor fără locuinţă care nu doresc să meargă în adăposturile municipalităţii.

    Au fost organizate zece puncte fixe de distribuţie de ceai cald şi supă, astfel:
    – str. Foişorului nr.56-58, sector 3
    – str. Dristorului nr.81-88, sector 3
    – Calea Şerban Vodă nr.48, sector 4
    – Strada Maximilian Popper nr. 17 a, sector 3
    – str. Nerva Traian, nr. 8, sector 3
    – calea Griviţei nr.216, sector 1
    – calea Ferentari nr.  191, sector 5
    – str. Agricultori nr.105, sector 2
    – Şos. Viilor nr.44, sector 5
    – str. Mitropolit Filaret nr.41, sector 4.

    Pentru orice sesizare privind persoanele fără adăpost, precum şi pentru urgenţe RADET, ENEL, ApaNova, Administraţia Străzilor, Primăria Capitalei a pus la dispoziţia cetăţenilor numărul de telefon gratuit dispecerat PMB, 0.800.800.868, disponibil 24 de ore din 24.